Confederația Europeană de Volei (CEV) descrie parcursul jucătorului român, chiar în ziua în care România joacă împotriva Franței pentru un loc în semifinalele EuroVolley.
Pentru Daniel Chițigoi, voleiul nu este un sprt descoperit pur și simplu; a fost „limba maternă” vorbită de ambele părți ale arborelui său genealogic.
Bunicul său, Constantin Chițigoi, a făcut parte din naționala României la Jocurile Olimpice de la München din 1972, unde echipa a terminat pe locul cinci, și a fost apoi antrenor al naționalei între 1998 și 2001.
Mama lui, Radostina Gradeva-Chițigoi, a jucat, la rândul ei, pentru naționala Bulgariei, în timp ce tatăl său, Cristian Chițigoi, a evoluat pentru cluburile importante din România și pentru reprezentativa națională.
Daniel spune însă că nu a privit niciodată acest trecut ca pe o presiune.
„Nu am văzut-o niciodată ca pe o povară. Crescând în jurul acestei istorii, am avut cu siguranță o motivație în plus. În același timp, mi-am dorit întotdeauna să-mi construiesc propria carieră și propria identitate. Am vrut întotdeauna să fiu mai bun”, a povestit voleibalistul pentru CEV.
Antrenament pe scara bloculuiNăscut la Varna, în Bulgaria, în 2005, Chițigoi a început pregătirea de performanță sub îndrumarea bunicului său, care l-a antrenat timp de doi ani și l-a învățat elementele fundamentale ale jocului.
„Cele mai multe sfaturi ale lui s-au concentrat pe formarea caracterului și pe partea mentală – să rămân umil și să continui să muncesc indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul meu”, a spus Chițigoi.
În timpul pandemiei, când antrenamentele obișnuite au fost suspendate, a improvizat un spațiu de pregătire chiar în blocul în care locuia, alergând și sărind în sus și în jos pe trepte de mii de ori pe zi.
Această concentrare neobosită a dat roade încă de la început.
Poate ataca mingea de la o înălțime de 3,67 metriLa 15 ani, Chițigoi debuta în prima ligă din România. La 18 ani ajungea la puternica echipă poloneză ZAKSA Kędzierzyn-Koźle, iar ulterior devenea cel mai tânăr jucător străin care câștiga premiul de MVP al campionatului polonez.
La 2,04 metri, voleibalistul român poate ataca mingea de la o înălțime de 3,67 metri.
Ascensiunea sa continuă și la națională. România a ajuns în sferturile de finală ale EuroVolley 2026, după ce a eliminat Ucraina în optimile de finală, iar următorul adversar este Franța, campioana olimpică.
„Am venit aici crezând în noi. Altfel, nu are rost să concurăm”, a spus Chițigoi.
Pentru el, însă, obiectivul rămâne unul simplu: să se bucure de volei și să-și atingă potențialul.
„Sper să las în urmă un exemplu bun – să inspir o nouă generație, în special în România”, a spus voleibalistul.
Naționala masculină de volei a României va întâlni Franța, campioana olimpică en-titre, marți, de la ora 16:00, în sferturile de finală ale Campionatului European 2026. Partida se va disputa la Sofia, iar confruntarea reprezintă o reeditare a sfertului de finală de la EuroVolley 2023.Mircea Abrudean a venit marți, 22 septembrie, în fața comisiei de anchetă din Parlament. El a fost chemat de senatori pentru întâlnirea avută de Ilie Bolojan, premier interimar și președintele PNL, cu Simina Tănăsescu, președinta CCR.
Pe 14 august, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu președinta CCR în biroul lui Mircea Abrudean, președintele Senatului. Acum, senatorii l-au convocat pentru a le da explicații.
Președintele Senatului a declarat că între el și Ilie Bolojan este un contract verbal prin care prim-ministrul interimar poate folosi biroul lui Mircea Abrudean ori de câte ori este disponibil și are nevoie de el.
„Încă de la începutul mandatului de prim-ministru și al meu de președinte al Senatului, că au fost concomitente cele două desemnări sau alegeri, am avut o înțelegere verbală cu domnul prim-ministru, Ilie Bolojan, ca oricând are nevoie de un spațiu în Parlamentul României pentru ca să se întâlnească cu cine consideră că e necesar, asta să se întâmple în biroul președintelui Senatului, în care sunt eu în acest moment și pe care domnia sa l-a ocupat până la ziua în care a fost ales prim-ministru”, a declarat Abrudean în comisie.
Ce s-a întâmplat cu spațiile administrative cerute de președinta CCRPreședinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat după acuzațiile primite că întâlnirea a avut loc în scopuri administrative. Mai exact, Curtea Constituțională caută spații suplimentare în care să își poată desfășura activitatea, iar corpul unei clădiri care este în administrarea Guvernului făcea obiectul discuției dintre cei doi.
„Avem o situație extrem de dificilă legată de spații. Știu, sala în care ne aflăm nu ilustrează realitatea spațiilor în care ne desfășurăm activitatea. E sala noastră de deliberare și este cea mai spectaculoasă din toată clădirea care este destinată CCR. Însă, așa cum menționam în mai multe alte apariții publice, și am spus asta începând cu august sau septembrie, cred, 2025, […] situația noastră locativă e una foarte delicată”, declara președinta CCR pentru Cotidianul.
La aproape o lună de la discuțiile cu premierul Bolojan, Mircea Abrudean spune că CCR ar fi primit spațiile cerute.
„Au fost discuții. Sigur, între secretarul general al Senatului și secretarul general al Curții Constituționale au identificat la un moment dat spațiul, l-au văzut. Mai departe, nu mai știu demersurile care au fost făcute, dar astfel de demersuri au fost făcute”, a mai declarat Abrudean.
Anterior, comisia de anchetă s-a reluat de trei ori, însă niciunul din cei trei invitați nu a venit.
Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu nu au venit, nici de data aceasta, în fața comisiei de anchetă a Senatului. Cei doi vor fi așteptați în continuare, săptămânal, până pe 8 octombrie.
Cazul vizează dispariția, în 1999, a trei persoane: fostul ministru belarus de Interne Yuri Zakharenko, fostul vicepremier Viktor Gonchar și omul de afaceri Anatoly Krosovsky. La momentul respectiv, Harauski lucra în cadrul unității speciale de poliție SOBR, aflată sub autoritatea președintelui Aleksandr Lukașenko.
Apelul începe în ElvețiaApelul are loc la o instanță cantonală din orașul elvețian St. Gallen și a fost introdus de fiicele a doi dintre bărbații dispăruți. Acestea sunt sprijinite de organizația Trial International, Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH) și organizația pentru drepturile omului Viasna.
Procesul inițial a reprezentat un caz important pentru aplicarea principiului jurisdicției universale. A fost pentru prima dată când un tribunal elvețian s-a pronunțat asupra unor presupuse crime comise în Belarus în baza acestui principiu, scrie Reuters.
Harauski a ajuns în Elveția în calitate de solicitant de azil. El a susținut că viața sa era în pericol în Belarus din cauza disponibilității sale de a vorbi despre activitatea desfășurată de unitatea SOBR.
Ce a declarat fostul oficial despre cei trei dispăruțiÎn timpul procedurilor, Yuri Harauski a recunoscut că a fost implicat în reținerea lui Yuri Zakharenko, Viktor Gonchar și Anatoly Krosovsky. El a negat însă că ar fi ordonat sau executat uciderea acestora.
În 2023, instanța elvețiană l-a achitat. Judecătorii au stabilit că rolul exact al lui Harauski nu putea fi considerat demonstrat din punct de vedere juridic, deoarece acesta făcuse declarații contradictorii în diferite momente.
Instanța a mai precizat că rolul guvernului belarus nu putea fi stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă, în condițiile în care autoritățile de la Minsk nu au fost reprezentate în procedurile judiciare.
Belarus, cazul Harauski și acuzațiile privind disparițiile forțateReprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului susțin că procesul reprezintă o oportunitate pentru ca presupusele crime comise în timpul regimului Lukașenko să fie analizate în fața unei instanțe.
„Acest caz este prima oportunitate în mai bine de 30 de ani de dictatură pentru ca unele dintre cele mai grave crime ale regimului să fie recunoscute în cele din urmă de o instanță”, a declarat Alès Bialiatski, directorul Viasna.
Guvernul lui Aleksandr Lukașenko a respins în trecut criticile privind situația drepturilor omului formulate de Organizația Națiunilor Unite și de grupurile pentru drepturile omului. Autoritățile de la Minsk neagă, de asemenea, acuzațiile privind existența deținuților politici.
Avocatul lui Harauski nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.
În cazul în care va fi găsit vinovat în urma apelului, Yuri Harauski riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare, aceasta fiind durata maximă a unei pedepse privative de libertate cu termen fix în Elveția.
Președinta POT a scris un mesaj pe Facebook în care încearcă să răspundă la întrebarea „Cine se folosește de arestarea lui Călin Georgescu?”. La finalul mesajului, ea i-a atacat pe liderii politici care au sărbătorit ziua de naștere a lui George Simion la un restaurant din București.
„În timp ce dl Georgescu era în arest, liderii politici care pretind că îl susțin petreceau cu lăutarii într-un restaurant din București”, a scris Anamaria Gavrilă pe rețeaua de socializare.
Șefa POT critică și autoritățileDe asemenea, șefa POT a criticat modul în care autoritățile au acționat în cazul lui Călin Georgescu.
„În timp ce dl Georgescu era localizat și oprit separat în trafic, autoritățile au pătruns în forță în locuința familiei, unde se aflau o mamă și un copil minor. Operațiunea a fost filmată, iar imaginile intervenției au fost făcute publice. Întrebarea este simplă: ce necesitate concretă a justificat spargerea porții și expunerea unui copil și a unei mame la o asemenea intervenție? Un mandat de percheziție autorizează o percheziție, dar nu poate justifica violența inutilă, intimidarea sau spectacolul de forță”, a mai scris Anamaria Gavrilă.
Șefa POT a pus sub semnul întrebării și momentul în care s-a produs reținerea lui Călin Georgescu.
„Nu putem ignora nici contextul: acuzațiile făcute publice privesc fapte care s-ar fi petrecut începând din 2021, reclamate autorităților în ianuarie 2024. După mai bine de doi ani și jumătate, caracterul spectaculos și brutal al intervenției din septembrie 2026 impune autorităților o explicație serioasă privind urgența și proporționalitatea acesteia. Într-un stat democratic, autoritățile au obligația să folosească minimul de forță necesar și să protejeze persoanele neimplicate, cu atât mai mult copiii. Justiția trebuie să ancheteze fapte. Nu să producă spectacole de forță. Iar copiii nu pot deveni victime colaterale ale acestora”, a precizat Anamaria Gavrilă.
Cazul GeorgescuCălin Georgescu a fost dus marți dimineață la Tribunalul București. Acolo, el va afla dacă va fi arestat preventiv. Fostul candidat la alegerile prezidențiale este implicat într-un dosar în care sunt investigate fapte de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Luni, Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT. Măsura a fost luată după mai multe ore de percheziții și audieri.
Publicația La Razón a relatat că Georgescu a fost reținut „încă o dată”, în timp ce publicația ABC l-a descris drept fost candidat prezidențial de extremă dreapta și a prezentat acuzațiile investigate de autoritățile române.
Agenția EFE a relatat despre momentul reținerii și a amintit ascensiunea neașteptată a lui Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, despre care a scris că a fost susținută de o campanie intensă pe TikTok.
CITEȘTE ȘTIREA INTEGRALĂ PE MEDIAFAX SPANIA.Mbappe a precizat că obținerea Balonului de Aur reprezintă un obiectiv clar, însă nu s-a transformat într-o obsesie. Acesta s-a arătat încrezător datorită cifrelor înregistrate în ultimul sezon.
„Este un obiectiv, nu o obsesie. Am avut un an excelent pe plan individual. Știu că acesta este cel mai important criteriu pentru Balonul de Aur. Am fost cel mai bun marcator în toate competițiile majore. Cred că poate fi un an bun pentru mine și am o stare de spirit pozitivă în această privință”, a declarat Mbappe, potrivit Le Figaro.
Francezul a mai declarat că ar fi dezamăgit dacă nu ar câștiga trofeul. „Este un trofeu individual și cred că acest lucru ar trebui să aibă prioritate față de orice altceva. Bineînțeles că voi fi dezamăgit dacă nu-l voi câștiga. Un concurent este întotdeauna dezamăgit atunci când nu câștigă”, a mai spus căpitanul Franței.
Schimb de ștafetă pe banca FranțeiMbappe a vorbit și despre succesiunea de la echipa națională a Franței, unde Zinedine Zidane preia conducerea de la Didier Deschamps. Superstarul a lăudat reușitele „Cocoșului Galic”, în mandatul lui Deschamps.
„În primul rând, trebuie să recunoaștem meritele acolo unde se cuvine. Ceea ce a realizat Didier Deschamps cu naționala Franței este incredibil. A scris istorie; a readus cu adevărat echipa Franței acolo unde îi este locul. Îi vom fi mereu recunoscători pentru asta. Acum începe un nou capitol, cu un nou selecționer. Vom vedea cum vor decurge lucrurile”, a subliniat Mbappe.
Sub mandatul lui Deschamps, Franța a reușit să cucerească titlul mondial în 2018 și Liga Națiunilor în 2021. În timpul conducerii sale, Franța a bifat și mai multe medalii de argint, la Campionatul Mondial din 2022 și la Campionatul European din 2016.
Susținerea lui Mourinho și statisticile din sezonul precedentPrintre susținătorii lui Mbappe la Balonul de Aur se numără și antrenorul său de la Real Madrid, Jose Mourinho.
„Este cel mai bun jucător din lume. „Cei mai buni jucători din lume, sunt doi, trei sau patru, și știm cine sunt: ei sunt aici. Iar pentru mine, există unul care, la nivel individual, a scris istorie în această vară”, spunea tehnicianul portughez despre suprestatul francez.
Căpitanul Franței a fost golgheter în La Liga (25), Liga Campionilor (15) și la Cupa Mondială (10) în sezonul precedent, însă nu a cucerit niciun trofeu cu echipa sa.
Printre principalii săi rivali pentru Balonul de Aur se numără Harry Kane, Rodri, câștigător al Cupei Mondiale cu Spania, precum și jucătorii lui Paris Saint-Germain, Ousmane Dembele și Khvicha Kvaratskhelia, campioni europeni.
Într-un interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour pe CNN, Mamdani a recunoscut însă că administrația orașului New York nu are autoritatea legală de a pune în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele lui Netanyahu.
Declarațiile vin pe fondul prezenței lui Netanyahu la New York pentru Adunarea Generală a ONU. Mamdani a promis în timpul campaniei electorale că va dispune arestarea premierului israelian dacă acesta va ajunge în oraș.
Ulterior, administrația sa a analizat posibilitățile juridice și a concluzionat că primarul nu are această competență. CNN a relatat anterior că Mamdani a cerut autorităților federale americane să pună în aplicare mandatul CPI.
Mamdani își menține acuzațiile la adresa lui NetanyahuÎntrebat dacă regretă că a vorbit despre arestarea lui Netanyahu, Mamdani a respins ideea că declarația sa a fost o greșeală. El a spus că a încercat să fie sincer cu locuitorii New Yorkului și l-a descris pe Netanyahu drept „criminal de război” și „arhitectul unui genocid teribil” împotriva palestinienilor.
Formulările reprezintă poziția exprimată de Mamdani. CPI îl acuză pe Netanyahu, prin mandatul de arestare emis în 2024, de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu războiul din Gaza. Netanyahu și guvernul israelian au respins acuzațiile.
Premierul israelian Benjamin Netanyah. Fotografie de Li Rui/Xinhua/ABACAPRESS.COM
Ce spune primarul despre mandatul CPIMamdani a susținut că mandatul emis de CPI ar trebui respectat și a invocat importanța regulilor internaționale. „Orașul New York nu are autoritatea” de a executa mandatul, a recunoscut primarul în interviu. El a argumentat însă că existența unei instituții internaționale care emite astfel de mandate trebuie luată în considerare de statele și autoritățile care susțin respectarea dreptului internațional.
Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma, tratatul care stă la baza CPI. Administrația Trump s-a opus mandatului emis împotriva lui Netanyahu și a criticat în repetate rânduri competența Curții în acest caz.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, cunoscut drept Lula, l-a atacat pe liderul SUA, Donald Trump. Lula a spus despre Trump că se comportă precum un împărat, potrivit Clash Report.
„El se comportă ca un împărat. Sunt puternic, sunt mai important, sunt mai bogat, pot face orice, iar toți ceilalți trebuie să se supună. Este o modalitate de a guverna cu care eu nu sunt de acord. Asta se numește legea celor puternici. Eu nu sunt de acord cu acest tip de lege”, a declarat Lula.
Președintele brazilian a mai spus că astfel de comportament este foarte periculos.
„Asta este foarte periculos. Pentru că, în acest fel, cei mai puternici pot domina: cei care au cea mai mare economie, cele mai multe arme sau cea mai mare putere tehnologică. Comerțul trebuie să fie echilibrat. Trebuie să fie un schimb reciproc: eu cumpăr și eu vând. Trebuie să existe un anumit echilibru”, a adăugat Lula.
Lula îi cere lui Trump să nu se implice în alegerile din BraziliaEl i-a cerut președintelui american să nu se implice în alegerile din Brazilia. Totuși, Lula se declară îngrijorat de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.
„I-am spus deja lui Trump: Este important să nu interveniți în alegerile din Brazilia, așa cum eu nu intervin în alegerile dumneavoastră. Alegerile din Brazilia sunt treaba poporului brazilian. Alegerile din Statele Unite sunt treaba poporului american. Deja există semne de interferență care implică inteligența artificială. Sunt foarte îngrijorat de Marco Rubio, deoarece Marco Rubio are legături foarte strânse cu oamenii lui Bolsonaro, dar, deocamdată, este doar o suspiciune”, a precizat Lula.
Luptă strânsă în BraziliaLula candidează la alegerile prezidențiale din octombrie pentru un al patrulea mandat de președinte al Braziliei.
Contracandidatul său este senatorul Flavio Bolsonaro, fiul fostului președinte de extremă-dreapta Jair Bolsonaro, un aliat al președintelui american Donald Trump. Cu mai puțin de două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor, cei doi se află la egalitate în sondaje. Un sondaj Quaest publicat luni îl credita pe Bolsonaro cu 42% din intențiile de vot într-un eventual tur decisiv, față de 41% pentru Lula.
În același timp, un sondaj BTG Pactual/Nexus îi atribuia lui Lula 46% din intențiile de vot, comparativ cu 45% pentru Bolsonaro, într-o eventuală confruntare finală. Sondajele indică o reducere a diferenței dintre cei doi. O statistică din august îl plasa pe Lula în frunte cu un avans de cinci puncte procentuale (44% față de 39%).
Dacă niciun candidat nu obține peste 50% din voturile valabil exprimate în primul tur din 4 octombrie, primii doi clasați vor trece în turul al doilea, programat pentru 25 octombrie.
