Agregator de ştiri

Țoiu a reamintit că acordul Mercosur este rezultatul unor negocieri care durează de aproape 25 de ani și în care România este implicată de 18 ani. Ea a subliniat că primul acord politic semnificativ între UE și Mercosur a intervenit sub președinția României la Consiliul UE în 2019, iar rolul autorității publice române a fost unul de susținere continuă a acestui proces.

Potrivit ministrului, poziția oficială a României, exprimată public de președintele Nicușor Dan în decembrie, este una de susținere a acordului Mercosur. După această declarație publică, Țoiu susține că nu a existat nicio opoziție semnificativă exprimată oficial de conducerea vreunui partid din coaliție înainte de încheierea procesului procedural.

„În primul rând, am văzut aceste tentative de personalizare a unor decizii de politică externă și de strategie ale României. Nu e cazul. Acestea țin de dinamica politicii interne și nu e neapărat un domeniu în care vreau să comentez. M-aș întoarce înapoi la poziția României, însă. Mercosur este un acord comercial care se negociază de 25 de ani. România este prezentă în aceste negocieri de 18 ani.

Prima dată când s-a ajuns la un acord politic foarte important între Uniunea Europeană și țările Mercosur a fost sub președinția României și este meritul României de a fi participat la aceste negocieri. Vorbim de 2019. Cine își aduce aminte știe și care au fost partidele responsabile atunci.

De atunci până acum, până la momentul în care președintele Nicușor Dan a anunțat public și transparent, onest, din decembrie, că poziția României este în continuare să susțină Mercosur, până la momentul finalizării procedurale a acestui acord, din perspectiva mandatării Comisiei pentru a semna, urmând ulterior să fie votat și în Parlamentul European, nu ați văzut niciun președinte al vreunui partid din coaliție având o altă poziție decât a președintelui sau cerând ca această conversație să aibă loc în formatul coaliției sau în orice alt format de lucru”, a declarat Țoiu, la B1TV. 

Ministrul de Externe a ținut să puncteze că diplomații români implicați în aceste negocieri sunt experți de carieră, cu zeci de ani de experiență, care nu fac diferența în modul în care lucrează în funcție de schimbările politice. Ea a dat exemplul acordului comercial Uniunea Europeană – Chile, care include și componente agricole și a fost negociat și aplicat cu criterii similare, subliniind profesionalismul echipelor românești implicate.

„L-am văzut pe ministrul Agriculturii supărat în dreptul propriei sale semnături”, a spus Țoiu, făcând referire la reacția publică a oficialului agriculturii față de aprobarea acordului. Totuși, ministrul de Externe a respins ideea că acest fapt ar fi afectat în mod substanțial poziția României în negocieri sau ar fi modificat suportul general pentru acord.

„Poate să caute orice acord comercial la care România a participat în negocieri, orice acord comercial pe care Uniunea Europeană l-a semnat cu alte piețe de desfacere și poate să observe foarte ușor, uitându-se la acele acorduri, că nimeni n-a fost subiectiv în ce îl privește pe dumnealui. Mai mult decât atât, toate deciziile pe care noi ni le luăm ca guvern, toate deciziile pe care le luăm ca țară, au un parcurs în care anumite ministere au observații consultative.

În Comisia de Agricultură din Parlamentul European au fost transmise observații către Comisia care se ocupă de componenta comercială, din care o parte au fost incluse, o parte n-au putut să fie incluse. Vă dau câteva exemple foarte importante privind această negociere, care a avansat mult răspunsul la temerile legitime ale fermierilor: 3,8 miliarde de euro pentru România, alocate exclusiv pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Criterii și standarde de calitate identice cu ale Uniunii Europene pentru produsele care urmau să vină pe acordul Mercosur din țările Mercosur. Și mai ales această clauză foarte importantă, pentru că temerile fermierilor sunt legitime. Ei se temeau, și pe bună dreptate, că în momentul în care există concurență crescută, asta poate pune presiune pe prețurile cu care își pot vinde produsele pe piață.

De aceea, dacă variația de preț ajunge să fie mai mare de 5%, există această clauză de salvgardare pe care chiar și un singur stat membru o poate activa cerând Comisiei o investigație. Un alt lucru cerut a fost un răspuns rapid din partea Comisiei și s-a ajuns la termenul de 21 de zile, care este și în birocrația propriei noastre țări. Trebuie să recunoaștem că este un termen corect, nu un termen lent care să frâneze”, a mai spus aceasta.

Țoiu a respins tezele potrivit cărora discuțiile despre Mercosur ar fi o confruntare între industrie și agricultură. Ea a subliniat că bugetul Uniunii Europene acordă o pondere majoră agriculturii, aproximativ o treime din buget, iar creșterea economică în sectoare precum industria auto, tehnologia sau transporturile contribuie la bugetele naționale și europene, sprijinind astfel și sectorul agricol.

Ministrul a explicat că o economie în creștere poate susține investiții mai mari în agricultură, iar dezvoltarea unui lanț valoric sănătos aduce beneficii multiple pentru societate și pentru fermieri.

Țoiu a mai spus că deciziile privind negocierile comerciale, deși au impact asupra agriculturii și industriei, sunt luate în contextul strategiilor europene și nu ar trebui reduse la dispute politice interne.

„Eu cred că lucrurile au fost bine înțelese. Amândouă pachetele trebuie să fie în același timp aprobate. Eu nu înțeleg această încăpățânare de a arăta până la urmă ce? Pachetul de relansare economică nu e pentru PSD. Este pentru economia României”, a spus luni seara, la România TV, Sorin Grindeanu.

El susține că reducerele de deficit în mod corect se fac și prin creștere economică.

„Azi dimineață la ora 8, știu că s-au discutat iarăși măsurile, în general și celelalte partide au fost de acord cu propunerile noastre, sunt optimist, dar sunt foarte atent, fiindcă nu vreau decuplarea acestor pachete. (…) Dacă se dorește a fi această coaliție și cu PSD, acest pachet de relansare economică trebuie să fie adoptat odată cu pachetul pe administrație. Nu există alt scenariu. Și lumea a fost de acord”, a adăugat liderul PSD.

Întrebat despre vocile care cer demiterea premierului, Sorin Grindeanu a spus: „Știți că sunt un om mai așezat și nu adeptul acestor ieșiri să zicem mai abrupte, dar eu nu m-aș uita la colegii mei. Hai să ne uităm la ce înseamnă și ce spun liberalii. Pentru că văd în ultima săptămână cel puțin mulți liberali care au ieșit să conteste. Nu, că nu contestă persoana domnului Borojan, ci măsurile, și sunt din ce în ce mai mulți. Pare că în jurul acestui tip de politică de austeritate, de dat oamenii afară, de pus taxe și impozite, de austeritate pe scurt, au mai rămas o parte dintre useriști, că liberalii nu sunt, și acel cor de lăudători dintr-o zonă neregimentată politic, mai mult pe o zonă de ONG”, a mai spus Grindeanu.

În ceea ce privește măsurile luate până acum de Guvern, Grindeanu a spus că „președintele pare că avea dreptate când a susținut că nu e nevoie să creștem TVA-ul”.

Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a votat în cadrul unei ședințe organizate luni pentru continuarea dialogului privind pachetul de relansare economică. PNL arată într-un comunicat că susține ferm adoptarea acestui pachet și a avansat o serie de propuneri menite să întărească impactul măsurilor.

În cadrul ședinței, premierul și-a informat colegii că, în zilele următoare, Coaliția va decide modalitatea prin care va fi adoptat pachetul de relansare economică.

Într-un discurs susținut în Parlamentul European, la Bruxelles, Rutte le-a transmis susținătorilor unui astfel de proiect să „continue să viseze”, avertizând că o forță europeană în afara NATO ar crea duplicări, ar complica arhitectura de apărare și, în cele din urmă, ar slăbi capacitățile militare ale Europei.

„Cred că va fi multă duplicare și vă urez noroc dacă vreți să faceți asta, pentru că trebuie să găsiți bărbații și femeile în uniformă — ei sunt deja prinși în ce se întâmplă”, a spus Rutte. „Va face lucrurile mai complicate. Cred că Putin va iubi asta. Așa că mai gândiți-vă”, a adăugat Rutte.

Șeful NATO a susținut că președintele rus Vladimir Putin „ar iubi” un asemenea scenariu tocmai pentru că ar întinde resursele armate ale statelor europene și le-ar face mai vulnerabile. În același timp, Rutte a insistat că SUA rămân „puternic angajate” în NATO, în ciuda incertitudinii generate de cererile lui Trump, inclusiv presiunile ca Danemarca, stat membru NATO, să cedeze controlul asupra Groenlandei.

Declarațiile vin după ce, în ultimele săptămâni, ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Albares, și comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, au vorbit despre perspectiva unei forțe europene. Fără a se referi direct la aceste propuneri, Rutte a subliniat că Europa trebuie, într-adevăr, să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate – așa cum cere Trump- însă „în cadrul alianței transatlantice”.

În final, secretarul general al NATO a avertizat și asupra costurilor: dacă Europa ar dori „să meargă singură”, cheltuielile ar depăși semnificativ pragul de 5% din PIB pe care statele NATO au convenit să îl aloce apărării și investițiilor conexe.

„Trebuie să vă construiți propria capacitate nucleară, asta costă miliarde și miliarde de euro. Veți pierde, în acel scenariu… garantul suprem al libertății noastre, care este umbrela nucleară a SUA. Așa că, hei, mult noroc”, a concluzionat Rutte.

România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului SAFE, de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor pe care le va contracta pentru finalizarea proiectelor, cu termen-limită la sfârșitul anului 2030.

Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret,  4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.

Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a explicat, luni, la întrebarea jurnaliștilor din timpul conferinței de presă pe această temă, care sunt criteriile de atribuire a contractelor.

De exemplu, sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român, după cum a subliniat ministrul Apărării, Radu Miruță, în conferința de joi.

Mihai Jurca a detaliat ce se întâmplă în situația în care sunt mai mulți competitori pe același segment din SAFE, practic care sunt criteriile de atribuire.

„Există două componente: cele de eligibilitate, stabilite de Comisia Europeană și pornim de la acea bază, și pe urmă există un set de criterii pe care le asamblăm din cerințele operaționale și cerințele de cooperare industrială sau de producție în România. Evident, termenul de livrare e un alt criteriu extrem de important, vom putea să avem finanțarea alocată dacă putem să o și cheltuim, și ar fi bine să reușim să facem asta până în 2030. Toate aceste elemente se coroborează și creează un anumit tip de profil de eligibilitate. În momentul în care aceste lucruri vor fi coagulate, putem să răspundem mult mai exact la această întrebare”, a declarat Mihai Jurca.

Șeful Cancelariei premierului a anunțat cu această ocazie că se lucrează la o platformă care să poată fi accesată transparent de potențialii contractori.

„Ceea ce vă pot spune și cumva ating intenția de localizare sau de producție în România, în momentul în care aceste programe sau acest contract va fi semnat, lucrăm la o platformă la nivelul Guvernului, astfel încât aceste programe să poată fi prezentate public pe un site, astfel încât toate companiile din România care ar putea fi potențiali furnizori, care, sigur, vor trebui să parcurgă o etapă de certificare sau o etapă de procesare, să poată să-și înscrie disponibilitatea, astfel încât oricare ar fi furnizorul, indiferent despre ce furnizori vorbim, evident ce e eligibil, să poată găsi într-un singur loc și într-o manieră cât mai rapidă furnizori români, companii românești, care să poată să intre într-un lanț valoric și care să ne permită ca într-un timp relativ scurt să producem în România cât mai mult din aceste echipamente sau din aceste programe. Este foarte dificil să vă dăm astăzi niște procente, pentru că tot procesul acesta mai are nevoie de etape”, a detaliat Mihai Jurca.

La întrebarea jurnaliștilor șeful Cancelariei premierului a precizat, referitor la punctaj, că procentul prin care statul reușește să atragă mai mulți bani în România e un element important de analiză, care nu e unicul.

„Nu există un punctaj…Există în ordonanță, dar pornind nu doar de la ordonanță, există o legislație europeană foarte clară pe zona de achiziții militare și mecanismul SAFE se bazează pe acele prevederi legale și, sigur, acelea au fost completate de legislația românească, printre care și ordonanța despre care am vorbit, Ordonanța 62. Există acolo clar toate criteriile și, sigur, procentul prin care noi reușim să atragem mai mulți bani în România e un element important de analiză, dar nu e singurul. Până la urmă vorbim de dezvoltarea capabilităților industriale la nivelul României și la nivel european, dar vorbim și în același timp de dotări de echipamente și de o livrare într-un termen destul de scurt”, a spus Mihai Jurca.

Potrivit demnitarului, contractele care nu sunt finalizate la timp nu se contractează sau nu se angajează ca și credit. Astfel, la fel ca și în PNRR, sumele care nu sunt contractate până în 2030, nu sunt consumate, vor fi sume care nu sunt retrase din acel credit.

Întrebat punctual despre contractul de achiziționare a două nave de patrulare maritimă (OPV), în valoare de 700 milioane de euro, ministrul Radu Miruță a explicat că prețul propus este influențat de dotări.

Întrebarea a venit în contextul în care, potrivit informațiilor din piață, DAMEN ar putea produce la Galați două astfel de nave cu aproximativ 500 de milioane de euro.

„Prețul este influențat de dotările navei respective. Există în criteriile operaționale pe care Ministerul Apărării le-a transmis, detaliat, linie cu linie, ce tip de dotare este necesară pentru nava pe care Ministerul Apărării are de gând să o achiziționeze și de-acolo se poate compune corectitudinea prețului. (…) Sunt niște caracteristici care au legătură cu lungime, lățime, adâncime, tonaj, radare, tehnologie de tragere, lucrurile astea costă diferit de la opțiune la opțiune”, a explicat ministrul Apărării.

Demnitarul a fost întrebat de asemenea în ce măsură șantierul din Mangalia – în insolvență în prezent, la care statul, prin Ministerul Economiei, deține pachetul de 51%, iar 49%, olandezii de la DAMEN – poate fi considerat eligibil.

„Nu se consideră eligibile șantiere, se consideră eligibile companii care au capacitate să producă. Așa cum am anunțat de la Ministerul Economiei, este o preocupare majoră ca Şantierul Naval Mangalia – 2 Mai să fie implicat în producerea componentelor navale”, a precizat Radu Miruță.

La o altă întrebare privind achiziția navelor de patrulare OPV, ministrul a fost rugat să confirme sau să infirme dacă acestea vor fi produse în România, pentru că, deși există un singur șantier pe care sunt construite nave militare, cel de la Galați, și este cel care produce activ navele militare și care le-ar putea produce în timp util pentru programul SAFE, există informația că MApN nu va semna contractul cu acest șantier și că nici nu va accept o ofertă. Dacă ne puteți confirma sau infirma.

„Nu este o opțiune din partea MApN, Cancelariei, MAI, dacă semnează cu o firmă care are codul fiscal 123 sau 321. Se vor stabili niște criterii operaționale, se vor stabili niște criterii de localizare și se va lua o decizie în acest grup de lucru al statului român cu privire la suma acestor criterii, care trebuie îndeplinite de toată lumea care beneficiază, mă rog, de capacități de producție”, a conchis ministru Radu Miruță.

Pentru a beneficia de această finanțare acordată de Comisia Europeană prin Instrumentul SAFE, România a elaborat Planul național de investiții în industria europeană de apărare, iar în 21 noiembrie 2025 acesta a fost aprobat în reuniunea GLI SAFE.

„Obiectivul principal pe care noi îl avem, prin programul și planul pe care l-am depus, este să dezvoltăm industria românească de apărare”, a mai spus șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Potrivit datelor oficiale, prin adoptarea SAFE, Uniunea Europeană a stabilit un nou instrument financiar, garantat din fondurile comunitare, prin care acordă sprijin statelor membre care doresc sa investească în industria de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare din domeniul militar, capabilități și infrastructură de uz dual.

Sprijinul financiar acordat statelor membre UE prin intermediul SAFE se ridică la suma totală de 150 miliarde EUR. având ca obiectiv finanțarea de investiții urgente și la scară largă în baza industrială și tehnologică de apărare europeană (EDTIB), cu scopul de a stimula capacitatea de producție a statelor membre UE și a remedia lacunele actuale în materie de capabilități. Scopul final al acestor investiții este consolidarea gradului general de pregătire pentru apărare al UE.

Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani.

Principala condiție pentru accesarea finanțării prin SAFE este realizarea achizițiilor publice comune cu cel puțin încă un stat participant (stat membru UE, SEE-AELS sau Ucraina).

În mod excepțional, SAFE permite și achiziții care implică un singur stat membru, însă doar pentru o perioadă limitată de timp – cu condiția încheierii contractului de achiziție până în luna mai 2026.

O altă cerință importantă pentru eligibilitatea achizițiilor în cadrul SAFE este ca cel puțin 65% din costul estimat al produsului final să fie reprezentat de componente provenite din statele participante.

„Eu nu am văzut aceste critici – nu neg că ar fi existat – însă este foarte ușor pentru oricine urmărește conferința să vadă că România a fost prezentă cu rol de vorbitor în câteva paneluri foarte importante, unde noi am prezentat perspectiva noastră împreună, am avut mai multe discuții și cu mediul de afaceri. Sigur că nu te duci ca ministru la Davos ca să închizi acolo acorduri comerciale, pentru că astea, până la urmă, sunt niște acorduri care privesc acorduri între companiile de acasă, dar, trebuie să fie foarte clar că noi suntem și într-o competiție globală de atenție, într-o competiție globală de încredere”, a declarat Oana Țoiu la B1. 

Ministra de Externe a precizat că este foarte important ca România să fie poziționată în mediul de afaceri internațional, pentru că există multe semne de întrebare cu privire la destinația mediului de afaceri. Țoiu a mai punctat și că multe țări vor să fie „din ce în ce mai atractive pentru investiții” și să-și prezinte avantajele.

„Creșterea economică pe care România a avut-o de-a lungul timpului este una, dar și reziliența noastră în perioade complicate. Poziționarea noastră geografică de asemenea este foarte importantă”, a declarat Ministra de Externe. 

Ministra a punctat că România încearcă să aibă o poziție cât mai activă pe plan internațional, afirmând totodată și că îndeamnă companiile românești să abordeze misiunile MAE în străinătate.

„Încercăm să fim din ce în ce mai prezenți în mediul internațional, încercăm să fim din ce în ce mai prezenți și în conferințele cu miză economică. O discuție pe care o am cu fiecare dintre ambasadorii noștri, când stau de vorbă cu ei, ține de planul pe acest an și anii viitori, de sprijin al companiilor care vor să abordeze țările în care aceștia sunt prezenți și cu această ocazie și încurajez companiile din România să abordeze misiunile noastre din străinătate, cerându-le, practic – ceea ce este în datoria lor – să le fie alături în acest proces”, a declarat Oana Țoiu. 

Reamintim că delegația României la Davos a fost formată din ministra de Externe, Oana Țoiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete, fiind și cea mai mare delegație guvernamentală din ultimii ani.

Cu toate acestea, voci din politică, precum Sorin Grindeanu sau Mihai Fifor, au acuzat că România este slab reprezentată pe plan internațional.

„Handbalul românesc își ia rămas-bun de la una dintre marile sale campioane. Maria Scheip-Constantinescu, triplă campioană mondială și multiplă campioană națională, s-a stins din viață”, a anunțat luni Federația Română de Handbal printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare. 

Alături de echipa națională, Maria Scheip-Constantinescu a devenit campioană mondială în 1956, 1960 și 1962. 

În plan intern, sportiva a evoluat pentru Progresul Brașov și Rapid București, echipe cu care a obținut multiple titluri naționale și trofee europene. Cea mai importantă performanță a fost câștigarea Cupei Campionilor Europeni în 1964 alături de Rapid. 

„După încheierea carierei sportive, și-a dedicat viața formării tinerelor generații, activând ca profesor de educație fizică până în anul 1990. În 2009, i-au fost recunoscute meritele prin acordarea Ordinului „Meritul Sportiv”, clasa I”, se mai arată în mesajul de pe Facebook. 

Federația Română de Handbal a transmis condoleanțe familiei și celor apropiați și anunță că înmormântarea va avea loc  marți, la ora 12:00, la Cimitirul Bellu.

Ministra Oana Țoiu a fost întrebată luni seara la B1 TV dacă crede că există o dorință a românilor ca România să facă parte din această Consiliul pentru Pace.

„România a făcut deja un sondaj în ceea ce privește direcția de politică externă. Alegerile prezidențiale sunt un asemenea sondaj. În ceea ce privește Consiliul pentru Pace, board-ul pentru Pace, sunt câteva țări care au fost invitate. România este printre ele și, sigur că ne-am bucurat în momentul în care am văzut invitația președintelui Donald Trump ca România să ia parte la acest format. Este, de altfel, o recunoaștere implicită a aportului pe care România l-a avut în regiune. Suntem una dintre puținele țări din lume care avem relații diplomatice neîntrerupte atât cu Israel, cât și cu Palestina. În ceea ce privește poziția României în acest moment, noi suntem pregătiți să contribuim în continuare la procesul de pace și de reconstrucție în viitor”, a spus Oana Țoiu.

Ea susține însă că invitația adresată privește și o etapă viitoare.

„Invitația, așa cum a fost transmisă de Statele Unite ale Americii, privește și o etapă viitoare, care are un potențial dincolo de conflictul din fâșia Gaza. Și aici, pentru că bună parte din misiunea prezentată este similară cu o parte a misiunii pentru care există Organizația Națiunilor Unite, sunt mai multe țări, printre care și România, care am cerut clarificări și o punte de dialog cu Statele Unite ale Americii, astfel încât să clarificăm pașii juridici viitor. Pentru că România este o țară care odată ce își ia angajamentul formal, trebuie să respecte acest angajament”, a adăugat Oana Țoiu.

Un sondaj realizat de Grupul de Studii Avangarde arată că 44% dintre români cred că România ar fi trebuit să se alăture Consiliului pentru Pace propus de președintele Donald Trump.

„Davosul nu a fost pe agenda președinților României în general. Este un moment important, ca treptat, în viitorii ani din mandat, să ajungă Davos și pe agenda diplomației economice la cel mai înalt nivel. Sigur că întotdeauna prezența președintelui dă o greutate foarte mare, atât agenda țării care vrea să fie reprezentate, cât și a conversațiilor care au loc acolo”, a spus Țoiu, luni la B1 TV. 

Ministrul a motivat absența președintelui de la Forumului de la Davos, declarând: „În același timp, suntem într-un moment în care și agenda internă are nevoie de președinte, așa cum ați văzut, au mai venit de la coaliție. Sigur că din perspectiva ministrului de externe, noi ne uităm la reprezentarea externă, însă acesta este rolul președintelui, să cântărească unde este prezența dumnealui, într-un anume moment, cea mai importantă”. 

Despre activitatea președintelui Nicușor Dan, Țoiu a mai spus: „ Președintele este cât se poate de prezent în cadrul internațional. Probabil că dacă cineva ar face o analiză neutră a numărului deplasări, de prezență în ședințele de lucru, în formatele în care se iau decizii, fie că vorbim de NATO, fie că vorbim de Consiliu, față de numărul de zile de mandat, e destul de clar că președintele României în acest moment este o prezență activă în politica externă”, punctând că anul acesta România va găzdui summit-ul B9 la București, un forum regional important pentru securitate și influență politică în regiune.

Conform documentului propus, prețul unei călătorii metropolitane cu STB ar urma să crească de la 3 lei la 5 lei, o majorare de aproximativ 66%. Același proiect include și tarife noi pentru titlurile multiple sau abonamentele pe timp determinat: două călătorii/90 minute ar urma să coste 10 lei, zece călătorii 40 de lei, iar abonamentul metropolitan de 24 de ore ar crește la 14 lei față de 8 lei în prezent.

De asemenea, abonamentele pe perioade mai lungi ar urma să fie actualizate astfel:

• Abonament 72 ore – 30 lei
• Abonament 7 zile – 45 lei
• Abonament lunar – 100 lei
• Abonament redus cu 50% (1 lună) – 50 lei
• Abonament 6 luni – 500 lei
• Abonament 12 luni – 900 lei

Tarifele pentru călătoriile care combină mijloacele STB cu metroul sunt, de asemenea, vizate pentru ajustare în proiect.

Amenda pentru mersul fără bilet, majorată
Pe lângă tarifele mai mari, propunerea include și o majorare a amenzii pentru cei prinși fără bilet sau abonament valabil. Conform variantei vehiculate în documentul de proiect, pentru o călătorie la tarif special sau fără titlu de călătorie valabil, contravenția ar putea ajunge la 200 de lei – semnificativ mai mare decât sancțiunile actuale.

Acest nivel de amendă este conceput pentru a descuraja fenomenul călătoriilor neplătite, în contextul în care transportul public se confruntă cu pierderi financiare și nevoie de fonduri pentru funcționare și modernizare.

Proiectul de hotărâre urmează să fie pus în dezbatere și supus votului în ședința Consiliului General din 29 ianuarie 2026. Dacă va fi aprobat, noile tarife și sancțiuni vor intra în vigoare după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial și notificările oficiale către STB.

Autoritățile susțin că această revizuire tarifară răspunde creșterii costurilor operaționale, a inflației și a necesității de finanțare a serviciului de transport public, dar recunosc că măsurile pot fi nepopulare în rândul călătorilor.

Pentru cei care folosesc zilnic transportul în comun, schimbările în tarife și sancțiuni pot însemna costuri semnificativ mai mari pe termen lung, dar și un risc financiar mai mare în cazul în care se urcă în mijloacele de transport fără un bilet sau abonament valid.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, face, în perioada 27-28 ianuarie, o vizită oficială în Germania, la invitația omologului său, cancelarul federal Friedrich Merz.

Ilie Bolojan se va întâlni cu Friedrich Merz, alături de care va susține o conferiță comună de presă.

De asemenea, șeful Executivului se va întâlni cu vicepreședintele Parlamentului Federal (Bundestag), Andrea Lindholz, cu liderul Grupului Parlamentar CDU, Jens Spahn, și cu președintele Fundației Konrad Adenauer, Annegret Kramp-Karrenbauer.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, agenda vizitei cuprinde întâlniri cu președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Peter Adrian, și cu directorul general al Federației Industriilor din Germania, Tanja Gönner.

Totodată, premierul va avea o întrevedere cu președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, în contextul marcării, la data de 27 ianuarie, a Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului și de eliberare a lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau.

Premierul va vizita Memorialul Evreilor Uciși în Europa și va avea o întrevedere cu directorul Fundației Memorialului Evreilor Uciși din Europa, Uwe Neumärker.

De asemenea, la Ambasada României în Germania, șeful Guvernului va discuta cu reprzentanți ai comunității românești.

Românii constituie a patra cea mai numeroasă comunitate de străini din Germania, cu aproximativ 910.000 de persoane. Peste 90.000 dintre aceștia au primit cetățenie germană. Lor li se adaugă cei aproximativ 500.000 etnici germani originari din România, bine integrați în Germania.

Guvernul arată că vizita premierului se înscrie în cadrul relației excelente dintre România și Germania care, deși nu se întemeiază formal pe un Parteneriat Strategic propriu-zis, are caracter strategic și pune accent pe domenii de interes actuale și de perspectivă.

Germania este cel mai important partener comercial al României, cu o pondere de peste 20% din totalul exporturilor românești, precum și principalul investitor în economia românească. În 2024, schimburile comerciale bilaterale a fost de circa 42 miliarde euro, din care exporturi – 19 miliarde și importuri- 23 miliarde euro.

De asemenea, la finele anului 2024, Germania era principalul investitor străin în economia românească, menținându-și poziția dominantă. Firmele rezidente în Germania dețin în România investiții de peste 18,66 miliarde euro, reprezentând aproape 15% din soldul total al investițiilor străine directe.

Din delegația care îl va însoți pe premier vor face parte deputatul Ovidiu Ganț, viceprim-ministrul, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, secretarul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Dragoș Hotea, și consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Raul Gutin.

„Am avut astăzi o întâlnire aplicată cu asociațiile de pacienți. Un dialog necesar, ancorat în realitățile din sistem și în experiența directă a celor care îl folosesc zi de zi. Am căutat împreună soluții pentru situațiile în care regulile au ajuns să funcționeze împotriva pacientului, nu în favoarea lui”, a transmis ministrul Sănătății, luni, printr-o postare pe Facebook. 

Alexandru Rogobete a transmis, într-o postare publicată pe Facebook, că a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții asociațiilor de pacienți, în cadrul căreia au fost analizate situații în care birocrația afectează pacienții. 

„Un exemplu concret este spitalizarea de zi pentru pacienții cu diabet, utilizată doar pentru ridicarea consumabilelor pentru pompe și senzori de insulină. Oameni care vin cu bilet de trimitere, sunt internați pentru o zi și petrec ore întregi pe holurile spitalelor pentru o procedură strict administrativă”, se arată în mesajul publicat, luni, pe Facebook de ministrul Rogobete, care a adăugat: „Asta nu înseamnă îngrijire medicală. Înseamnă birocrație care consumă timp, energie și încredere”. 

Printre soluțiile propuse se numără eliberarea senzorilor și a consumabilelor pentru pacienții cu diabet printr-un circuit deschis, cu implicarea medicului doar când demersul este necesar. 

De asemenea, ministrul a atras atenția asupra aplicării rigide a codurilor de boală, care, în unele cazuri, creează diferențe nejustificate între pacienți. 

„Clasificările sunt necesare, dar nu trebuie să creeze diferențe nejustificate între pacienți. În practică, trebuie să conteze nevoia reală de îngrijire. De aceea, susțin o abordare mai coerentă și mai simplă: delimitare clară între boala acută și boala cronică, iar afecțiunile cronice să fie tratate unitar, cu aceleași reguli și aceleași drepturi”, a transmis ministrul. 

Totodată, acesta a anunțat că susține eliminarea biletului de trimitere pentru spitalizarea de zi în cazul pacienților cronici deja diagnosticați. 

„Un punct important este și eliminarea biletului de trimitere pentru spitalizarea de zi în cazul pacienților cronici deja diagnosticați și monitorizați, inclusiv în boli grave precum scleroza multiplă. Acolo unde nu aduce valoare medicală, această etapă trebuie eliminată”, se arată în postare ministrului. 

Ministrul a mai precizat că este avută în vedere introducerea unor pachete de analize în ambulatoriu, adaptate bolilor cronice, pentru a evita internările administrative inutile.