Agregator de ştiri

Curtea de Apel din Paris a anunțat că va da verdictul pe 7 iulie în dosarul de fraudă care o vizează pe lidera de extremă dreaptă Marine Le Pen, scrie Euronews.

Hotărârea este considerată un moment important pentru scena politică din Franța, mai ales în vederea alegerilor prezidențiale care urmează în 2027.

În martie 2025, un tribunal din Paris a stabilit că Le Pen s-a aflat în centrul „unui sistem fraudulos” prin care partidul său a folosit ilegal fonduri ale Parlamentului European, în valoare de 2,9 milioane de euro.

Între timp, instanța franceză a concluzionat că banii au fost deturnați printr-o schemă de angajări fictive la Parlamentul European.

În urma primei decizii, Marine Le Pen, în vârstă de 57 de ani, a primit o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice.

Sancțiune i-a pus în dificultate planurile lui Le Pen pentru o nouă candidatură la președinție.

De asemenea, ea a fost condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi ani cu suspendare.

Dacă instanța de apel menține verdictul, Le Pen nu va putea candida la alegerile prezidențiale din 2027, scrutin considerat drept cea mai mare șansă a sa de a ajunge la conducerea Franței.

La finalul ședinței de miercuri, președintele completului de judecată a anunțat că decizia va fi comunicată pe 7 iulie, la începutul după-amiezii.

„Cred că cu cât mai repede, cu atât mai bine”, a declarat Le Pen reporterilor după audiere.

De-a lungul anilor, Marine Le Pen a ajuns de două ori în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în 2017 și 2022, însă a fost învinsă de Emmanuel Macron de fiecare dată.

Macron nu mai poate candida din nou, deoarece a atins limita de două mandate consecutive.

Marine Le Pen a spus că va lua o decizie privind o eventuală candidatură a sa la președinție după pronunțarea verdictului.

Ea a lăsat să se înțeleagă că Jordan Bardella, liderul partidului Adunarea Națională, ar putea intra în cursă dacă ea nu va putea candida.

Un sondaj realizat în noiembrie arată că Bardella ar avea șanse mari să câștige turul al doilea al alegerilor din 2027, indiferent de contracandidat.

Săptămâna trecută, procurorii au cerut menținerea interdicției de cinci ani și aplicarea unei pedepse de patru ani de închisoare, dintre care trei ani cu suspendare.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a făcut promisiunea în fața președinților consiliilor județene din România.

„Am răspuns cu plăcere invitației lui Alfred Simonis, Președintele UNCJR și am participat în această dimineață la o întâlnire cu președinții de consilii județene din toată țara. Am prezentat o situație la zi a tuturor lucrărilor și proiectelor de infrastructură rutieră și i-am asigurat pe participanți că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este pregătit să dea, anul acesta, în exploatare un număr important de km de drumuri de mare viteză”, a scris Șerban pe Facebook.

Potrivit acestuia, 255 kilometri vor fi gata până la finalul anului 2026. Totuși, există un semn de întrebare.

„Singura condiție este asigurarea unui buget necesar pentru investiții”, a precizat ministrul Transporturilor.

Incidentul a fost raportat în jurul orei 13:00, când o substanță suspectă a fost găsită într-un spațiu comercial, scrie Independent.

Pentru a proteja populația, poliția a instituit un cordon de securitate pe Baxter Gate, zona fiind închisă traficului și pietonilor. Mai multe clădiri din apropiere au fost evacuate ca măsură preventivă, iar serviciile de urgență – poliție, pompieri și ambulanță – intervin în continuare pentru a evalua pericolul.

„Nu s-au înregistrat victime grave până în prezent”, a precizat Leicestershire Police. Autoritățile au solicitat publicului să evite zona până la noi informații și au promis actualizări în timp real. Imaginile de la fața locului arată numeroase echipaje de poliție, ambulanțe și autospeciale de pompieri, precum și cordoane de securitate.

Martorii oculari au descris scenele de panică și restricțiile impuse de autorități: „Ofițerii de poliție au venit în jurul orei 14:00 și ne-au spus să închidem ușile, nimeni nu are voie să intre sau să iasă. Nu am primit informații suplimentare despre ce se întâmplă.”

Serviciul de pompieri Leicestershire a emis recomandări către public, cerând evitarea zonei și atenționând șoferii să se aștepte la întârzieri. În plus, autobuzele locale au fost redirecționate pe rute alternative pentru a evita centrul orașului.

Uniunea Europeană a aprobat miercuri primele planuri naționale de investiții în apărare în cadrul programului SAFE, instrument financiar în valoare totală de 150 de miliarde de euro.

Decizia permite demararea primelor plăți către statele membre incluse în această etapă.

Planurile Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României valorează împreună 38 de miliarde de euro, se arată într-un comunicat oficial.

„Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas, ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE.

Cele opt state se află printre cele 19 care au cerut sprijin financiar prin SAFE. Comisia Europeană a analizat și susținut aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie.

După votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate. Restul fondurilor va fi acordat etapizat, pe baza rapoartelor transmise periodic de aceste state.

Alte opt țări, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda, au depus proiecte în valoare totală de 74 de miliarde de euro.

Executivul european le-a aprobat la finalul lunii ianuarie, iar validarea finală este programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei.

Planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei, care împreună valorează puțin peste 34 de miliarde de euro, nu au primit încă avizul Comisiei Europene.

Un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”. Germania nu a solicitat finanțare prin acest program.

SAFE face parte din strategia Readiness 2030, prin care Comisia vrea să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la sfârșitul deceniului.

Programul susține achiziția de echipamente, precum muniție, rachete, sisteme de artilerie, drone, sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic.

Un criteriu esențial impune ca echipamentele cumpărate să fie produse în Europa. Maximum 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina.

Schema oferă condiții bune mai ales statelor cu rating de credit mai slab decât cel al Comisiei, deoarece acestea pot obține finanțare în condiții mai bune.

Cele 19 state participante au cerut inițial sume care depășesc plafonul de 150 de miliarde de euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la finalul anului trecut că succesul schemei ar putea duce la extinderea ei.

În aceeași zi, miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada.

Acesta va permite firmelor canadiene și produselor fabricate în Canada să participe la achizițiile realizate prin SAFE. Canada devine astfel prima țară din afara Europei care intră în acest mecanism. Acordul va fi încheiat oficial după ce Parlamentul European își va da și el aprobarea.

Ministerul Apărării vine cu precizări, miercuri, după ce au fost găsite resturi de dronă pe plaja din stațiunea Mamaia luni seara.

Instituția precizează că aceste resturi de dronă pot proveni de la o țintă aeriană care a fost distrusă la un exercițiu militar desfășurat recent la poligonul Capu Midia, în contextul exercițiului multinațional Dynamic Front.

Conform MApN, țintele – drone fără încărcătură – au fost doborâte deasupra suprafeței maritime.

„Menționăm faptul că, în săptămâna 2-6 februarie, în cadrul exercițiului multinațional Dynamic Front, în poligonul Capu Midia au avut loc trageri de luptă asupra unor ținte aeriene de unică folosință de la suprafața apei cu sisteme MLRS din dotarea forțelor armate germane, franceze, italiene și din SUA. Toate țintele – de tip dronă, fără încărcătură – au fost doborâte deasupra suprafeței maritime din sectorul poligonului. (…) Există posibilitatea ca resturi dintr-o astfel de țintă aeriană, care a fost doborâtă pe timpul tragerilor, să fie aduse de valuri la mal”, se precizează în comunicatul de presă emis de MApN.

Instituția mai precizează că acest caz este cercetat sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Resturi de dronă au fost descoperite luni seara pe o plajă din Mamaia în apropierea unui hotel. La fața locului au fost trimise echipe de la SRI, MApN, ISU și Poliție.

Mai multe focuri de armă au fost auzite miercuri după amiaza în Paris, potrivit Le Figaro. Incidentul a fost provocat de un bărbat înarmat cu un cuțit. El a atacat și amenințat un șofer de autobuz.

Polițiștii sosiți la fața locului au încercat să-l imobilizeze. Ei au deschis focul și l-au rănit pe agresor. Totuși, rănile nu-i pun viața în pericol, anunță surse din interiorul Poliției.

Conform primelor informații, nicio altă persoană nu a fost rănită, inclusiv șoferul de autobuz.

Agresorul a fost reținut și după ce va primi îngrijiri medicale va fi audiat.

Ministrul Culturii, András Demeter, a anunțat, miercuri, faptul că a emis o circulară care vizează retragerea Instrucțiunilor privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte. Prin acest pas, ministrul a dispus încetarea aplicabilității măsurilor propuse.

„Prin emiterea circularei cu numărul 965/11.02.2026 care vizează retragerea Instrucțiunilor privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte, am dispus încetarea aplicabilității măsurilor propuse, precum și suspendarea oricărui demers administrativ inițiat în baza acestora”, scrie Ministerul Culturii într-o postare pe Facebook.

Decizia a fost luată de ministru în urma consultărilor cu reprezentanți ai sectorului, dar și în urma reacțiilor de la nivel național. În aceste condiții, proiectul va fi revizuit.

„Această hotărâre reflectă dorința de a reconfigura procesul într-o manieră incluzivă și flexibilă. În acest sens, proiectul va fi supus unei revizuiri, grupul de lucru va fi extins, iar colaborarea cu profesioniștii din sector rămâne esențială pentru identificarea unei soluții optime. Scopul final este să răspundem atât cerințelor administrative, cât și realităților cotidiene și specificului muncii artistice”, a spus ministrul András Demeter.

Afirmațiile ministrului Culturii vin la o zi după ce marți, actorii Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti au protestat, în fața instituției, faţă de aplicarea proiectului-pilot transmis de Ministerul Culturii privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă.

Atât actorii, cât şi ceilalţi angajaţi din departamentele tehnic şi producţie ale TNB au criticat faptul că proiectul-pilot transformă munca de creaţie, nenormată în domeniul artistic, în muncă de birou şi conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunţită desfăşurată în timpul orelor de lucru.

Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută la Varșovia, după ședința Consiliului de Miniștri, și au fost preluate de agenția EFE.

Potrivit lui Tusk, confruntarea dintre executiv și președinție nu este doar o dispută politică internă, ci o acțiune care poate duce la destabilizarea Europei și la slăbirea poziției Poloniei în Uniunea Europeană.

„Există un risc real – vorbesc despre fapte, nu despre presupuneri – ca Polonia să părăsească Uniunea Europeană”, a declarat premierul.

Tensiunile politice sunt alimentate în special de opoziția față de programul european de apărare SAFE, un mecanism de împrumuturi destinat consolidării capacităților militare ale statelor membre.

Partidul de opoziție Lege și Justiție, alături de președintele Karol Nawrocki, critică acest program, susținând că ar favoriza industriile de apărare din Germania și Franța.

Fostul ministru al Apărării, Mariusz Blaszczak, a afirmat că achizițiile realizate prin SAFE ar genera datorii excesive și ar fi lipsite de transparență. În replică, Donald Tusk a subliniat că aceste poziții reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale și a stabilității Poloniei în Uniunea Europeană.

Semnătura președintelui Nawrocki este esențială pentru aderarea Poloniei la programul SAFE. Acesta și-a exprimat public opoziția, calificând inițiativa drept „un colac de salvare pentru economia germană” și susținând că armele achiziționate cu fonduri europene ar ajunge „în mâini străine”.

În cazul unui veto prezidențial, parlamentul ar putea să îl anuleze cu o majoritate de trei cincimi, însă coaliția condusă de Tusk nu dispune de suficiente voturi pentru acest demers.

Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că bugetul național este insuficient pentru modernizarea armatei și a subliniat urgența accesării fondurilor europene.

De asemenea, acesta s-a declarat „sigur” că Uniunea Europeană va decide, în viitor, ștergerea unei părți din datoriile generate de creditele SAFE.

Utilizarea telefoanelor mobile nu va fi posibilă în interiorul unor populare centre de agrement din Marea Britanie, potrivit Express. Adventure Leisure, operatorul zonelor de agrement, a anunțat decizia susținând că astfel încearcă să ofere membrilor familiilor mai mult timp pentru a comunica între ei.

Compania susține că interdicția este prima de acest fel din Marea Britanie și că o „patrulă telefonică” va fi implementată pentru a se asigura că vizitatorii nu își folosesc dispozitivele.

Adventure Leisure deține Mulligans, un lanț de centre de minigolf în interior.Unitățile mai oferă biliard și jocuri de realitate virtuală. De asemenea, compania are Ninja Warrior, o rețea de parcuri de aventură. Regula se va aplica între 16 și 22 februarie în timpul vacanței din februarie. Centrele vor deveni „zone fără telefoane”, iar clienții vor fi rugați să își treacă telefoanele în modul avion la intrare.

Decizia de a interzice telefoanele mobile a fost influențată de un avertisment al Prințesei de Wales, care a declarat că timpul petrecut în fața ecranelor provoacă o „epidemie”. Într-un eseu scris împreună cu profesorul Robert Waldinger de la Facultatea de Medicină Harvard, ea a vorbit despre efectele utilizării excesive a telefoanelor mobile.

„Suntem prezenți fizic, dar absenți mental, incapabili să interacționăm pe deplin cu oamenii din fața noastră”, a fost concluzia reprezentantei familiei regale.

Un studiu recent a arătat că adulții din Marea Britanie petrec mai mult timp cu telefoanele mobile decât în fața televizorului. Statistica arată că s-a ajuns la o medie zilnică de șapte ore și jumătate în fața ecranelor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis mulțumiri Parlamentului European pentru decizia de a acorda țării un împrumut de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro

El a spus că aceste fonduri vor ajuta Ucraina să supraviețuiască și să protejeze civilii, chiar din resursele pe care Rusia trebuie să le ramburseze, scrie Ukrinform.

Mesajul președintelui ucrainean a fost transmis pe pagina sa de X.

„Astăzi, Parlamentul European a votat asupra împrumutului de sprijin de 90 de miliarde de euro din partea UE pentru Ucraina. Îi mulțumesc președintelui Parlamentului European și tuturor grupurilor politice din Parlamentul European pentru conducerea și responsabilitatea lor”, a declarat Zelenski.

Сьогодні Європейський парламент проголосував за виділення Україні кредиту підтримки ЄС на 90 млрд євро. Дякую Президентці Європейського парламенту та всім політичним групам Європейського парламенту за їхнє лідерство й відповідальність.

Важливо, що це саме той сигнал, який має…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 11, 2026

„Acesta este exact semnalul care trebuie trimis agresorului”, a mai punctat Volodimir Zelenski.

„Ucraina va rezista și poate proteja vieți. Europa este unită și puternică și susține Ucraina. Și toate acestea sunt finanțate chiar din fondurile pe care Rusia trebuie să le ramburseze”, a mai scris președintele.

Miercuri, Parlamentul European a adoptat un pachet de măsuri de urgență pentru sprijinirea Ucrainei, care include împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru anii 2026 și 2027.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri, într-un interviu pentru Bloomberg, că următoarea rundă de negocieri Rusia-SUA-Ucraina ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, marți sau miercuri. Potrivit acestuia, negociatorii ar urma să se concentreze, în cadrul discuțiilor, pe problema privind teritoriul, un aspect încă nerezolvat.

Potrivit Bloomberg, pe agenda noii runde de discuții se află propunerea SUA de a înființa o zonă economică liberă ca zonă tampon în regiunea Donbas, o opțiune privită cu scepticism atât de Kiev, cât și de Moscova.

„Niciuna dintre părți nu este entuziasmată de ideea zonei economice libere – nici rușii, nici noi. Avem opinii diferite în această privință. Și acordurile au fost următoarele: să revenim cu o viziune asupra modului în care ar putea arăta pentru următoarea întâlnire”, a declarat Zelenski într-un interviu telefonic acordat Bloomberg.

Liderul de la Kiev a mai subliniat că opțiunea preferată de Ucraina privind Donbasul este aceea ca trupele să rămână pe poziții de-a lungul liniei frontului. Pe de altă parte, Moscova își menține cererea de a controla întreaga regiune. În privința discuțiilor despre controlul zonei tampon, SUA trebuie să-și clarifice poziția, a spus liderul ucrainean.

„Dacă este teritoriul nostru – și este teritoriul nostru – atunci țara căreia îi aparține teritoriul ar trebui să-l guverneze”, a spus Zelenski pentru sursa citată.

Discuțiile recente din Emiratele Arabe Unite s-au concentrat pe mecanismele încetării focului, dar și pe modul în care acestea ar fi monitorizate de SUA, mai spune Zelenski. De asemenea, discuțiile au clarificat faptul că orice armistițiu ar necesita o monitorizare care să implice participarea SUA. „Rușii au o formulare, noi avem alta, americanii au a treia”, a afirmat Zelenski pentru Bloomberg.

Ultimele discuții trilaterale au avut loc la începutul lunii februarie.