Decizia vine pe fondul unei instabilități politice prelungite, marcate de proteste de stradă și de incapacitatea partidelor de a forma majorități stabile.
Potrivit unui comunicat transmis de biroul prezidențial, Iliana Iotova l-a ales pe Andrei Giurov pentru a conduce un guvern interimar al Bulgariei, însărcinat cu pregătirea unui nou scrutin parlamentar. Numirea sa are loc după ce guvernul anterior a demisionat la data de 11 decembrie, în urma unor proteste masive declanșate de politicile economice și de nemulțumirile legate de combaterea corupției, scrie Reuters.
Andrei Giurov, în prezent viceguvernator al Băncii Centrale, este considerat o figură tehnocrată, menită să asigure stabilitate administrativă într-o perioadă de tranziție politică dificilă.
Calendarul alegerilor anticipateDeocamdată, data alegerilor parlamentare anticipate nu a fost stabilită oficial. Iliana Iotova a sugerat anterior că scrutinul ar putea avea loc la mijlocul sau la sfârșitul lunii aprilie. Aceste alegeri vor fi cele de-al optulea scrutin parlamentar organizat în Bulgaria în doar cinci ani, un record care reflectă fragmentarea profundă a scenei politice.
Criza politică persistentă a dus la blocaje repetate în formarea guvernelor, parlamentele rezultate fiind incapabile să susțină coaliții funcționale pe termen lung.
Situația este complicată și mai mult de schimbările recente de la vârful statului. Fostul președinte Rumen Radev a demisionat luna trecută, transferând atribuțiile prezidențiale, în mare parte ceremoniale, către vicepreședinta Iliana Iotova. Aceasta a devenit astfel prima femeie care ocupă funcția de șef al statului bulgar.
Analiștii politici se așteaptă ca Rumen Radev să lanseze un nou partid și să candideze la alegerile anticipate, ceea ce ar putea redesena echilibrul de forțe politice.
Provocările viitoareNumirea lui Andrei Giurov ca premier interimar al Bulgariei are loc într-un moment sensibil pentru țară, care a aderat recent la zona euro, la 1 ianuarie.
În ciuda acestui pas major, Bulgaria continuă să se confrunte cu instabilitate politică, nemulțumiri sociale și lipsa consensului politic, factori care vor influența decisiv viitorul guvern ales.
Roma a anunțat miercuri că nu este momentul să fie discutată datoria comună europeană, așa cum a propus președintele francez Emmanuel Macron, scrie POLITICO.
În ciuda acestei decizii, Italia a susținut această idee de-a lungul anilor.
Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a explicat că guvernul susține că sunt necesare niște împrumuturi comune pentru a sprijini investițiile în sectoare strategice
Cu toate acestea, subiectul nu poate fi luat în considerare cât timp Franța și Germania nu ajung la un consens.
„Prefer să găsesc soluții la problemele asupra cărora diverse țări sunt deja de acord, decât să deschid dezbateri pe probleme în care nu există un acord. Dacă nu există un acord, nu are rost să ne împotmolim într-o dezbatere, chiar și pe probleme pe care le considerăm pozitive.”, a declarat Antonio Tajani pentru Sky TV.
Înaintea reuniunii liderilor UE programată joi, Emmanuel Macron a cerut marți o schemă comună de împrumuturi pentru investiții în sectoare strategice.
Germania a respins imediat propunerea, insistând că problemele de productivitate ale blocului comunitar sunt prioritare.
Italia, prin prim-ministra Giorgia Meloni, a continuat să susțină ideea datoriei comune, însă în ultimele săptămâni s-a apropiat de poziția cancelarului german Friedrich Merz, mai ales prin distanțarea față de unele propuneri „Fabricat în Europa” ale lui Macron.
„Întotdeauna am fost în favoarea euroobligațiunilor, dar în acest moment nu există un acord între Germania și Franța. Este inutil să începem o dezbatere și să ne divizăm. Trebuie să găsim lucrurile care ne unesc și să mergem mai departe.”, a afirmat Tajani.
Potrivit ISU Bihor, apelul privind accidentul a fost primit în jurul orei 16:30.
La locul evenimentului au fost mobilizate patru echipaje din cadrul Gărzii Sălard, Detașamentului 1 Oradea și Detașamentului 2 Oradea, cu două autospeciale de intervenție, dintre care una de descarcerare grea, două ambulanțe SMURD tip B2, încadrate cu pompieri paramedici, precum și echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD Oradea.
Echipajul de descarcerare a intervenit pentru extragerea unei persoane rămase încarcerate într-unul dintre autoturismele implicate.
Victima, aflată în stare gravă, a fost preluată de echipajele medicale și urmează să fie transportată la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean Bihor. La spital va fi transportată și o a doua persoană rănită.
Celelalte șase persoane implicate în accident au refuzat, pentru moment, transportul la spital.
Intervenția este în desfășurare.
Documentul publicat de Ministerul Energiei include argumentele pentru aplicarea măsurii, operatorii care funcționează sub umbrele Lukoil – printre care rafinăria și rețeua de aproximativ 300 de benzinării – și persoana propusă pentru a prelua rolul de supraveghetor.
Hotărârea privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse.
Guvernul a avut în analiză măsura supravegherii extinse încă din decembrie, când a discutat, în primă lectură, un proiect care nu a fost publicat pe platforma Secretariatului General al Guvernului pentru detalii, dar venea la o săptămână după ce Executivul a extins, pe 2 decembrie, printr-o ordonanță de urgență cadrul de aplicare a sancțiunilor internaționale după ce anunțate de Statele Unite ale Americii în cazul gigantului petrolier rus Lukoil.
Proiectul actual vine după ce termenul-limită inițial al SUA pentru finalizarea vânzării activelor externe de către Lukoil, din 13 decembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar apoi până pe 28 februarie, data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.
Care este contextulPrin această hotărâre de Guvern se instituie supraveghere extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, în cazul în care „se constată existența unui impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României”.
Potrivit proiectului acest impactul economic semnificativ pe teritoriul României vizează piețele aferente activității de extracție a petrolului brut, a serviciilor anexe extracției petrolului, a fabricării produselor obținute din prelucrarea țițeiului, precum și a comerțului cu combustibili ca urmare a sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României.
Odată intrată în vigoare, Ministerul Energiei,în calitate de minister în al cărui domeniu de competență activează persoanele juridice prevăzute în anexa nr. 1, în sensul art. 85 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare, poate solicita Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală să verifice aspecte care ţin de conformitatea declaraţiilor şi activităţii beneficiarului, prin efectuarea de activităţi specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, Ministerul Energiei încheie protocoale de colaborare cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului și alte autorităţi/instituţii publice, în scopul accesării de informaţii necesare şi utile supraveghetorului pentru îndeplinirea obligaţiilor legale.
Activele Lukoil în RomâniaÎn calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați este propus să fie desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, pentru care ministerul nu a furnizat alte detalii.
Cele patru entități controlate de Lukoil în România – identificate anterior de Mediafax – care ar urma să fie supravegheate de stat dacă nu se finalizează tranzacția cu americanii de la Carlyle sunt:
Lukoil International GmbH controlează în România integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.
Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.
LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.
Vânzarea către Lukoil, încă nefinalizatăLa sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.
Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
Tranzacția agreată, conform comunicării oficiale, dintre americanii de la Carlyle, vizează activele rușilor de la Lukoil la nivel global, implicit din România.
Acordul dintre cei doi giganți nu poate fi însă finalizat fără avizele obligatorii prin legea statelor pe teritoriul cărora rușii dețin active, iar tranzacția globală este, procedural, un caz aparte în analiza autorităților române.
În cazul României, vorbim de cel puțin două avize obligatorii: cel al Comisiei de Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și al Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că grupul deține deja active în România. Consiliul Concurenței este și entitatea care asigură secretariatul CEISD, conform legii.
Știre în curs de actualizare
