Agregator de ştiri

Trimestrul I nu a fost unul bun, o scădere economică de 1,2%. T2 a arătat, din datele lunare, că nu am asistat la vreun eveniment aparte: industria a continuat să scadă, inflaţia este mult peste creşterea veniturilor salariale, ceea ce înseamnă erodarea puterii de cumpărare. Prin urmare, consumul nu dă semne de revigorare.

„Criss Miss a început în 2017 dintr-un gol pe care îl simţeam şi eu, şi multe femei din jurul meu: lipseau piesele care să fie cu adevărat bine construite, dar să nu te copleşească. Voiam haine cu structură curată, croieli corecte, materiale care să cadă frumos pe corp, fără ornamente inutile. Am început cu câteva modele făcute cu atenţie, în atelierul nostru din Constanţa, şi am lăsat rezultatul să convingă. Creşterea a venit natural, organic“, îşi aminteşte Cristina David, care a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 300.000 de lei în 2025.

Autonom Services, cea mai mare companie de leasing operaţional şi închi­rieri auto din România, controlată de antrepre­norii Dan şi Marius Ştefan, se pregăteşte să aducă la Bursa de Valori Bucureşti o nouă emisiune de obligaţiuni de 30 mil. euro, vândută la începutul lunii iulie într-un plasament privat la care a subscris şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), într-o operaţiune devenită recurentă pentru compania din Piatra Neamţ, aflată la a treia emisiune listată pe bursa locală.

Acţiunile companiei Bursa de Valori Bucureşti, operatorul pieţei de capital din România, şi-au dublat valoarea de la început de an, susţinute de o creştere vizibilă a lichidităţii la nivelul întregii pieţe, ajunsă în iulie la a şaisprezecea lună consecutivă cu rulaj lunar de peste 1 miliard de lei pe segmentul principal de acţiuni.

Listat în luna aprilie, BT România ETF – primul astfel de fond lansat de Banca Transilvania la BVB – a ajuns la active de peste 300 mil. lei şi a depăşit 12.500 de investitori, generând un randament de 20,2% până la jumătatea lunii iulie, o performanţă care depăşeşte semnificativ dobânzile clasice la depozite.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat marți, într-o postare pe Facebook, că formațiunea sa nu va încheia nicio înțelegere politică, „de niciun fel”, cu PSD, atât timp cât Sorin Grindeanu va conduce partidul.

De asemenea, el susține că, în cazul în care în Parlament ar fi supusă la vot schimbarea lui Grindeanu din funcția de președinte al Camerei Deputaților, aleșii AUR ar susține o astfel de inițiativă.

Răspunsul logic la perorațiile brânzovenești ale lui Grindeanu este scurt și la obiect: AUR nu va mai putea face nicio înțelegere politică, de niciun fel, cu PSD, cât timp Sorin Grindeanu este președinte al acelui partid, de vreme ce acestuia îi repugnă cei 90 de parlamentari ai noștri; Dacă vreodată cineva va supune la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR vor avea tendința naturală de a vota acest lucru; motivul? Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale”, a scris Peiu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Critici lansate de Peiu la adresa lui Grindeanu

Liderul senatorilor AUR l-a acuzat pe liderul PSD de ipocrizie și îi reproșează criticile adresate AUR pe tema valorilor europene.

„Sorin Grindeanu reproșează AUR că nu a votat guvernul Veștea, un guvern făcut printr-o șobolăneală greu de acceptat, adică prin racolarea unui grup de parlamentari de la un alt partid. De altfel, aceeași șobolăneală o încearcă ridicolul Grindeanu și cu AUR, atunci când anunță că ar primi voturile unor parlamentari AUR, dar îi put «liderii partidului»”, a mai scris Peiu.

Liderul senatorilor AUR respinge, de asemenea, afirmațiile potrivit cărora parlamentari ai formațiunii ar putea susține PSD și susține că aceștia nu au motive să părăsească partidul.

„Poate l-ar ajuta pe Grindeanu să știe că toți parlamentarii AUR sunt propuși să ocupe aceleași poziții ca cele actuale și pe listele de la alegerile următoare”, afirmă Peiu, adăugând că, în opinia sa, doar AUR le poate garanta acestora un nou mandat, potrivit sondajelor.

„Cât privește pretinsele deviații ale AUR de la valorile «europene», să îi reamintim lui Sorin Grindeanu și faptul, ușor de verificat, că AUR susține ferm apartenența României la UE și NATO”, a conchis acesta.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat marți că nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în timpul nopții în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine de țărm.

Șeful statului a precizat că întregul echipaj a fost evacuat în siguranță, iar autoritățile române au intervenit imediat pentru gestionarea situației.

În cursul nopții trecute, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine în largul țărmului românesc.
⁰La scurt timp după incident, două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe…

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 21, 2026

Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele a explicat că incidentul s-a produs în largul Mării Negre și că echipajele române de salvare au intervenit rapid.

„În cursul nopții trecute, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine în largul țărmului românesc”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele a precizat că două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare au fost trimise imediat în zona incidentului și au reușit să evacueze toate persoanele aflate la bord, inclusiv trei membri ai echipajului care au fost răniți.

„La scurt timp după incident, două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare s-au deplasat la fața locului și au evacuat întregul echipaj, inclusiv cei trei membri răniți. Toți au fost aduși în siguranță la țărm”, a precizat șeful statului.

Autoritățile au trimis în zonă și un remorcher pentru a preveni ca „nava nu intră în derivă și că nu reprezintă un pericol suplimentar pentru siguranța navigației”.

Acesta a declarat că instituțiile române analizează acum circumstanțele producerii incidentului.

„Instituțiile statului sunt în alertă și vor clarifica circumstanțele, cauzele și responsabilitățile aferente acestui grav incident, cel mai probabil parte a războiul ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a afirmat președintele.

Președintele Nicușor Dan a mai precizat că nava plecase din portul Alexandria, din Egipt, și avea ca destinație portul ucrainean Reni.

Nava GAS LISBON, cu numărul IMO 9267974, este un transportor de gaz petrolier lichefiat (LPG tanker), construit în 2002 în Japonia. Nava are aproximativ 120 de metri lungime, o capacitate de peste 8.000 de metri cubi și navighează sub pavilionul Liberiei.

În ultimul an, nava a efectuat în mod repetat curse între porturi din Mediterana de Est și Marea Neagră, cu escale la Alexandria, Aspropyrgos, Baniyas, Burgas și Sulina. În istoricul său recent apar și deplasări către Tulcea și Galați.

Potrivit anchetatorilor, unul dintre ei ar fi implantat, timp de patru ani, dispozitive cardiace extrase de la persoane decedate sau cu proveniență necunoscută, fără informarea pacienților și cu încălcarea legislației.

Procurorii: 185 de pacienți ar fi primit dispozitive cardiace reutilizate

Procurorii au anunțat marți că au finalizat ancheta și au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui medic primar pentru 185 de acte materiale de abuz în serviciu și luare de mită, precum și a unui al doilea medic, acuzat de complicitate la abuz în serviciu în 24 de acte materiale.

Conform rechizitoriului, în perioada aprilie 2018 – mai 2022, medicul primar din cadrul Clinicii de Cardiologie a unui spital din Iași ar fi implantat 185 de stimulatoare și defibrilatoare cardiace de unică folosință, extrase de la cadavre sau a căror proveniență nu putea fi stabilită.

Dispozitivele ar fi fost reutilizate și resterilizate, deși legislația și indicațiile producătorilor interzic această practică.

Prejudiciu de peste 2 milioane de lei și pacienți puși în pericol

Anchetatorii susțin că faptele au produs un prejudiciu de 2.076.505,62 lei spitalului din Iași, au afectat dreptul pacienților la sănătate și au încălcat dreptul acestora de a fi informați cu privire la intervențiile medicale. Mai mulți pacienți s-au constituit părți civile în dosarul penal.

Potrivit procurorilor, cel de-al doilea medic, cardiolog la un spital din Brașov, ar fi trimis de 24 de ori dispozitive medicale de unică folosință nesterilizate, expirate sau cu proveniență necunoscută, pentru a fi implantate pacienților.

O parte dintre intervenții nu aveau justificare medicală

Rechizitoriul arată că primul inculpat ar fi coordonat o rețea de cadre medicale care îi furnizau dispozitive cardiace, inclusiv unele extrase de la persoane decedate, fără acordul acestora exprimat anterior decesului sau al aparținătorilor.

Dispozitivele nu erau înregistrate în gestiunea spitalului și nu existau documente privind proveniența, garanția sau sterilizarea lor.

Anchetatorii mai susțin că o parte dintre intervenții nici măcar nu erau necesare din punct de vedere medical, fiind recomandate în baza unor diagnostice fictive sau după administrarea unor tratamente care provocau simptome specifice.

În unele cazuri, defibrilatoarele ar fi fost implantate fără justificare clinică, expunând pacienții la riscul unor complicații grave sau chiar al decesului.

Consimțământul pacienților ar fi fost modificat după semnare

De asemenea, procurorii afirmă că formularele de consimțământ informat ar fi fost modificate după semnarea lor de către pacienți, prin adăugarea unor mențiuni potrivit cărora aceștia și-ar fi dat acordul pentru implantarea unor dispozitive extrase de la cadavre.

Pacienții și familiile donatorilor nu ar fi fost informați despre proveniența dispozitivelor și nici despre riscurile procedurii.

Medicul este acuzat și de luare de mită

În același dosar, medicul primar este acuzat și de luare de mită, după ce, potrivit procurorilor, ar fi primit 100 de lei de la o pacientă consultată în cabinetul său din spital, în noiembrie 2022.

Procurorul de caz a propus menținerea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor celor doi inculpați, iar rechizitoriul a fost trimis Tribunalului Iași. PÎCCJ subliniază că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție.

Controversa a pornit de la un proiect publicat de Ministerul Mediului pentru modificarea mai multor acte normative, inclusiv Legea apelor nr. 107/1996. Documentul urmărește transpunerea Directivei europene 2024/1203 privind combaterea criminalității de mediu și introduce pedepse mai severe pentru poluare, distrugerea ecosistemelor și exploatarea ilegală a resurselor naturale.

Important este că vorbim, în acest moment, despre un proiect, nu despre o lege intrată în vigoare. Ministerul Mediului l-a pus în dezbatere publică la 18 iunie 2026, iar perioada de consultare a fost prelungită. Ulterior, instituția a anunțat că proiectul urma să fie promovat după instalarea unui Guvern cu atribuții depline.

De unde a pornit controversa

Proiectul prevede că poate constitui infracțiune captarea ilegală a apelor de suprafață sau subterane atunci când fapta este susceptibilă să producă daune semnificative stării ecologice a unui corp de apă sau rezervelor subterane.

Formularea a fost desprinsă din context și prezentată în mediul online ca o incriminare generală a săpării unei fântâni. În câteva zile, au apărut mesaje despre „prigoana fermierilor”, „pușcărie pentru fântâna din curte”, „contoare obligatorii”, „sigilarea fântânilor” și chiar pedepse pentru colectarea apei de ploaie.

Claudiu Târziu a susținut în mediul online că proiectul ar putea aduce „zece ani de pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta”. Alte postări au vorbit despre pedepse de până la 20 de ani. Un consilier local AUR a afirmat că vor fi montate contoare pe fântâni, iar într-o emisiune online moderată de Dan Diaconescu a fost vehiculată teoria potrivit căreia fântânile ar urma să fie sigilate de la 1 august. .

Niciuna dintre aceste măsuri – contorizarea generală, sigilarea fântânilor gospodărești sau interzicerea colectării apei de ploaie – nu apare însă în proiectul publicat de Ministerul Mediului.

Ce spune legea despre fântânile din gospodării

Regimul fântânilor gospodărești nu este creat de noul proiect. El este prevăzut deja de articolul 9 din Legea apelor nr. 107/1996.

Legea stabilește că apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat și alte nevoi gospodărești, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a apei. Condiția este să nu fie folosite instalații sau să fie utilizate instalații de capacitate mică, de cel mult 0,2 litri pe secundă, destinate exclusiv gospodăriei proprii.

Pragul de 0,2 litri pe secundă înseamnă o capacitate de aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau 17,28 metri cubi într-o zi, în ipoteza unei funcționări continue. Este un debit considerabil mai mare decât consumul obișnuit al unei gospodării.

Pentru folosirea apei în aceste condiții nu este necesar avizul de gospodărire a apelor. Mai mult, articolul 81 din aceeași lege exceptează persoanele fizice care folosesc apa potrivit articolului 9 alineatul 2 de la sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice gospodăririi resurselor de apă.

Administrația Națională „Apele Române” a transmis explicit că oamenii pot construi și folosi în continuare fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii și că proiectul nu modifică aceste drepturi.

Când este necesară autorizarea

Situația se schimbă în cazul captărilor de capacitate mai mare, folosite pentru activități economice, irigații extinse, industrie, comercializarea apei sau alte operațiuni care depășesc nevoile unei gospodării.

Legea în vigoare stabilește deja că dreptul de folosință asupra apelor de suprafață sau subterane se exercită, ca regulă, pe baza autorizației de gospodărire a apelor. Excepția o reprezintă folosirea gospodărească în condițiile articolului 9 alineatul 2.

Această diferență este esențială: una este o fântână din care o familie scoate apă pentru consum și grădină, alta este o instalație care extrage volume mari dintr-un acvifer, eventual în scop comercial, afectând nivelul apei și accesul celorlalți utilizatori.

Apa este definită de legislația românească drept o resursă naturală vulnerabilă și limitată, care face parte din domeniul public al statului. Proprietatea asupra terenului nu oferă un drept nelimitat de exploatare a rezervelor subterane aflate sub acel teren.

Ce pedepse introduce proiectul

Potrivit proiectului, captarea apelor cu încălcarea dispozițiilor legale ar putea fi pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani dacă este susceptibilă să producă daune semnificative stării ecologice a apelor de suprafață sau stării cantitative a apelor subterane.

Dacă daunele semnificative s-au produs efectiv, pedeapsa ar urma să fie cuprinsă între doi și șapte ani. În situațiile în care sunt provocate daune pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, pedeapsa poate ajunge la trei până la zece ani.

Pentru aplicarea prevederilor penale trebuie să existe, cumulativ, încălcarea normelor aplicabile captării și riscul producerii unor daune semnificative sau producerea efectivă a acestora.

Pedepsele de până la 20 de ani, invocate în unele postări, reprezintă limita maximă propusă pentru infracțiunile grave de mediu care provoacă moartea unei persoane. Ministerul propune pedepse între 10 și 20 de ani numai atunci când o infracțiune de mediu are drept consecință decesul unei persoane.

De ce modifică România legislația

Proiectul nu a fost inițiat special pentru fântânile din România, ci pentru transpunerea Directivei UE 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.

Directiva stabilește reguli minime privind definirea infracțiunilor de mediu și a pedepselor aplicabile în statele membre. Documentul european a fost adoptat la 11 aprilie 2024, a intrat în vigoare la 20 mai 2024 și trebuia transpus în legislațiile naționale până la 21 mai 2026.

Scopul declarat este combaterea faptelor cu impact major: poluări industriale, deversări ilegale, distrugerea ecosistemelor, transporturi și depozitări ilegale de deșeuri sau exploatarea abuzivă a resurselor naturale.

Proiectul românesc introduce un sistem gradual de sancțiuni, în funcție de gravitatea și consecințele faptei: de la pericolul producerii unor daune semnificative până la distrugeri ireversibile ori pierderi de vieți omenești.

Ce este adevărat și ce nu

Este fals că fiecare fântână va trebui contorizată. Proiectul nu introduce o asemenea obligație pentru gospodării.

Este fals că apa din fântână va fi taxată. Persoanele fizice care o folosesc în limitele stabilite pentru necesitățile gospodăriei sunt exceptate în continuare de la plata contribuțiilor către Apele Române.

Este fals că fântânile vor fi sigilate de la 1 august. Proiectul nu conține o asemenea dată sau măsură și nici nu este, în prezent, o lege intrată în vigoare.

Este fals că simpla colectare a apei de ploaie va fi pedepsită cu închisoarea. Textul publicat de Ministerul Mediului nu introduce o astfel de infracțiune.

Este însă adevărat că extragerea unor cantități mari de apă, în afara cadrului legal și cu efecte semnificative asupra unui râu, lac sau acvifer, poate atrage sancțiuni. Astfel de captări sunt deja supuse autorizării, iar proiectul propune pedepse mai severe atunci când exploatarea ilegală produce sau poate produce daune importante.