Obținerea acordului de mediu trebuie corelat cu emiterea hotărârii de Guvern de expropriere terenuri utilitate publică, elaborarea Documentației Tehnice pentru Autorizarea Construirii (DTAC) și actualizare proiect conform avizelor primite, ceea ce va face posibilă actualizarea autorizației de construire, potrivit surselor Medifax din cadrul Hidroelectrica.
Mai mult, acordul de mediu va putea fi atacat în instanță, similar cu ceea ce s-a întâmplat și în cazul altor proiecte, ceea ce ar putea duce la întârzieri.
O altă provocare pentru Hidroelectrica, din informațiile Mediafax, este că are încheiate contracte istorice cu Hidroconstrucția, Energomontaj, Caromet, UCMH, și toți executanții fie au fost într o situație de insolvență fie au activitate de bază diminuată.
Conform actualelor estimări, termenele pentru finalizarea proiectelor sunt anul 2031, în cazul Câineni, și anul 2032, pentru Lotrioara.
Hidroelectrica – companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 80,05% din acțiuni, implicit cea mai mare parte a dividendelor din profit – este cel mai mare producător de energie din România, cu un portofoliu de energie 100% regenerabilă, cel mai mare furnizor de energie electrică pe piața concurențială și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național, fiind o companie vitală pentru un sector strategic, cu implicații în siguranță națională.
Lista oficială a proiectelor HidroelectricaHidroelectrica are o listă cu nouă obiective de investiții prioritare de amenajări hidrologice, au transmis oficialii Hidroelectrica, la contactați de Mediafax.
Solicitarea privind lista, capacitatea și stadiul proiectelor a venit în contextul în care președintele Nicușor Dan a promulgat așa-numita „lege a hidrocentralelor” pe care o trimisese anterior spre reexaminarea Parlamentului, respectiv Legea nr.185 din 9 septembrie 2026 pentru completarea art. 561 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, precum şi pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului publicata in M.Of. nr. 767/9 sep. 2026
Gradul de realizare ale amenajărilor hidroenergetice, potrivit oficialilor Hidreoelectrica:
1. Obiectivul de investiții Amenajarea Hidroenergetică Pașcani este prevăzut în schema cadru de amenajare complexă a bazinului hidrografic Siretul superior.
Lucrările executate în proporție de 80%.
2. Obiectivul de investiții AHE a râului Olt-defileu pe sector CORNETU-AVRIG
2.1. Amenajarea/Treapta CHE Lotrioara
Lucrările executate în proporție de 1%.
2.2. Amenajarea/Treapta CHE Caineni
Lucrările executate în proporție de 25%.
2.3. Amenajarea/Treapta CHE Racovița
Lucrările executate în proporție de 95%.
Centrala este în funcțiune deja, cu regulament de exploatare aprobat noiembrie 2023.
3. Obiectivul de investiții Surduc – Siriu, treapta Surduc – Nehoiașu
Lucrările executate în proporție de peste 80%.
P.I. = 55 MW, Energie = 152.00 GWh/ an
3.1.Obiectiv de investiții CERNA MOTRU – TISMANA
Lucrările executate în proporție de peste 90%.
P.I. = 10 MW, Energie = 18.85 GWh/ an
4. Obiectivul de investiții AHE Bumbești Livezeni
5. Obiectivul de investiții AHE Cerna-Belareca. Treapta Belareca
6. Obiectivul de investiții AHE Răstolița, etapa 1
7. Obiectivul de investiții AHE Pașcani pe râul Siret
8. Obiectivul de investiții AHE Cosmești Movileni. Treapta Cosmești
9. Obiectivul de investiții AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre. CHE Islaz
Potrivit comunicatului transmis luni, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis acordul de mediu pentru finalizarea amenajării hidroenergetice Cornetu-Avrig, pe râul Olt, în județele Sibiu și Vâlcea, acord care stabilește condițiile de protecție a mediului care trebuie respectate atât pe durata lucrărilor, cât și în perioada de funcționare.
Investiția Hidroelectrica va contribui la producția națională de energie din surse regenerabile cu o cantitate estimată de 156,8 GWh pe an, echivalentă consumului anual a peste 52.000 de gospodării, au transmis oficialii ministerului.
„România are nevoie de investiții care să îi întărească siguranța energetică, realizate cu respectarea legislației și pe baza unor evaluări riguroase. Investițiile nu sunt opuse respectării prevederilor legale pe mediu. Cele două obiective pot coexista. Susținem finalizarea proiectelor hidroenergetice acolo unde soluțiile sunt fundamentate tehnic, cu măsuri de reducere a impactului și monitorizare pe întreaga perioadă de funcționare”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor, conform documentului citat.
Proiectul vizează lucrările rămase de executat în cadrul amenajării hidroenergetice aprobate în anul 1989, a cărei schemă cuprinde cinci trepte: Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița. Lucrările pentru care a fost emis acordul includ finalizarea treptelor Câineni și Lotrioara, precum și intervenții necesare funcționării amenajării Racovița la parametrii proiectați.
Potrivit ministerului, evaluarea proiectului a avut la bază trei studii de specialitate: raportul privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvată și studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă. Concluziile acestora au fost integrate în condițiile acordului, prin măsuri de prevenire și reducere a impactului, precum și prin cerințe de monitorizare pentru etapa de execuție și pentru funcționarea amenajării în integralitatea sa.
„Soluția tehnică selectată ține cont de lucrările deja executate și de necesitatea protejării infrastructurii de transport din defileul Oltului. Aceasta urmărește păstrarea, pe cât posibil, a căii ferate și a DN7 pe amplasamentele actuale, cu realizarea lucrărilor suplimentare de protecție necesare. La Racovița sunt prevăzute intervenții pentru protejarea podurilor de cale ferată, care să permită îndepărtarea pragului din avalul centralei și funcționarea acesteia fără restricțiile de nivel existente”, a transmis luni Ministerul Mediului.
Oficialii instituției au precizat ca acordul de mediu nr. 4 din 21 septembrie 2026 include și condițiile impuse prin avizul Ministerului Culturii pentru protejarea monumentului istoric Turnul Spart. Procedura de evaluare a inclus consultarea publicului și dezbateri organizate la Câineni și Boița, iar în etapa de consultare a deciziei de emitere și a proiectului acordului de mediu au fost primite patru mesaje cu observații, din partea a trei persoane fizice și a unei persoane juridice, au trasmis responsabilii.
Relațiile dintre Kiev și Budapesta s-au tensionat din nou după ce premierul Péter Magyar a respins două proiecte susținute de Ucraina: noul format de cooperare între statele din regiunea Carpaților și planul privind păstrarea unor rezerve ucrainene de combustibil în Ungaria.
Șeful diplomației ucrainene a reacționat luni seara, pe X, la declarațiile făcute de Péter Magyar în Parlamentul Ungariei. Andrii Sîbiha s-a declarat surprins de ceea ce a numit poziția „inutil de conflictuală” a premierului ungar față de Ucraina.
Kievul, surprins de refuzul categoric al UngarieiPrima dispută privește Inițiativa de Integrare Carpatică, noul format de cooperare regională lansat de Ucraina. Proiectul vizează opt țări din regiune – Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia – și urmărește dezvoltarea cooperării în domenii precum energia, infrastructura, transporturile și comerțul.
Ungaria a participat la reuniune doar în calitate de observator și nu a aderat la inițiativă. Péter Magyar a explicat ulterior în Parlamentul de la Budapesta că țara sa a avut „motive importante” pentru această decizie.
„Suntem surprinși de declarațiile inutil de conflictuale ale premierului Ungariei față de Ucraina. Inițiativa de Integrare Carpatică urmărește dezvoltarea întregii noastre regiuni, contribuind la prosperitate, interconectare și proiecte reciproc avantajoase în cele opt țări carpatice”, a scris Sîbiha. Potrivit oficialului ucrainean, motivele refuzului categoric al Budapestei „rămân necunoscute”.
România a fost reprezentată la primul summit, organizat pe 18 septembrie în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, de președintele Nicușor Dan.
Sîbiha: „Când politica intervine în afaceri, nu iese nimic bun”Proiectul energetic dintre Naftogaz și MOL este al doilea punct de dispută între Kiev și Budapesta. În cadrul Forumului Economic Carpatic, desfășurat cu prilejul summitului „Carpathian Eight”, compania ucraineană de stat și grupul energetic ungar au semnat un memorandum privind construirea unor capacități de stocare a produselor petroliere în Ungaria, în apropierea frontierei cu Ucraina.
Potrivit Naftogaz, compania națională de petrol și gaze a Ucrainei, depozitele ar urma să deservească piața ucraineană. Amplasarea unei părți a capacităților de stocare în afara țării ar proteja astfel rezervele de combustibil de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.
Premierul Péter Magyar s-a opus însă proiectului. El a declarat luni în Parlament că, atât timp cât guvernul condus de partidul său, Tisza, se află la putere, un asemenea depozit nu va fi construit în Ungaria. Magyar a susținut că guvernul său nu a fost implicat în înțelegerea dintre cele două companii.
Magyar a amintit că statul ungar deține 25% din MOL și a avertizat conducerea grupului că trebuie să țină cont de poziția guvernului în calitate de acționar, sugerând că în caz contrar ar putea exista consecințe.
MOL a precizat că documentul semnat este doar un memorandum, iar pregătirea unui eventual proiect ar putea dura ani.
Sîbiha a criticat intervenția premierului ungar în relația dintre cele două companii.
„O altă evoluție surprinzătoare au fost declarațiile care pun sub semnul întrebării cooperarea directă, pragmatică și reciproc avantajoasă dintre companiile energetice ucrainene și ungare, convenită printr-un memorandum bilateral”, a transmis ministrul ucrainean.
„Când politica intervine în afacerile pragmatice, nu iese nimic bun”, a adăugat oficialul.
Sîbiha: „Orbán a plecat”, politicile sale continuăKievul a comparat poziția actualului guvern de la Budapesta cu politica urmată de Viktor Orbán în relația cu Ucraina.
„Ceea ce auzim în ultima vreme de la Budapesta ne nedumerește. Se pare că, deși Viktor Orbán a plecat, politicile sale de obstrucționism și izolaționism continuă să prospere”, a scris Sîbiha.
Potrivit ministrului ucrainean, „orbanismul nu a adus nimic bun în trecut, nici Ungariei, nici regiunii în ansamblu – și nu va aduce nimic bun nimănui nici de acum înainte”.
Andrii Sîbiha a transmis totodată că Ucraina își menține disponibilitatea pentru dezvoltarea unei cooperări bilaterale cu Ungaria, pe care a descris-o drept „reciproc avantajoasă, pragmatică și bazată pe respect”.
Péter Magyar conduce Ungaria din primăvara anului 2026, după victoria partidului Tisza în fața formațiunii Fidesz a lui Viktor Orbán. Schimbarea guvernului a modificat o parte dintre pozițiile Budapestei față de Kiev: Ungaria nu mai blochează aprobarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei și a condamnat atacurile rusești asupra Ucrainei.
Budapesta își menține însă refuzul de a acorda ajutor militar Ucrainei.
Tezaurul a fost descoperit în apropiere de Wesseling, la sud de Köln, după ce un pasionat care folosea un detector de metale a găsit succesiv mai multe monede de argint, relatează publicația Welt. După recuperarea primelor 15 piese, aparatul continua să indice prezența metalului în sol, semn că descoperirea era mult mai importantă.
Bărbatul a oprit căutările și a anunțat autoritățile responsabile de protejarea patrimoniului. Arheologii au preluat cercetarea și au scos la lumină, în total, 934 de denari romani din argint, cu o greutate cumulată de peste trei kilograme.
Specialiștii consideră descoperirea una excepțională: ar fi cel mai mare tezaur monetar din perioada împăratului Hadrian identificat până acum în Germania și al cincilea ca mărime din lume pentru această perioadă. Monedele ar fi fost ascunse în al doilea sfert al secolului al II-lea d.Hr.
Cea mai veche monedă datează din anul 148 î.Hr.Hadrian a condus Imperiul Roman între anii 117 și 138, însă multe dintre monede fuseseră bătute cu mult înaintea domniei sale.
Cea mai veche piesă din tezaur datează din anul 148 î.Hr., din perioada Republicii Romane. În momentul în care comoara a fost ascunsă, moneda avea deja o vechime de peste 270 de ani și, cu toate acestea, putea fi încă utilizată ca mijloc de plată.
Arheologii nu știu cu certitudine de ce a fost îngropată averea și, mai ales, de ce proprietarul nu s-a întors după ea. Una dintre ipoteze este că banii au fost ascunși pentru siguranță, într-o epocă în care nu existau instituții bancare în sensul modern. Proprietarul ar fi putut muri înainte de a recupera tezaurul sau de a dezvălui altcuiva locul în care îl ascunsese.
Echivalentul economiilor unui legionar timp de șase aniDimensiunea averii devine mai clară prin raportarea la veniturile vremii. Un legionar roman câștiga aproximativ 300 de denari pe an, însă circa jumătate din sumă era reținută pentru hrană și echipament. Astfel, unui militar i-ar fi trebuit aproximativ șase ani pentru a strânge, fără să cheltuiască venitul rămas disponibil, echivalentul tezaurului descoperit.
Valoarea argintului din cele 934 de monede ar depăși în prezent doar 6.000 de euro, însă importanța lor arheologică și istorică este considerabil mai mare.
Cercetările au indicat și modul în care fusese ascunsă averea. Arheologii au identificat fragmente ceramice și urme de paie, ceea ce sugerează că monedele fuseseră introduse într-un vas căptușit cu paie și apoi îngropate.
Cel care a făcut descoperirea avea autorizația necesară pentru folosirea detectorului și a anunțat specialiștii fără să continue săpăturile pe cont propriu. Tezaurul a devenit proprietatea landului Renania de Nord-Westfalia, iar descoperitorul urmează să primească o recompensă. Monedele sunt prezentate publicului la muzeul regional din Bonn.
Arteta a preluat Arsenal în decembrie 2019 și a condus echipa la primul titlu de campioană a Angliei după 22 de ani, în sezonul trecut.
Potrivit informațiilor publicate marți de BBC, noul contract îi va aduce antrenorului o creștere importantă a salariului. Arteta câștigă în prezent aproximativ 10 milioane de lire sterline pe sezon, la care se pot adăuga bonusuri.
În ultimele luni, Arteta a transmis în repetate rânduri că își dorește să rămână la Arsenal.
Săptămâna trecută, el le-a spus suporterilor că nu au motive să se îngrijoreze în privința viitorului său și că vrea să continue la club.
Arteta a câștigat cu Arsenal o Cupă a Angliei și două Community Shield, iar în sezonul trecut a pus capăt perioadei de 22 de ani fără titlu în Premier League pentru clubul londonez.
În urma unei percheziții la domiciliul suspectului, identificat drept Pawel G.. anchetatorii au confiscat cuțite, o baionetă, precum și cărți și obiecte care aveau simboluri fasciste și naziste.
Potrivit procurorilor, analiza telefoanelor și a computerului acestuia a scos la iveală conversații referitoare la pregătirea unor atacuri în masă, relatează AFP.
Agenția pentru Securitate Internă a transmis, într-un comunicat separat, că alți doi minori au fost arestați recent în legătură cu cazul lui Pawel G. Cei trei ar fi schimbat mesaje cu activiști de extremă dreapta pe platformele Telegram și Discord.
Potrivit anchetatorilor, aceștia discutau inclusiv despre autorii unor atacuri anterioare. „Participanții au analizat modul de operare al atacatorilor teroriști și s-au inspirat din acesta”, a transmis ABW.
Ministrul polonez al Justiției, Waldemar Zurek, a declarat că autoritățile nu vor tolera „fascismul, ura și planificarea unor atacuri sângeroase” în Polonia.
De asemenea, oficialul a precizat că, în locuința principalului suspect, au fost găsite și materiale explozive.
Pawel G., care respinge acuzațiile formulate împotriva sa de anchetatori, riscă o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat de instanță.
