„Eu personal nu cred că se vor pierde bani. Eu personal cred că se va da o decizie pe care societatea civilă o va primi pozitiv și că forurile europene vor găsi soluția pentru a debloca respectiva sumă” a spus fostul ministru al Justiției, miercuri, într-o intervenție la B1 TV.
Tudorel Toader a afirmat că amânările repetate ale Curții Constituționale nu reprezintă o situație singulară și a atras atenția asupra tensiunilor existente între societatea civilă și magistrați: „Nu este singura dată când Curtea amână repetat luarea unei decizii. E adevărat că este o problemă foarte sensibilă pe care o așteaptă toată societatea civilă. Tot adevărat, cred eu, este și faptul că politicienii au ostilizat relația dintre magistrați și societatea civilă”.
Toader a apreciat implicarea judecătorilor constituționali, menționând prezența lui Gheorghe Stan la ședință, revenit din concediu paternal, precum și faptul că CCR a stabilit un termen de o săptămână pentru pronunțare. „E de apreciat, cred eu, faptul că Gheorghe Stan a venit din concediu paternal să participe la ședința. E de apreciat și faptul că s-a dat un termen scurt de o săptămână”, a spus Toader, însă a adăugat: „Eu mă așteptam și astăzi la o decizie, dar aici este o altă chestiune”.
Privind un eventual termen de judecată dacă cazul este trimis la instanță europeană, Toader afirmă: „Instanțele supreme, la nivel național și la nivel european, au și procedurile de soluționarea cauzelor în termene scurte și foarte scurte. Ceea ce înseamnă că poate Curtea de Justiție să uzeze de procedura accelerată și în câteva luni să decidă”.
Judecătorii CCR au amânat pentru 18 februarie 2026 luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților, fiind a cincea amânare din dosar.
Inițiativa introduce pentru prima dată o procedură clară prin care o astfel de cerere poate fi analizată și, dacă este posibil tehnic, pusă în practică.
În prezent, rețelele electrice pot fi amplasate și menținute pe terenurile private în baza dreptului de uz și de servitute, însă proprietarii nu au un mecanism juridic prin care să ceară modificarea traseului atunci când infrastructura le creează probleme. Legea actuală „instituie în mod robust drepturile operatorilor de a-şi amplasa, menţine şi exploata infrastructura pe proprietăţi private”, dar nu oferă „un drept procedural clar pentru proprietarul terenului afectat de a solicita modificarea (relocarea) acestei infrastructuri”, explică inițiatorii.
Blocaje în lipsa reglementărilorPotrivit acestora, lipsa de reglementare duce frecvent la blocaje: proprietarii nu pot face investiții, iar distribuitorii nu au obligația să intervină dacă situația nu ține de propriile lor planuri de modernizare. „Proprietarul nu poate iniţia relocarea, iar operatorul nu are nicio obligaţie legală de a da curs solicitării, chiar şi în situaţia în care proprietarul este dispus să suporte integral costurile aferente”, spun autorii proiectului.
Relocarea în subteranPropunerea introduce un articol nou în Legea energiei electrice și gazelor naturale (Legea nr. 123/2012), care permite oricărei persoane fizice sau juridice să ceară, pe cheltuială proprie, trecerea în subteran a liniilor electrice aeriene care trec peste terenul său. Măsura se aplică indiferent de tipul proprietății și are ca scop „asigurarea utilizării eficiente a terenurilor respective”, inclusiv prin realizarea de construcții sau alte investiții compatibile cu destinația acestora.
Costurile revin celui care cere mutareaProcedura ar urma să fie destul de simplă. Persoana interesată depune o cerere însoțită de documente privind proprietatea, planuri și o descriere a proiectului afectat de prezența liniei electrice. Distribuitorul este obligat să răspundă în cel mult 30 de zile, spunând dacă lucrarea este posibilă tehnic, cât ar costa și în cât timp poate fi realizată.
Dacă soluția este considerată fezabilă, se organizează o întâlnire cu toate persoanele ale căror terenuri ar putea fi afectate de noul traseu subteran, pentru a discuta condițiile lucrării și eventualele despăgubiri. Toate costurile ar reveni solicitantului: proiectare, execuție, demontarea infrastructurii vechi și compensarea altor proprietari, dacă noul traseu subteran le afectează terenurile.
După finalizare, noua linie subterană devine parte din rețeaua publică de distribuție și intră în exploatarea operatorului, care va răspunde ulterior de întreținere și funcționare.
Modernizare fără bani publiciInițiatorii susțin că reglementarea ar debloca investiții și ar reduce conflictele administrative, permițând modernizarea proprietăților fără costuri pentru bugetul public. Pe de o parte, rețeaua electrică rămâne protejată și administrată de operatori, pe de altă parte, proprietarii primesc un instrument legal pentru a-și putea valorifica terenurile.
Măsura ar genera beneficii și pentru infrastructură, deoarece lucrările ar duce la modernizarea punctuală a rețelelor „fără costuri directe pentru operator”.
„Răzbunarea nu este justiție. Răzbunarea este injustiție. Și sistemul nu s-a răzbunat pe mine, s-a răzbunat pe poporul român, care pe data de 24 noiembrie 2024, trezit în conștiință fiind, a votat adevărul și libertatea. Urmând ca pe data de 8 decembrie 2024 și ar fi luat țara înapoi. Sistemul, evident speriat și cu mare frică pentru că își pierdea puterea și banii și în special se deconspirau toate tâlhăriile de 35 de ani, a anulat alegerile”, a spus Georgescu.
Acesta a cerut „turul doi înapoi” și desecretizarea ședinței CSAT.
„Desigur că democrația nu se poate întoarce decât prin turul doi înapoi. Prin desecretizarea ședinței CSAT și a ședinței informale CCR dinaintea anulării alegerilor din data de 6 decembrie. Eu spun că totul a fost făcut cu premeditare. Toate serviciile secrete știau acest lucru și toate partidele politice știau acest lucru. Sigur că înțeleg că le este frică să desecretizeze ședința CSAT”, a declarat fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024.
„Adevărul va ieși la lumină. Întrebarea mea pentru sistem este, voi nu vă temeți de Dumnezeu? Pentru că de lege văd că nu vă temeți. Iubirea poporului, iubirea noastră față de Dumnezeu și față de țară față de pământul strămoșesc, este mult mai puternică și va învinge ura lor față de Dumnezeu și față de poporul român”, a adăugat Georgescu.
Georgescu a susținut că anularea alegerilor a afectat credibilitatea României pe plan internațional.
„Eu spun doar atât, că ați reușit să distrugeți credibilitatea României internațional. Ați furat tot.
Toată această țară a fost furată. Pentru ca voi să vă cumpărați locurile la putere. Însă spun așa.
Nu veți putea cumpăra conștiința mea niciodată. Nu ați anulat doar alegerile. Ați anulat întoarcerea a milioane de români în țara natală. Ați anulat voința poporului. Ați anulat viața demnă, liberă și prosperă a națiunii române. De aceea, în final, le transmit așa. Veți culege ce ați semănat”, a conchis Călin Georgescu.
Psihologii spun că cei crescuți în anii 1980 și 1990 au dezvoltat abilități mai puțin întâlnite astăzi, scrie GlobalEnglishEditing.
Specialiștii leagă aceste trăsături de joaca mai liberă, supravegherea redusă și tehnologia limitată.
Cercetătorii susțin că stilurile moderne de parenting pot reduce, fără intenție, oportunitățile de dezvoltare.
1. Independență reală și autonomieCopiii anilor ’80 și ’90 mergeau adesea singuri la școală sau făceau cumpărături. Aceste provocări zilnice le-au consolidat încrederea și autonomia practică.
Studiile arată că independența timpurie îmbunătățește gestionarea stresului și performanțele școlare. Astăzi, copiii sunt mai supravegheați, având mai puține ocazii să-și dezvolte autonomia.
2. Abilități mai bune de rezolvare a problemelorProiectele realizate fără supraveghere directă încurajau învățarea prin încercare și eroare. Fără smartphone-uri, copiii experimentau și găseau soluții singuri.
Cercetările leagă rezolvarea eficientă a problemelor de încredere crescută și comportament echilibrat. Intervenția constantă a adulților poate reduce reziliența în fața obstacolelor.
3. Comunicare față în față mai eficientăÎnaintea smartphone-urilor, interacțiunile aveau loc în persoană sau prin apeluri telefonice. Copiii învățau natural să citească tonul, limbajul corpului și indiciile emoționale.
Studiile arată că interacțiunea directă dezvoltă empatia și inteligența emoțională. Mediile dominate de ecrane reduc exercițiul social neintermediat.
4. Creativitate stimulată de plictisealăTimpul nestructurat îi obliga pe copii să inventeze jocuri și lumi imaginare. Neuroștiința arată că plictiseala stimulează inovația și gândirea creativă.
Copiii moderni au mai puține momente de inactivitate din cauza stimulării digitale constante.
5. Competență fizică și evaluarea riscurilorCățăratul în copaci sau mersul pe bicicletă dezvoltau evaluarea riscurilor. Cercetătorii spun că „joaca riscantă” supravegheată îmbunătățește judecata și sănătatea mintală.
Deși siguranța a crescut, explorarea fizică independentă este mai limitată astăzi.
6. Relații mai solide între copiiConflictele erau rezolvate fără medierea adulților în timpul jocului liber. Copiii dezvoltau abilități de negociere și compromis prin interacțiune directă.
Studiile asociază gestionarea conflictelor între egali cu reziliența socială pe termen lung.
7. Capacitate mai mare de concentrareDistragerile reduse permiteau concentrarea asupra unei singure activități ore întregi. Cercetările educaționale leagă atenția susținută de performanța academică.
Întreruperile digitale fac astăzi concentrarea profundă tot mai dificilă.
8. Reziliență prin consecințe realeConsecințele naturale, precum temele uitate, îi învățau responsabilitatea. Psihologii explică faptul că reziliența se dezvoltă prin provocări gestionabile.
Parentingul excesiv de protector poate limita aceste experiențe formative.
9. Răbdare și capacitatea de a amâna recompensaCopiii așteptau difuzarea emisiunilor sau accesul la bibliotecă. Studiile arată că amânarea recompensei prezice succesul pe termen lung.
Accesul digital instant poate reduce toleranța la incertitudine.
Specialiștii afirmă că aceste puncte forte nu sunt relicve ale trecutului. Copiii au nevoie în continuare de independență, reziliență și creativitate.
Psihologii sugerează că libertatea echilibrată poate ajuta la redobândirea acestor abilități.
Acest eveniment a fost inițiat de liderul opoziției, Sali Berisha, un fost prim-ministru și un important oponent politic al actualului premier, Edi Rama. Printre locațiile vizate de participanții la protest s-au numărat Parlamentul și sediul principal al Guvernului, mai scrie Euronews.
Autoritățile au confirmat numărul polițiștilor răniți și al reținerilor efectuate. Pe lângă aceste cifre, Berisha a semnalat că un membru al Partidului Democrat, formațiunea sa politică, a necesitat spitalizare în urma incidentelor.
Tensiuni pe fondul suspiciunilor de corupțieAceastă demonstrație reprezintă cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni anti-guvernamentale coordonate de Partidul Democrat. Opoziția acuză constant executivul condus de Rama de corupție sistemică și de legături cu rețele de criminalitate organizată.
În noiembrie 2025, acuzațiile de corupție au dus la o decizie importantă: Curtea Specială împotriva Corupției și Crimei Organizate a dispus suspendarea din funcție a vicepremierului Belinda Balluku. Această măsură a fost luată în urma unor investigații legate de achiziții publice, incluzând proiecte de infrastructură precum Tunelul Llogara și o secțiune a centurii ocolitoare a Tiranei.
Decizia a fost contestată de premierul Rama la Curtea Constituțională, care a restabilit-o temporar pe vicepremier în funcție, până la o hotărâre definitivă. Cu toate acestea, prelungirea suspendării a generat un nou impas instituțional, procurorii așteptând acum un vot în Parlament pentru ridicarea imunității acesteia.
Acuzații reciproce și lipsa de încredere publicăPe de altă parte, nici Sali Berisha nu este străin de acuzațiile de corupție, fiind el însuși suspectat că ar fi favorizat apropiați prin atribuirea de contracte publice avantajoase. Acesta neagă categoric aceste acuzații.
Într-un miting anterior, Berisha a formulat cereri cheie: înființarea unui guvern tehnic și organizarea de alegeri anticipate, pe care le-a descris ca fiind „libere și corecte”. O nouă manifestație de anvergură a fost deja programată pentru data de 20 februarie.
Analistul politic Mentor Kikia a evidențiat climatul de profundă neîncredere care domină scena politică albaneză. El a explicat că cetățenii par adesea să aleagă „răul mai mic” în încercarea de a elimina ceea ce percep a fi o amenințare mai gravă.
Albania: Tensiune politicică internăDe mai mulți ani, Albania este marcată de proteste frecvente și de acuzații reciproce între partidele politice, centrate pe teme precum corupția și implicarea în crima organizată. Evenimentele violente de marți subliniază un climat politic extrem de tensionat, în care demonstrațiile stradale escaladează tot mai des în confruntări.
Până în prezent, autoritățile nu au comunicat dacă intenționează să demareze investigații suplimentare în urma violențelor recente.
După ce a văzut că banii, dar și valuta lipsesc din mașină, șoferul a alertat poliția.
„Din probatoriul administrat a reieșit că, la data de 29 ianuarie 2026, în jurul orei 11.00, în timp ce își desfășura activitatea în cadrul spălătoriei și presta servicii de igienizare asupra autoturismului persoanei vătămate, bănuitul ar fi sustras suma de 5.700 de lei și 100 de euro din interiorul a două portofele depozitate în cotiera autovehiculului”, informează Poliția Capitalei.
În urma investigațiilor, polițiști l-au găsit pe presupusul hoț, în vârstă de 30 de ani, care lucra la spălătorie.
Bărbatul a fost depistat, iar marți, cu sprijinul polițiștilor IPJ Bacău. Bărbatul a fost dus la audieri cu sprijinul IJJ Bacău.
Individul a fost reținut pentru 24 de ore și va fi prezentat în fața magistraților cu propunere legală.
„Cercetările sunt continuate de către polițiștii Secției 20 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt”, informează Poliția Capitalei.
„Clubul a luat decizia de a face o schimbare la nivelul poziției de antrenor principal al echipei masculine, iar Thomas Frank va părăsi astăzi clubul”, se arată în comunicatul publicat miercuri de Tottenham.
Conducerea londoneză precizează că tehnicianul danez, numit în iunie 2025, a beneficiat de susținerea necesară pentru a construi un proiect pe termen lung. Însă, rezultatele și evoluțiile echipei au determinat Consiliul Director să concluzioneze că „o schimbare în acest moment al sezonului este necesară”.
„Pe durata mandatului său, Thomas a dat dovadă de un angajament neclintit, oferind totul pentru a duce clubul înainte. Îi mulțumim pentru contribuția sa și îi dorim mult succes în viitor”, mai transmite clubul.
Decizia vine după înfrângerea suferită marți, pe teren propriu, scor 1-2 cu Newcastle, meci la finalul căruia fanii l-au huiduit și au cerut demiterea sa.
Tottenham ocupă locul 16 în Premier League, la cinci puncte de zona retrogradării, și are doar două victorii în ultimele 17 partide de campionat.
Thomas Frank, 52 de ani, a câștigat 13 dintre cele 38 de meciuri pe banca lui Spurs. A înregistrat astfel cel mai slab procentaj de victorii în Premier League din istoria clubului în competiție (26,9%).
Demiterea sa înseamnă că Tottenham va căuta al șaselea antrenor permanent din ultimii șapte ani, de la plecarea lui Mauricio Pochettino în 2019.
În pofida rezultatelor din competițiile interne, clubul continuă parcursul în fazele eliminatorii ale Ligii Campionilor. Tottenham a încheiat pe locul 4 prima fază a Ligii Campionilor, avansând direct în optimi.
Dragoș Pîslaru a afirmat că, deși Guvernul nu a primit încă o confirmare oficială privind pierderea fondurilor europene, riscul este major.
„Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut bani, repet. Dar, așa cum a spus și prim-ministru, șansele de a-i recupera după această amânare sunt extrem de reduse”, a spus Pîslaru, miercuri, după ședința CCR.
Ministrul a spus că Guvernul va continua să susțină reforma pensiilor magistraților: „Guvernul trebuie să continue să împingă pentru această reformă. Există foarte clar necesitatea de a comunica cauzalitatea pierderii banilor potențiali. Guvernul trebuie să rămână pe poziții pentru a putea, într-adevăr, să vedem că această lege va fi promulgată până la capăt”.
Pîslaru a respins ideea că scrisoarea trimisă de premierul Bolojan Curții Constituționale ar fi o formă de presiune. „În condițiile date, cu amânările date și cu consecințele date, nu este vorba de nicio presiune, este vorba de a conștientizarea importanței naționale a acestui document”.
„Eu cred că am spus ce am avut de spus. Cred că era timp de studiat orice era de studiat”, a mai declarat ministrul.
Judecătorii CCR au amânat pentru 18 februarie 2026 luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților, fiind a cincea amânare din dosar.
Fostul judecător de la CCR, Augustin Zegrean, a vorbit miercuri, la Digi24, despre solicitarea Instanței Supreme care a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților. El a fost întrebat dacă o astfel de cerere ar duce la o nouă amânare.
„Asta dacă ne aduce în fața unei noi amânări, va dura cam doi ani amânarea asta. Pentru că dacă se acceptă cerea de sesizare a Curtei Europeane de Justiție, trebuie să se trimită dosarul acolo și dosarul lor de la București se suspendă până vine răspunsul de la Curtea Europeană de Justiție. Și din practică, eu vă spun, când se face o astfel de cerere, durează cam 2 ani de zile”, a spus Augustin Zegrean.
„Până acum, Curtea Constituțională o singură dată s-a adresat Curții Europene de Justiție. Dar să știți că, în Europa, foarte multe instanțe și judecători se adresează acestei curți pentru că și ei, și noi avem posibilitatea aceasta de a cere Curții Europene de Justiție să se pronunțe dacă un text dintr-o lege este conform cu legislația europeană, pentru că știți foarte bine că avem obligația să respectăm legislația europeană”, a mai spus fostul judecător CCR.
CCR a amânat miercuri pentru 18 februarie luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților. Este a 5-a amânare a CCR în acest controversat dosar.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026″.
Marți, Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților.
„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată ÎCCJ.
România se află într-un moment-cheie al tranziției energetice, fiind una dintre puținele țări din Europa – și posibil din lume – care au reușit să decupleze masiv creșterea economică de poluare, scrie, într-o amplă analiză, The Guardian.
Între 1990 și 2023, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut cu 88%, iar emisiile totale cu 75%, în timp ce PIB-ul real s-a dublat.
Cu alte cuvinte, economia românească produce astăzi de aproape zece ori mai puțină poluare pentru fiecare dolar generat decât la începutul anilor ’90.
Această performanță nu a fost rezultatul unei strategii climatice coerente inițiale, ci consecința prăbușirii industriei grele moștenite din comunism, extrem de poluante și ineficiente energetic. Închiderea fabricilor și minelor după 1989 a dus la o scădere bruscă a emisiilor, un „eveniment istoric”, nu o decarbonizare planificată.
Intensitatea emisiilor din producția de electricitate a scăzut de peste cinci oriA doua etapă decisivă a venit odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007.
Standardele de mediu mai stricte, piața certificatelor de emisii, fondurile europene pentru modernizare și investițiile în energie nucleară și regenerabilă au transformat structural sectorul energetic.
În perioada post-aderare, intensitatea emisiilor din producția de electricitate a scăzut de peste cinci ori mai rapid decât în intervalul anterior.
În paralel, economia s-a mutat treptat spre servicii, agricultura s-a restrâns și modernizat, iar pădurile s-au extins pe terenuri abandonate, crescând semnificativ capacitatea naturală de absorbție a carbonului, scrie publicația citată.
Costuri sociale și tranziție „brutală”Succesul climatic a avut însă un preț ridicat.
Regiunile dependente de minerit și industrie grea s-au depopulat, comunități întregi au fost lăsate fără alternative economice, iar migrația masivă a forței de muncă a devenit o supapă socială. Tranziția a fost rapidă, dar inegală, iar beneficiile creșterii economice nu au fost distribuite uniform.
Această memorie colectivă a pierderii explică de ce, astăzi, sprijinul public pentru politici climatice ambițioase este scăzut, comparativ cu media UE.
Mulți români se tem să nu fie din nou „victimele unei tranziții”.
Un viitor contradictoriu: regenerabile vs. gazeÎn prezent, România investește masiv în energie regenerabilă – inclusiv unele dintre cele mai mari parcuri solare din Europa – dar, simultan, își consolidează rolul de producător de gaze naturale. Proiecte majore din Marea Neagră și conversia centralelor pe cărbune în centrale pe gaz ridică semne de întrebare privind coerența direcției energetice.
Experții și activiștii avertizează că aceste investiții riscă să devină nerentabile pe termen mediu, forțând o a doua tranziție costisitoare după 2035, în contextul înăspririi legislației climatice europene.
România a ajuns la emisii nete de doar 3 tone de CO₂ pe cap de locuitorÎn ciuda tuturor contradicțiilor, România a ajuns la emisii nete de doar 3 tone de CO₂ pe cap de locuitor, fiind depășită în UE doar de Suedia.
Experiența sa arată că o economie industrială poate reduce rapid emisiile și poate crește nivelul de trai, dar și că decuplarea timpurie s-a bazat pe circumstanțe istorice greu de replicat.
Prin urmare, tranziția energetică poate funcționa, dar nu trebuie idealizată: fără politici sociale solide, fără coerență pe termen lung și fără sprijin public, progresul climatic rămâne fragil și reversibil.
