Indicele prețurilor de consum în luna august 2026 comparativ cu luna iulie 2026 a fost 100,22%, arată INS în raportul despre inflația din luna august.
Rata inflației de la începutul anului, respectiv august 2026 comparativ cu decembrie 2025, a fost de 4,6%.
Rata anuală a inflației, august 2026 față de august 2025, a ajuns la 6,2%, în scădere cu două puncte procentuale față de nivelul de 8,2% înregistrat în iulie.
Combustibilii s-au scumpit puternic
Una dintre cele mai mari modificări de preț din luna august a fost înregistrată la combustibili.
Benzina s-a scumpit cu 6,64% într-o singură lună, iar motorina cu 6,12%.
Față de decembrie 2025, prețul benzinei este mai mare cu 25,43%, iar cel al motorinei cu 35,75%, potrivit datelor INS.
În ultimul an, combustibilii s-au scumpit cu 17,03%. Benzina este mai scumpă cu 25,49% față de august 2025, iar motorina cu 34,61%.
Alimentele s-au ieftinit în augustÎn schimb, prețurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 0,71% în august față de iulie.
Cele mai importante ieftiniri au fost consemnate la legume și conserve de legume, unde prețurile au scăzut cu 7,02%, și la fructe și conserve din fructe, cu 5,39%.
Pe de altă parte, unele produse alimentare s-au scumpit. Uleiul a avut o creștere de 0,98%, carnea de porc s-a scumpit cu 0,63%, iar pâinea cu 0,35%.
Ouăle au înregistrat o creștere de 0,37% în august și sunt cu 10,88% mai scumpe decât în august 2025.
Cafeaua s-a scumpit cu 0,07% față de iulie și este cu 15,02% mai scumpă decât în urmă cu un an.
Serviciile au continuat să se scumpeascăPrețurile serviciilor au crescut cu 0,71% în august față de luna precedentă. În raport cu august 2025, serviciile sunt mai scumpe, în medie, cu 11,28%.
Una dintre cele mai mari creșteri anuale este înregistrată la chirii, unde prețurile sunt cu 39,70% mai mari decât în august 2025.
În categoria mărfurilor nealimentare, prețurile au crescut cu 0,61% în august față de iulie și cu 6,36% față de august 2025.
Zelenski a dat declarațiile în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Canadei, Mark Carney, la Calgary, în urma discuțiilor bilaterale și a semnării unei Declarații de parteneriat pe 100 de ani între Canada și Ucraina, potrivit Kyiv Post.
Liderul ucrainean a precizat că nu se așteaptă la negocieri substanțiale în perioada alegerilor care vor avea loc în Rusia, dar anticipează noi discuții cu SUA la New York, la sfârșitul acestei luni.
„La sfârșitul lunii septembrie, vom avea ocazia, cred, să ne întâlnim cu delegația americană la New York”, a declarat Zelenski.
Consilierii săi și oficialii din domeniul securității mențin un contact zilnic cu omologii lor americani cu privire la modul în care ar putea avea loc o întâlnire trilaterală între Ucraina, Rusia și SUA și la rezultatele concrete pe care aceasta le-ar putea genera.
Zelenski a avertizat, însă, că eforturile diplomatice anterioare au fost urmate în repetate rânduri de o escaladare a atacurilor rusești.
„De îndată ce aud că purtăm negocieri în UE, în Europa, cu diverse țări, cu americanii, încearcă întotdeauna să intensifice atacurile împotriva noastră, pur și simplu pentru a zădărnici orice negocieri, pentru a întrerupe orice dialog”, a declarat Zelenski.
În ciuda acestui tipar, liderul ucrainean a subliniat că Kievul va continua să urmeze calea diplomatică.
Zelenski a declarat că exporturile de produse alimentare și infrastructura energetică se numără printre subiectele discutate ca posibile măsuri inițiale în vederea reducerii intensității războiului.
Posibil armistițiu al cerealelor?În ultimele luni, Ucraina a purtat discuții privind securitatea alimentară în regiunea Mării Negre cu Egiptul, India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Statele Unite.
„Toată lumea spune că blocarea produselor agricole ucrainene reprezintă o provocare uriașă nu doar pentru Ucraina sau pentru ruși, ci pentru întreaga lume”, a declarat Zelenski, subliniind importanța securității alimentare.
Premierul Canadei a susținut ideea unui armistițiu limitat care să vizeze transporturile de cereale și infrastructura energetică, subliniind că întreruperile exporturilor ucrainene afectează țări din Africa și Orientul Mijlociu, în timp ce atacurile asupra instalațiilor energetice exercită presiune asupra piețelor globale.
Statele Unite ar putea juca un rol decisiv în asigurarea unui astfel de acord, potrivit lui Carney, care a recunoscut, de asemenea, meritul prim-ministrului indian Narendra Modi, al președintelui Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed, și al altor lideri pentru promovarea unor propuneri similare.
Recent, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a precizat că atacurile rusești asupra transporturilor de cereale ucrainene afectează importurile turcești de cereale din Ucraina și a precizat că Istambulul va trebui să rezolve această „problemă”. El a atras atenția că războiul nu ar trebui să pună în pericol comerțul și transporturile maritime civile.
Canada promite sancțiuniPremierul Canadei a avertizat că țara sa nu va aștepta încheierea negocierilor înainte de a intensifica presiunea asupra Moscovei.
Canada pregătește un nou pachet de sancțiuni care vizează componentele utilizate în rachetele balistice rusești, în timp ce înăsprește restricțiile asupra flotei „din umbră” a Moscovei și asupra serviciilor financiare.
Lee Cheuk-yan, în vârstă de 69 de ani, Chow Hang-tung, de 41 de ani, și Albert Ho, de 74 de ani, foști lideri ai Alianței din Hong Kong pentru Susținerea Mișcărilor Democratice Patriotice din China au fost condamnați vineri după ce au organizat în fiecare an priveghiuri pentru victimele reprimării din 4 iunie 1989. Cei trei se aflau în detenție din 2021, când au fost acuzați în acest dosar, notează AFP.
Cea mai aspră pedeapsă a primit-o avocata Chow Hang-tung care a fost condamnată la șapte ani și trei luni de închisoare. Chow s-a reprezentat singură în fața judecătorilor, susținând că obținerea dreptății pentru victimele de la Tiananmen este o datorie morală și nu o infracțiune.
Ea a subliniat că alianța a luptat pentru tranziție democratică și pentru încheierea regimului Partidului Comunist Chinez. „Oricât de atotputernică ar fi conducerea Partidului Comunist, aceasta nu ne poate dicta conștiința”, a transmis Chow.
Aminitiri din Piața Tiananmen și pledoaria pentru reformăFostul lider sindical Lee Cheuk-yan (69 de ani) a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Activ încă din anii 1970 în mișcarea muncitorească și în apărarea drepturilor omului, Lee a fost martor direct la evenimentele din 4 iunie 1989 din Beijing.
Acesta a transmis instanței că militează pentru reformarea Partidului Comunist și avansarea democrației. „Pornind de la dragostea mea pentru oameni, am sperat că Partidul Comunist se va reforma, pentru a le oferi oamenilor drepturile și fericirea pe care le merită”, a declarat acesta în fața curții.
Albert Ho (74 de ani), fost avocat, fondator al alianței și parlamentar pro-democrație timp de peste două decenii, a primit o pedeapsă de cinci ani și două luni de detenție. Ho a fost singurul dintre cei trei inculpați care a pledat vinovat în fața acuzațiilor.
În timpul procesului, procuratura a susținut că Alianța a folosit pretextul promovării democrației și comemorării represiunii pentru a difuza mesaje ostile statului și pentru a susține ideea încheierii conducerii unui singur partid.
„Castrul Roman își deschide oficial porțile pentru publicul larg”, a anunțat Primăria Turda, despre situl UNESCO. Accesul este permis de vineri, 11 septembrie.
Până acum, castrul putea fi vizitat doar de grupuri organizate.
Lucrările de restaurare a locului în care acum aproape două milenii se afla castrul Legiunii a V-a Macedonica, parte din vechea Potaissa, au început în 2016.
Proiectul a fost finalizat în 2024.
În cadrul lucrărilor au fost restaurate și puse în valoare clădirea comandamentului, termele, bastioanele și drumurile romane. De asemenea, au fost amenajate trasee de vizitare.
În anul în care lucrările au fost finalizate, 2024, Castrul Legiunii a V-a Macedonica a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, ca parte a ansamblului „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”.
Castru construit pe un platouSite-ul Primăriei Turda descrie castrul drept cel mai important monument istorico – arheologic al Potaissei.
Sursa citată arată că acesta este cel mai mare castru de legiune cu funcționare îndelungată în Dacia.
Castrul roman ocupa 23,37 hectare și respecta principalele prescripții ale tehnicienilor militari din epoca în care a fost construit.
Amplasarea nu era întâmplătoare. Castrul a fost construit pe un platou, ferit de inundații și torenți, dar suficient de aproape de un curs de apă. Poziția dominantă permitea o bună vizibilitate asupra zonei.
default
Castrul era aprovizionat cu apă printr-o conductă din tuburi de teracotă, dar în interior erau și mai multe fântâni.
Un canal deversor al apelor reziduale se observă în apropierea colțului nord estic al castrului, conservat și protejat de o construcție specială.
O parte din vestigiile cercetate arheologic în castru au fost consolidate și conservate, devenind puncte vizitabile; poarta de pe latura de vest, un bastion pe aceeași latură, bastionul din colțul nord vestic, unele părți din clădirea comandamentului sau canalul deversor.
Muzeul de Istorie din Turda precizează că cercetările arheologice sistematice au scos la lumină un bogat şi valoros material arheologic, care a intrat în patrimoniul muzeului. Astăzi colecția de epocă romană reprezintă peste 60% din cele cca 40.000 de obiecte.
Nu cu mult timp în urmă, șunca (și, de altfel, orice fel de mezeluri) „fără nitriți” sau „fără conservanți” era mai degrabă un detaliu de pe etichetă.
Acum, pentru tot mai mulți consumatori, a devenit un criteriu solid de cumpărare.
Un exemplu vine din Marea Britanie, unde Waitrose a lansat o gamă de șuncă „Fără nitriți”, după ce interesul pentru produsele fără nitriți a crescut puternic.
În ultimul an, căutările de pe site-ul retailerului pentru „ham nitrite free” au crescut cu 350%, iar cele pentru „nitrite free bacon” cu 110%.
Schimbarea nu se oprește la șuncăVânzările pentru două sortimente de bacon fără nitriți au crescut cu 22%, respectiv 8% față de anul precedent.
Pentru un produs atât de obișnuit precum o felie de șuncă pusă într-un sandviș, cifrele sunt surprinzătoare.
Ele arată că discuția despre carnea procesată a ieșit din zona studiilor medicale și a ajuns direct în coșul de cumpărături.
Un studiu european cu 450.000 de participanțiÎn acest context apare o nouă piesă importantă de cercetare.
Un studiu european coordonat de cercetători de la IDIBELL-ICO a analizat date din cohorta EPIC, una dintre cele mai mari cercetări prospective din lume despre alimentație și cancer.
Au fost incluși peste 450.000 de europeni, urmăriți în medie timp de peste 14 ani.
Rezultatul care atrage atenția este următorul: pentru fiecare 30 de grame suplimentare de carne procesată consumate zilnic, riscul de adenocarcinom gastric crește cu 9%, iar cel de adenocarcinom esofagian cu 13%.
Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o singură masă cu șuncă sau bacon, ci despre diferențe de consum care se mențin în timp.
Cercetarea extinde astfel dovezile existente, care leagă deja consumul regulat de carne procesată de un risc mai mare de cancer colorectal.
Ce înseamnă, de fapt, „carne procesată”?Aici apare una dintre cele mai importante nuanțe.
Carnea procesată nu înseamnă doar cârnați.
În această categorie intră produsele care au fost transformate pentru a-și îmbunătăți gustul sau pentru a rezista mai mult: prin sărare, afumare, conservare sau adăugarea unor substanțe conservante.
Asta înseamnă că în aceeași categorie intră produse precum șunca, baconul și numeroase tipuri de mezeluri.
În schimb, noul studiu nu a găsit o asociere semnificativă între consumul de carne roșie și riscul general de cancer gastric sau esofagian.
Diferența contează. Nu orice carne este „carne procesată”, iar riscurile nu pot fi puse toate în aceeași categorie.
Nitriții sunt preocuparea constantă a consumatorilorNitriții sunt utilizați în numeroase produse din carne procesată, inclusiv pentru conservare și pentru caracteristicile specifice ale produselor.
Prezența lor a devenit însă una dintre principalele preocupări ale consumatorilor care încearcă să reducă aportul de carne procesată.
Cercetarea europeană nu dovedește că nitriții din șuncă sunt singura cauză a cancerului. Ea analizează asocierea dintre consumul de carne procesată și riscul unor tumori digestive.
Carnea procesată a fost clasificată de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) drept carcinogenă pentru oameni, pe baza dovezilor epidemiologice existente, în special în cazul cancerului colorectal.
Asta nu înseamnă că o felie de șuncă este echivalentă, ca pericol, cu un factor de risc major precum fumatul. Riscul individual depinde de cantitate, frecvență și de ansamblul stilului de viață.
Chiar cercetătorii studiului subliniază că riscul general depinde de alimentație și stilul de viață în ansamblu, nu de un singur aliment.
De ce apar acum tot mai multe produse fără nitriți?Piața pare să răspundă înainte ca dezbaterea științifică să fie închisă definitiv.
Supermarketuri incluse în cercetare spun că lansarea noii game de șuncă fără nitriți vine ca răspuns la cererea consumatorilor.
În paralel, interesul pentru bacon fără nitriți a crescut deja cu două cifre.
Cifrele de căutare sunt poate cel mai bun indicator al schimbării de comportament: +350% pentru șuncă fără nitriți într-un singur an.
Iar supermarketurile au început să răspundă acestei cereri.
Cât de mult contează cele 30 de grame?Trebuie făcută o distincție importantă între creșterea relativă a riscului și riscul absolut.
Cifra de 9% sau 13% nu înseamnă că o persoană care mănâncă 30 de grame de șuncă în plus într-o zi are automat o probabilitate cu 9% sau 13% de a face cancer.
Este vorba despre o creștere relativă a riscului asociat cu un consum suplimentar de 30 de grame pe zi, observată în datele analizate.
De aceea, mesajul cercetătorilor este unul mult mai simplu decât ar putea sugera un titlu alarmist: mai puțină carne procesată, mai multe alimente proaspete și o dietă variată.
Organizațiile de sănătate publică recomandă deja limitarea consumului de carne procesată. Iar noul studiu adaugă dovezi pentru două tipuri de cancer digestiv la imaginea pe care cercetătorii o construiesc de ani de zile.
Nu este o poveste despre „șunca otrăvitoare”Și poate tocmai aici este partea cea mai interesantă.
Nu există un moment în care o persoană mănâncă o felie de șuncă și „face cancer”.
Cancerul este rezultatul unui proces complex, în care intervin alimentația, stilul de viață, genetica, vârsta și numeroși alți factori.
Când căutările pentru șuncă fără nitriți cresc cu 350%, iar un supermarket începe să lanseze produse noi pentru a răspunde cererii, schimbarea nu mai este doar una din laboratoarele de cercetare.
Ea a ajuns pe raft.
„Municipiul Baia Mare a luat act de sancțiunea contravențională aplicată de Inspectoratul de Poliție Județean Maramureș în legătură cu amenajarea noilor piste pentru biciclete. Este important de subliniat că proiectul obținuse avizul de principiu încă din prima etapă. Documentația necesară emiterii avizului final a fost transmisă ulterior Poliției Rutiere, cu depășirea termenului procedural”, a transmis Primăria Baia Mare.
Conducerea municipalității a dispus verificări pentru a stabili modul în care au fost gestionate documentele și termenele aferente proiectului.
Primăria anunță și revizuirea circuitului administrativ, pentru ca astfel de întârzieri să nu se mai repete.
„Municipiul Baia Mare continuă colaborarea cu reprezentanții Poliției Rutiere pentru parcurgerea tuturor etapelor legale și clarificarea aspectelor tehnice privind întregul tronson. Siguranța participanților la trafic și realizarea corectă a investițiilor de mobilitate urbană rămân prioritare pentru administrația locală”, au subliniat reprezentanții primăriei.
21 de puncte-amendă pentru pistele amenajate fără avizSancțiunea fusese anunțată joi de Inspectoratul de Poliție Județean Maramureș.
„La data de 22 august a.c., polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Maramureș au aplicat Municipiului Baia Mare o sancțiune contravențională prevăzută în clasa a V-a de sancțiuni – 21 de puncte-amendă”, a transmis IPJ Maramureș.
Polițiștii au precizat că măsura nu vizează doar o anumită porțiune a infrastructurii construite.
„Sancțiunea a fost aplicată pentru amenajarea, pe drumurile publice, a unor piste pentru biciclete fără avizul poliției rutiere, măsura vizând întregul tronson de piste pentru biciclete nou amenajat”, potrivit IPJ Maramureș.
Inspectoratul a invocat prevederile OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
„Fapta a fost reținută prin raportare la prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, potrivit cărora: Semnalizarea și amenajările rutiere necesare pe drumurile publice se asigură de către administratorul drumului respectiv și se efectuează numai cu avizul poliției rutiere”, au mai transmis polițiștii.
„Pe kamikaze Bolojan l-a lovit mai nou ideologia”, afirmă Mihai Fifor, care îl acuză pe Ilie Bolojan că a blocat din nou formarea unui nou guvern. Social-democratul susține că România este ținută „blocată de luni de zile”, într-un moment în care ar fi nevoie de un Executiv cu puteri depline.
„Pentru ce, Ilie? Pentru cine?”, întreabă Fifor, care afirmă că situația economică apasă tot mai mult asupra românilor. El vorbește despre prețuri, facturi la energie și gaze și despre dificultățile cu care s-ar confrunta familiile în perioada următoare.
„Ilieeeee, vine iarna, Ilie!!! Românii se pregătesc să stingă lumina și pare că tu ești singurul care refuză să priceapă asta. Țara e în cap. Sărăcia mușcă tot mai tare din milioane de familii. Oamenii numără fiecare leu, prețurile îi strivesc, iar peste toate astea vine iarna. Vin facturile la gaz. Vin facturile la energie. Vin lunile în care tot mai mulți români vor trebui să aleagă ce plătesc și la ce renunță”, susține social-democratul.
El îl acuză pe Bolojan că a majorat taxele, a redus cheltuieli și a transferat, în opinia sa, costurile măsurilor economice către populație și mediul privat.
Fifor: „Ce să facă românii cu ideologia ta?”Fifor critică și discursul politic al lui Bolojan, după ce premierul ar fi vorbit despre „liberali în economie”, „conservatori social” și „valori creștine”. „Ce să facă românii cu ideologia ta? Ține de foame, Ilie?”, întreabă social-democratul, susținând că valorile creștine presupun „solidaritate, cumpătare, grijă pentru cel vulnerabil și respect pentru oameni”.
„Ce anume a fost liberal în politica ta economică? Taxele mai mari? Presiunea pusă pe mediul privat? Antreprenorii transformați în pușculița statului?”, continuă Fifor.
Social-democratul revine și la situația politică, afirmând că România are nevoie de un guvern cu puteri depline, de rectificare bugetară și de bugetul pentru 2027. „Avem nevoie de stabilitate. Iar tu, Bolojan, insiști să ții totul pe loc”, afirmă Fifor, care se întreabă dacă blocajul este rezultatul „încăpățânării”, al „delirului politic” sau al unei agende pe care românii nu o cunosc.
În final, Mihai Fifor îi cere lui Ilie Bolojan să plece din funcție. „Cel mai toxic premier din istoria recentă a României trebuie să plece. Și asta nu mai este un moft politic. Este o chestiune de siguranță națională. De supraviețuire”, afirmă Fifor.
Un nou model economic realizat de Anthropic descrie trei scenarii, de la un impact aproape nesemnificativ până la o creștere economică fără precedent, arată Euronews. Creșterea economică ar veni însoțită și de o creștere masivă a șomajului în rândul angajaților din domeniul muncii de birou.
Important: potrivit Anthropic, cifrele nu sunt o prognozăAnthropic subliniază că scenariile analizate nu reprezintă predicții și că autorii nu le atribuie probabilități. Modelul încearcă să urmărească modul în care inteligența artificială ar putea modifica economia în funcție de capacitatea tehnologiei și de viteza cu care este adoptată.
Cercetătorii au analizat sarcinile care pot rămâne neatinse de AI, pot fi asistate de aceasta, pot fi automatizate complet sau pot fi create datorită noii tehnologii. În scenariul moderat, economia crește, iar efectele asupra locurilor de muncă sunt reduse.
Cercetătorii au analizat inclusiv sarcinile care pot rămâne neatinse de AI. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Rafael Henrique/SOPA Images via ZUMA Press Wire
În scenariul intermediar, economia ar putea crește mult mai rapidÎn scenariul considerat „substanțial”, AI ar deveni capabilă să realizeze aproximativ jumătate dintre activitățile asociate muncii bazate pe cunoștințe. Creșterea economică anuală ar ajunge la 5,4%, aproximativ dublul ritmului normal folosit în model. Până în 2030, PIB-ul ar fi cu 8,3% mai mare decât în scenariul în care AI nu ar exista.
Dar câștigurile economice ar veni împreună cu schimbări pe piața muncii. Ocuparea în domeniile cognitive – management, profesii specializate, vânzări și muncă de birou – ar scădea cu 3,9%, iar șomajul în rândul acestor lucrători ar ajunge la 4,5%.
Scenariul extrem schimbă complet imagineaCel mai spectaculos scenariu analizat de Anthropic presupune o dezvoltare a AI fără precedent istoric. Creșterea economică anuală ar ajunge la 15,4%. Astfel, PIB-ul ar fi cu 32,4% mai mare în 2030 decât în scenariul fără AI. Economia s-ar dubla aproximativ o dată la patru ani și jumătate. Prețul plătit pe piața muncii ar fi însă uriaș.
Ocuparea în domeniile cognitive ar scădea cu 21,5%, iar șomajul în rândul acestor angajați ar ajunge la 17,9%. La nivelul întregii forțe de muncă, șomajul ar atinge 11,9%, un nivel pe care studiul îl compară cu o recesiune severă.
În același timp, salariile angajaților din domeniile cognitive ar scădea cu 11,5%, în timp ce salariile celorlalți lucrători ar crește cu 33,6%.
Cine ar câștiga din boom-ul AIUna dintre cele mai importante concluzii ale modelului nu este însă doar despre șomaj, ci despre cine ar încasa câștigurile generate de noua tehnologie. În scenariul extrem, partea din venitul național care revine forței de muncă ar scădea de la 60% la 45,2%.
În schimb, veniturile provenite din capital ar crește cu peste 80%. Cu alte cuvinte, economia ar deveni mult mai bogată, dar o parte semnificativă a beneficiilor s-ar deplasa de la angajați către proprietarii de capital și active.
Americanii se așteaptă la scenariul intermediarAnthropic a comparat modelul economic și cu un sondaj realizat în august în rândul adulților americani. Așteptările respondentului median se apropie de scenariul intermediar: o economie cu aproximativ 8% mai mare până în 2030 și o reducere de aproximativ 4% a ocupării în domeniile cognitive.
Acest rezultat contrastează cu avertismentul făcut anterior de CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, care estima că până la jumătate dintre locurile de muncă de nivel începător din domeniul muncii de birou ar putea dispărea în cinci ani, iar șomajul ar putea ajunge la 10%-20%. Astfel de cifre se apropie de scenariul extrem analizat acum de propria companie.
Marocul a declarat, joi, că nu există „nicio dovadă” care să ateste implicarea sa în afluxul masiv de migranți către Ceuta, exclava spaniolă din Africa de Nord, care a avut loc în luna iulie, potrivit AFP, citată de France24.
În comunicatul publicat, Ministerul de Externe al Marocului a precizat „nu există fapte sau rapoarte care să dovedească vreo implicare a autorităților marocane”.
Ministerul a adăugat că Rabat a refuzat să devină „țapul ispășitor pentru reglarea de conturi politice” în Spania.
Declarația a marcat prima reacție oficială a regatului la un raport al poliției spaniole care acuza forțele de securitate marocane de „permisivitate totală” în momentul în care a avut loc traversarea în masă.
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a evitat în mod constant să dea vina pe Maroc, subliniind că nu există „dovezi solide” că această țară din Africa de Nord ar fi orchestrat valul de migranți.
Marocul pune sub semnul întrebării gestionarea crizeiCu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe al Marocului a pus sub semnul întrebării modul în care Spania a gestionat criza.
„De ce nu sunt respinși migranții ilegali, în condițiile în care guvernul marocan a acceptat oficial să îi readmită? De ce sunt ținuți minorii neînsoțiți departe de familiile lor, când Marocul a solicitat urgent întoarcerea lor?”, se arată în comunicat.
„Răspunsul la aceste întrebări nu se găsește în Maroc, ci mai degrabă la părțile interesate spaniole relevante”, a continuat ministerul.
Cu toate acestea, Rabat a calificat criza drept „regretabilă” și a declarat că evenimentele justifică „o examinare aprofundată” pentru a stabili circumstanțele acestora și „a se asigura că nu se vor repeta”.
Ministerul a subliniat, de asemenea, importanța relațiilor cu Madridul, afirmând că Marocul a ales să mențină relații bazate pe „bună vecinătate, înțelegere politică, parteneriat economic și cooperare în domeniul securității”.
La sfârșitul lunii iulie, peste 70.000 de migranți au intrat în Ceuta din Maroc, într-un val fără precedent și haotic care s-a soldat cu zeci de morți și a stârnit dispute interne pe tema migrației în cadrul UE.
Majoritatea migranților care au intrat în Ceuta s-au întors în Maroc, dar mii dintre ei au rămas acolo, adesea în condiții de viață extrem de precare, ceea ce a amplificat tensiunile din acest mic oraș și a provocat o furtună politică pentru guvern.
UE a anunțat, miercuri, că acordă Spaniei sprijin de urgență în valoare de aproape 115 milioane de euro pentru a contribui la consolidarea securității la frontieră și pentru a sprijini procesul de repatriere.
„Pompierii, paramedicii și voluntarii „Salvator din Pasiune” de la ISU Cluj au parcurs treptele Cetățuii din Cluj-Napoca, într-un gest de respect pentru salvatorii Departamentului de Pompieri din New York, care, în acele momente, au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a-și ajuta semenii”, se arată în informarea emisă de ISU Cluj.
În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, 19 membri ai rețelei al-Qaida au deturnat patru avioane comerciale. Două dintre aeronave au lovit Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, una a intrat în Pentagon, iar cea de-a patra s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să preia controlul avionului. Aproape 3.000 de oameni au fost uciși.
Echipament complet și 110 etaje urcate simbolicParticipanții au parcurs un traseu echivalent cu 110 etaje, înălțimea celor două Turnuri Gemene din New York. Aceștia au purtat costumele de intervenție și portretele pompierilor americani care nu s-au mai întors acasă, în urma intervenției după atentatele de la 11 septembrie.
„La mii de kilometri distanță, colegii noștri au urcat pentru ei. Pentru a le onora curajul, sacrificiul și memoria. Pentru a nu uita niciodată oamenii care au intrat în acele clădiri atunci când ceilalți încercau să iasă”, au mai transmis pompierii clujeni.
La 25 de ani de la atacuri, autoritățile americane pregătesc o cercetare amplă pentru a afla ce efecte pe termen lung ar putea avea expunerea lor la praful și contaminanții eliberați după prăbușirea clădirilor, transmite Reuters.
Copiii care au rămas în afara studiilor pe termen lungÎn zilele și săptămânile de după atacuri, copiii din zona World Trade Center au fost expuși unui nor toxic și prafului rezultat din distrugerea clădirilor. Materialul conținea particule de beton, fibre de sticlă, azbest și alți poluanți.
În timp ce numeroși adulți și membri ai echipelor de intervenție au fost incluși în programe guvernamentale de monitorizare medicală, foarte puțini dintre copiii expuși au fost urmăriți pe termen lung.
Acum, acești copii sunt adulți, iar unii au ajuns la vârste la care pot apărea boli cronice. Cercetătorii nu au însă suficiente date pentru a determina dacă expunerea de la o vârstă fragedă este asociată cu probleme de sănătate apărute ulterior.
11 septembrie 2001, New York, SUA: Copiii din zona World Trade Center au fost expuși unui nor toxic. Foto: Randy Taylor/ZUMA Press Wire Service
Ce va studia noua cercetareCentrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) pregătesc formarea unui grup de persoane expuse la 9/11 în copilărie, adolescență, la vârsta adultă tânără sau chiar înainte de naștere.
Cercetarea va putea analiza efectele pe termen lung asupra mai multor domenii ale sănătății. Printre acestea sunt sănătatea respiratorie și dezvoltarea plămânilor, sănătatea reproductivă, dezvoltarea creierului, sănătatea mintală și comportamentală, tulburările metabolice, bolile cardiovasculare și cancerul.
Vor fi urmărite și alte boli cronice, precum și posibile efecte asupra educației. Scopul nu este să se presupună că aceste probleme au fost provocate de atacurile de la 11 septembrie. Cercetătorii vor încerca să determine dacă există o asociere între expunerea timpurie la contaminanții de după atentate și efectele observate zeci de ani mai târziu.
Cine va putea participa la studiuCDC a stabilit că vor putea fi incluși în program cei care aveau cel mult 21 de ani la 11 septembrie 2001 sau se aflau în uter și care locuiau sub Strada 14 din Manhattan ori în Brooklyn în momentul atacurilor și ulterior.
Cercetătorii vor recruta și persoane de vârste similare care nu au fost expuse, pentru a putea compara rezultatele celor două grupuri.
Programul ar urma să înceapă în 2027În 2022, Congresul SUA a aprobat finanțarea unui astfel de studiu, iar CDC a anunțat recent că va căuta cercetători pentru înființarea unui centru care să coordoneze proiectul și să identifice participanții. CDC estimează că finanțarea totală a programului ar putea ajunge la 50 de milioane de dolari. Data estimată pentru începerea proiectului este 1 iulie 2027. Numărul exact al participanților nu a fost stabilit.
Cercetătorii avertizează că recrutarea va fi dificilă. Persoanele care erau copii în 2001 sunt acum răspândite în Statele Unite și este posibil ca unele dintre ele să nu dorească să revină asupra experiențelor trăite în perioada atacurilor.
Studiul ar putea avea însă o miză mai largă. Cercetătorii consideră că informațiile obținute despre persoanele expuse la 9/11 în copilărie ar putea ajuta la identificarea unor măsuri de prevenție și intervenție pentru copiii expuși astăzi la dezastre sau conflicte.
Președintele SUA, George W. Bush era într-o vizită oficială, însoțit de presă, la o școală primară din Florida, un eveniment de rutină cu elevi, pentru promovarea politicilor de educație, potrivit Reuters.
„În timp ce președintele se întâlnea cu personalul și elevii, eu mă aflam într-un centru de presă din apropiere, amenajat pentru jurnaliști. Am urmărit o transmisiune televizată în direct care arăta fumul care ieșea din unul dintre turnurile gemene ale World Trade Center din New York. Acesta fusese lovit de un avion, într-un incident pe care inițial l-am considerat un accident. Apoi, în timp ce priveam, un al doilea avion s-a prăbușit”, își amintește jurnalistul Steve Holland, care îl însoțea pe președibtele Bush.
Potrivit reporterului, Bush se afla la școală, citindu-le copiilor. Camerele de filmat au surprins expresia șocată de pe chipul său în momentul în care un consilier de la Casa Albă a intrat în clasă și i-a șoptit despre al doilea avion, spunându-i: „America este atacată”.
Bush, care era președinte de 8 luni în care nu fusese pus la încercare, s-a pomenit cu cel mai mare atac asupra SUA, încă de la Pearl Harbour, din 1941.
Momentul a fost unul de cotitură în mandatul lui Bush. Liderul SUA a arătat o serie de emoții, de la groază și furie pentru atacuri, la durere și lacrimi pentru victime și promisiuni că cei vinovați vor plăti.
Au deturnat avioane și le-au izbit în Turnurile Gemene și PentagonLa 11 septembrie 2001, grupuri de teroriști au asediat patru avioane comerciale, aeronave pe care le-au folosit drept kamikaze, izbindu-le în Turnurile Gemene din World Trade Center din New York și clădirea Pentagonului din Washington DC. Ultimul dintre avioane ar fi trebuit să atace sediul Congresului SUA, însă pasagerii au opus rezistență, iar avionul s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania.
În urma atacurilor, turnurile gemene au luat foc, cu civilii de la etajele superioare blocați înăuntru, iar cele două clădiri de 110 etaje s-au prăbușit.
În urma atacurilor, 2,977 de civili au murit, dintre care 246 de persoane aflate la bordul avioanelor, 2,606 la Turnurile Gemene și 125 de persoane la Pentagon. Atacul a fost revendicat de Al-Qaeda, iar în operațiune au fost implicați 19 teroriști.
Panica a cuprins Washingtonul. Norii de fum de la Pentagon au stârnit temeri legate de bombe plasate în mașini. Casa Albă a fost evacuată, iar Serviciul Secret le-a spus angajatelor să-și scoată pantofii cu toc și să fugă.
Bush s-a adresat națiuniiAflat în Florida, Bush a fost a fost supus protocolului de securitate, iar Președintele SUA a zburat cu un avion al Forțelor Aeriene ale SUA în Nebraska, acolo unde a ținut, din buncăr, o teleconferință cu specialiști în Securitate și vicepreședintele Dick Cheney.
Ulterior, el s-a întors la Washington, acolo unde s-a adresat Americii din Biroul Oval.
„Imaginile cu avioane care se izbesc de clădiri, cu incendii și cu structuri uriașe care se prăbușesc ne-au umplut de neîncredere, de o tristețe teribilă și de o furie tăcută și neclintită”, a spus Bush.
În acea zi, spațiul aerian a fost închis. Presa s-a întors cu mașina în Capitală. Chiar și la 14 ore de la tragedie, în clădirea Pentagonului era o gaură uriașă fumegândă.
„Vă aud!”Trei zile mai târziu, la 14 septembrie 2001, președintele Bush avea să rostească un discurs care a rămas în istorie.
Turnurile încă ardeau, iar mirosul se simțea de la kilometri distanță. Clădirile din jur slăbiseră din cauza exploziei și existau temeri că s-ar putea prăbuși. Președintele George W. Bush era în zona devastată, însoțit de primarul New Yorkului de la acea vreme, Rudy Giuliani.
Un strat gros de cenușă acoperea străzile, trotuarele și umerii pompierilor epuizați.
Stând pe rămășițele unei mașini de pompieri, Bush le-a spus echipajelor de urgență că Statele Unite se aflau acum în război cu militanții islamiști.
24 years ago, President George W. Bush gave the historic bullhorn speech at Ground Zero after 3,000 Americans were killed on 9/11:
‘I can hear you. The rest of the world hears you. And the people who knocked these buildings down will hear all of us soon.’
We will #NeverForget. pic.twitter.com/IsIqSF7qzl
— Republican Study Committee (@RepublicanStudy) September 11, 2025
„Vă aud! Vă aud! Restul lumii vă aude! Iar cei care au dărâmat aceste clădiri ne vor auzi pe toți în curând!”, a declarat Bush, prin megafon.
După legendarul discurs G.W. Bush și-a petrecut mandatul încercând să prevină un alt atac terorist. A primit critici pentru tacticile dure de interogare aplicate unor suspecți militanți islamiști, iar invazia sa din Irak din 2003 a fost considerată de mulți o greșeală costisitoare.
Faptul că teroriștii au reușit să deturneze cele 4 avioane a scos la iveală vulnerabilități de securitate. După tragedie, au fost adoptate de siguranță sporite în aeroporturi și clădiri publice.
Chiar și la un sfert de secol după tragedia din 11 septembrie 2001, reporterul Reuters încă mai are acei pantofii plini de funingine de atunci. I-a păstrat într-o pungă, pe fundul unui dulap. Recunoaște că nu-i poate arunca.
