Lia Olguța Vasilescu a fost întrebată de moderatorul emisiunii de joi seara de la Antena 3 CNN dacă Guvernul va cădea în cazul în care premierul Ilie Bolojan nu va schimba modul în care vrea să facă reforma administrației publice locale.
Răspunsul acesteia a fost unul scurt: „Da” (va cădea – n.r.).
Primarul Craiovei a spus că primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene nu au înţeles exact ce vrea să facă Guvernul: „Partea proastă este că noi nu am înţeles varianta finală a Guvernului, că noi pentru asta ne-am dus. Adică am solicitat să vină cu altă variantă. Aşteptam să aflăm care este acesta. N-am aflat-o”.
În cursul zilei de miercuri, Ilie Bolojan urma să discute cu reprezentanții primarilor de comune, orașe și municipii, dar și cu cei ai președinților de consilii județene, subiectul discuției fiind reforma administrativă. Cu toate acestea, premierul a lipsit de la această întâlnire.
În cadrul reformei privind administrația publică locală, premierul Bolojan vrea să taie 10% din posturi ocupate în primării şi în Consilii Judeţene. PSD și UDMR se opun, însă, acestei variante.
Articolul Olguța Vasilescu: Guvernul va cădea dacă Bolojan nu va schimba modul în care vrea reforma administrației locale apare prima dată în Mediafax.
Conform The Guardian, Massive Attack a devenit prima trupă semnată la o casă de discuri majoră care își retrage muzica de pe Spotify, protestând împotriva deciziei lui Daniel Ek, CEO-ul platformei, de a investi masiv în compania Helsing, un dezvoltator de software și drone militare cu inteligență artificială.
Helsing utilizează AI pentru a analiza date de pe câmpul de luptă și pentru a sprijini decizii militare în timp real, iar Ek deține și funcția de președinte al companiei.
„Banii câștigați cu greu de fani și munca creativă a muzicienilor ajung să finanțeze tehnologii letale și distopice. Destul înseamnă destul”, a transmis trupa într-o declarație oficială.
Anunțul coincide cu aderarea Massive Attack la inițiativa „No Music for Genocide”, prin care peste 400 de artiști și case de discuri blochează accesul la muzica lor pe platformele de streaming din Israel, acuzând statul israelian de „apartheid, crime de război și genocid”.
Spotify nu a comentat încă decizia trupei.
Într-un comunicat separat, Helsing a precizat că tehnologia sa este folosită doar pentru apărarea împotriva agresiunii ruse în Ucraina, respingând speculațiile privind alte zone de conflict.
Articolul Massive Attack își retrage muzica de pe Spotify, în semn de protest apare prima dată în Mediafax.
Comisia Europeană ia în considerare includerea unei prevederi în noul său pachet de sancțiuni pentru a elimina treptat importurile de gaz natural lichefiat rusesc înainte de sfârșitul anului 2027, au declarat, pentru Bloomberg, persoane familiarizate cu această chestiune.
UE ia în considerare și opțiunea de a accelera eliminarea importurilor de GNL rusesc printr-o modificare a așa-numitului plan RePowerEU, plan care vizează încetarea dependenței de energia provenită de la Moscova.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat pentru sursa citată că „de când am prezentat planul RePowerEU în 2022, am afirmat că eliminarea treptată a energiei rusești este mai bine să se facă mai devreme decât mai târziu”.
Trump a cerut Europei să accelereze reducerea importurilor de combustibil rusescAceastă mișcare luată în calcul de către UE vine în contextul în care administrația Trump a solicitat Europei să accelereze reducerea importurilor de combustibil rusesc și a exercitat presiuni asupra aliaților să impună tarife de până la 100% asupra Indiei și Chinei pentru achizițiile lor de petrol rusesc.
Statele Unite și-au manifestat în repetate rânduri interesul de a furniza mai mult gaz natural lichefiat către Europa, în condițiile în care se preconizează că în următorii ani vor intra în funcțiune mai multe instalații de producție.
Fluxurile de gaze rusești către Europa au scăzut brusc în urma izbucnirii războiului. Spania, Belgia și Franța se numără printre cei mai mari importatori de GNL rusesc.
Articolul UE intenționează să renunțe mai repede la gazul natural lichefiat din Rusia după apelul lui Trump apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile din Pennsylvania au anunțat că Matthew James Ruth, în vârstă de 24 de ani, este autorul atacului armat soldat cu moartea a trei polițiști în North Codorus Township, la aproximativ 180 de kilometri de Philadelphia.
Conform unei plângeri penale, polițiștii îl căutau pentru presupuse fapte de hărțuire, pândire și pătrundere ilegală în locuința fostei sale prietene.
Potrivit NBC News, incidentul a început marți seara, când un apel la 911 a semnalat un bărbat îmbrăcat în camuflaj care privea prin ferestrele unei case de pe Haar Road cu binoclul.
Camerele de supraveghere din zonă l-au surprins pe suspect având o armă de tip AR- 15 la piept, iar proprietara locuinței, Julia Zumbrum, l-a identificat ca fiind Ruth, cu care avusese o scurtă relație.
Potrivit anchetatorilor, la 20 august, camioneta Juliei Zumbrum fusese incendiată, iar aceasta îl suspecta tot pe Ruth.
Miercuri după-amiază, forțele de ordine l-au localizat la mică distanță de casa victimei, moment în care a izbucnit schimbul de focuri.
Articolul Autoritățile din Pennsylvania au identificat un bărbat care a ucis trei polițiști apare prima dată în Mediafax.
Florin Marin s-a stins din viață astăzi, 18 septembrie, la 72 de ani.
Boala fostului fotbalist de la Steaua și antrenor de la Dinamo s-a agravat foarte mult în ultimele săptămâni, iar de două săptămâni era internat la ATI.
Experiență de peste 30 de ani pe banca tehnicăFlorin Marin și-a petrecut toată viața pe teren sau la marginea acestuia. După ce a pus „ghetele în cui”, fostul fotbalist a bifat 30 de ani pe banca tehnică. A antrenat la Farul, Ceahlăul, FC Național, Rocar, FCU Craiova, Dinamo, Rapid, Astra Ploiești, Jiul Petroșani, Petrolul, Dacia Mioveni și Voluntari.
Ultima experiență ca antrenor a fost chiar anul trecut, la Voluntari. A fost adus la cererea lui Gigi Nețoiu, după ce clubul s-a despărțit de Ovidiu Burcă.
„Eu am lucrat 12 ani cu Florin Marin. De când am venit aici, am spus: de rezultate, în faţa mea, răspunde Florin Marin. Ovidiu m-a sunat ieri şi mi-a spus ‘Nea Gigi, pe nea Florin îl respect, a fost antrenorul meu, dar avem idei diferite şi nu vreau să ne certăm’. Eu i-am spus că îi respect opţiunea.
A rămas Florin Marin, care l-a adus pe Sendi Popovici, secundul lui cu care a lucrat înainte. Al doilea antrenor secund este Radu Stroe. Rămâne să îşi aleagă un preparator fizic” a declarat Gigi Nețoiu pentru Antena Sport.
Din postura de jucător, a evoluat pentru Rapid, Steaua, FC Argeș, Gloria Buzău și Inter Sibiu.
Articolul A murit fostul fotbalist și antrenor Florin Marin. Acesta avea 72 de ani apare prima dată în Mediafax.
Parlamentul german a aprobat, joi, bugetul pentru anul în curs, care atinge nivelul de 500 de miliarde de euro. Separat, a fost adoptat planul investițiilor în apărare și în infrastructura esențială.
Ministrul finanțelor, Lars Klingbeil, a descris bugetul ca fiind „o schimbare de paradigmă uriașă în politica fiscală germană”, adresându-se parlamentarilor înainte de votul din Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, potrivit Reuters.
Până la adoptarea acestui buget, Germania a funcționat în decursul anului pe baza unui buget provizoriu. Bugetul de bază pentru acest an acoperă cheltuieli în valoare de 502,5 miliarde de euro, însă adăugând investițiile din fondul de infrastructură și un alt fond de 100 de miliarde de euro pentru apărare creat de fostul cancelar Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina, bugetul se ridică la o valoare totală de 591 de miliarde de euro.
Proiectul bugetului pe anul 2025 a fost aprobat de Bundestag cu 324 de voturi favorabile și 269 împotrivă.
Conservatorismul fiscal, de domeniul trecutuluiGermania a renunțat la decenii de conservatorism fiscal în speranța că investițiile publice vor relansa economia în stagnare. Cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare este alocată afacerilor sociale și apărării. Ministerul Muncii va primi 190 de miliarde de euro, iar cel al Apărării 62 de miliarde de euro.
Parlamentul urmează să înceapă dezbaterea proiectului de buget pentru 2026 săptămâna viitoare, aprobarea finală fiind preconizată pentru luna noiembrie.
Articolul Parlamentul Germaniei a aprobat bugetul țării pentru acest an, care se ridică la 500 de miliarde de euro apare prima dată în Mediafax.
Peste 250.000 de persoane au fost nevoite să plece din orașul Gaza în ultima lună, iar zeci de mii fug zilnic din adăposturile improvizate, potrivit datelor publicate joi de Națiunile Unite.
În doar 72 de ore, aproximativ 60.000 de oameni au părăsit orașul, în timp ce artileria, tancurile și avioanele israeliene au lovit din nou zonele dens populate.
Armata israeliană susține că numărul total al celor evacuați ar fi chiar mai mare, estimând că până la 450.000 de civili au părăsit orașul, considerat un „bastion Hamas”.
Forțele israeliene controlează deja suburbiile estice și avansează spre cartierele centrale și vestice, unde se adăpostesc majoritatea celor rămași.
Imagini prin satelit surprind coloane nesfârșite de vehicule și oameni mergând pe jos, încărcați cu pături, butelii și saltele, în timp ce prețurile pentru transport au explodat.
„Mergem să dormim pe stradă, desculți… Nu știm unde să ajungem”, a spus Yasser Saleh, aflat pe o remorcă improvizată.
ONU avertizează că zona desemnată de Israel drept „umanitară”, în sudul Fâșiei Gaza, este suprapopulată și nepregătită pentru a găzdui familiile cu nevoi urgente de hrană, medicamente și adăpost.
„Suntem profund îngrijorați pentru sutele de mii de oameni rămași în oraș, jumătate dintre ei copii, în timp ce bombardamentele continuă”, a declarat Rosalia Bollen, reprezentant UNICEF.
Articolul Peste 250.000 de oameni au fugit din orașul Gaza într-o lună, pe fondul noii ofensive israeliene apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Al Jazeera, forțele aeriene israeliene au efectuat mai multe raiduri asupra a șase ținte aflate în cinci sate din sudul Libanului, distrugând complet clădirile atacate, a anunțat armata israeliană.
Într-un comunicat emis la scurt timp după operațiune, Israelul a susținut că obiectivele lovite erau depozite de arme aparținând grupării Hezbollah, justificând acțiunea prin necesitatea de a împiedica reînarmarea acesteia.
Atacurile, încheiate între timp, au venit după ce locuitorii au primit avertismente de evacuare, ceea ce a provocat plecări în masă din satele vizate.
De data aceasta, loviturile nu au vizat doar zonele de graniță deja depopulate, ci și localități unde trăiesc civili.
Autoritățile libaneze au condamnat bombardamentele, acuzând Israelul de încălcarea suveranității naționale și cerând oprirea imediată a acțiunilor militare.
Articolul Armata israeliană a bombardat sudul Libanului, distrugând mai multe clădiri apare prima dată în Mediafax.
Compania TAROM a decis să reducă semnificativ comanda de avioane Boeing 737 MAX 8 plasată în 2018, adaptându-se la contextul financiar și operațional actual.
Comanda inițială și schimbările recenteÎn 2018, la Farnborough International Airshow, TAROM a anunțat o comandă fermă de cinci Boeinguri 737 MAX 8, însă aceasta va fi acum diminuată la doar două aeronave, conform Boarding Pass.
Restul de trei unități vor fi anulate, după ce compania nu a reușit să finalizeze livrările planificate și s-a confruntat cu schimbări interne majore.
Motivele reduceriiDecizia vine pe fondul dificultăților financiare și al restructurării interne a TAROM, dar și al întârzierilor de producție și al problemelor de imagine pe care modelul 737 MAX 8 le-a avut la nivel global.
În plus, compania urmărește să-și ajusteze flota în funcție de cerințele pieței și de planul de reorganizare susținut de Comisia Europeană.
Cele două avioane 737 MAX 8 rămase în comandă sunt așteptate să fie livrate în anii următori, însă nu există încă un calendar ferm.
Această ajustare ar face parte dintr-o strategie mai amplă prin care TAROM își dorește să reducă costurile, să crească eficiența și să stabilizeze operațiunile înainte de a lua noi decizii privind extinderea flotei.
Articolul TAROM renunță la trei Boeinguri 737 MAX 8 din comanda făcută în 2018 apare prima dată în Mediafax.
