Peste 6.300 de cadre didactice au promovat examenul de Definitivat 2026, cu aproape 10% mai multe decât anul trecut, în timp ce 40 de profesori au obținut media maximă, a anunțat luni ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian.
„6.345 de cadre didactice au promovat examenul și, implicit, au obținut definitivarea în învățământ, cu aproximativ 10% mai mulți decât anul trecut, când rezultatele inițiale indicau 5.784 promovați. 40 de cadre didactice au promovat examenul cu media 10”, a transmis ministrul, într-o postare publicată pe Facebook.
Totodată, Mihai Dimian le-a urat succes candidaților care susțin proba scrisă a concursului național de Titularizare 2026.
„Celor care urmează să susțină astăzi proba scrisă în cadrul concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor din unitățile de învățământ preuniversitar le doresc mult succes, încredere în propriile forțe și rezultate pe măsura muncii depuse”, a scris ministrul.
Proba scrisă a concursului național de Titularizare 2026, prin care sunt ocupate posturile din învățământul preuniversitar, are loc marți, 21 iulie, conform calendarului stabilit de Ministerul Educației și Cercetării.
La examen participă 37.385 de profesori și viitoare cadre didactice, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării. Numărul candidaților este cu aproape 6% mai mic decât anul trecut, când 39.737 de persoane aveau dreptul să susțină proba scrisă, conform datelor oficiale.
Ce presupune promovarea examenuluiPotrivit Ministerului Educației și Cercetării, pentru promovarea examenului de Definitivat este necesară obținerea unei medii de minimum 8, calculată din nota de la proba scrisă și rezultatele inspecțiilor la clasă.
Candidații care nu ating această medie pot fi încadrați doar pe perioadă determinată, își păstrează statutul de profesor debutant, dar nu pot avansa în cariera didactică.
Peste 9.200 de candidați au susținut proba scrisăMinisterul Educației a precizat că la proba scrisă din cadrul examenului național de definitivare în învățământ 2026 au participat 9.269 de candidați, adică 96,4% dintre cei 9.615 care aveau drept de participare.
Totodată, 318 candidați s-au retras din motive personale, în condițiile prevăzute de metodologie, 346 nu s-au prezentat la examen, iar alți trei au fost eliminați pentru tentativă de fraudă.
Furtunile din cursul zilei de luni au provocat inundații, alunecări de teren și blocaje rutiere în mai multe zone din țară. Potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), au fost înregistrate efecte în 20 de localități din județele Bacău, Buzău, Ilfov, Prahova și Vaslui, precum și în municipiul București.
Bilanțul arată că echipele de intervenție au acționat pentru evacuarea apei din 42 de case, 54 de curți și 16 beciuri, au îndepărtat elemente de construcție desprinse de pe acoperișurile a 10 imobile și au degajat 40 de copaci căzuți, care au avariat nouă autoturisme.
Cele mai importante intervenții au avut loc în județul Prahova, în localitățile Breaza, Comarnic, Cornu, Adunați și Bușteni, acolo unde fenomenele meteorologice au fost severe.
Potrivit DSU, pe DN1, în dreptul localităților Breaza și Comarnic, traficul rutier a fost blocat temporar și s-a intervenit pentru îndepărtarea aluviunilor cauzate de scurgerile de pe versanți.
Tot în Prahova, în localitatea Adunați, terenul s-a deplasat în anumite zone, afectând terasamentul drumului, dar și o locuință.
Intervențiile continuă și marțiÎn Cornu, autoritățile au raportat că s-a produs o surpare de versant care a blocat ambele sensuri de mers pe DN1. În urma evenimentului a fost avariată o autoutilitară în care se aflau două persoane, care nu au avut nevoie de îngrijiri medicale.
La Bușteni au continuat intervențiile începute încă din 19 iulie pentru înlăturarea efectelor produse de fenomenele meteo extreme.
DSU mai arată că în localitățile Adunați și Bușteni, „fenomenele hidrometeorologice extreme au provocat distrugeri ale infrastructurii rutiere prin cedarea structurală a elementelor de scurgere, distrugerea stratului de uzură al carosabilului prin eroziune și blocarea platformei rutiere cu depuneri de aluviuni”.
În cursul zilei de marți, aproximativ 200 de pompieri și salvatori vor continua intervențiile în special în Breaza și Bușteni, unde acționează pentru evacuarea apei, decolmatarea șanțurilor și îndepărtarea aluviunilor și a noroiului. În paralel, comisii mixte și echipe de specialitate vor evalua și centraliza pagubele produse de furtuni în toate localitățile afectate.
Curtea Supremă a SUA a anunțat că va analiza cazul lui Kenneth Jouppi, un pilot de zboruri regionale din Alaska, care susține că autoritățile încalcă Constituția prin încercarea de a-i confisca aeronava, considerând sancțiunea disproporționată față de fapta comisă. Potrivit AP, procesul va fi judecat în toamna acestui an și ar putea stabili un precedent important privind limitele confiscării bunurilor în cadrul procedurilor penale.
Un zbor spre un sat unde alcoolul este interzisCazul datează din aprilie 2012, când Kenneth Jouppi urma să transporte un pasager din Fairbanks către Beaver, o comunitate izolată din Alaska în care introducerea băuturilor alcoolice este interzisă prin lege. Înainte de decolare, polițiștii au inspectat aeronava și au descoperit într-o sacoșă de cumpărături un pachet cu șase doze de bere Budweiser, aflat în bagajele pasagerului.
Pilotul Kenneth Jouppi, Alaska. Sursa foto: X
Atât pasagerul, cât și pilotul și compania acestuia au fost acuzați că au transportat în mod conștient alcool într-o comunitate „uscată” („dry village”, unde nu se consumă alcool, n.e.), unde astfel de produse sunt interzise. Pasagerul și-a recunoscut vinovăția, iar un juriu l-a condamnat ulterior pe Jouppi și compania sa pentru o infracțiune minoră. Instanța l-a condamnat la trei zile de închisoare.
Miza procesului nu este condamnarea, ci avionulConflictul juridic a continuat însă după sentință. Autoritățile din Alaska au inițiat procedura de confiscare a avionului Cessna din 1969 folosit la transport, evaluat la aproximativ 95.000 de dolari. Curtea Supremă din Alaska a decis că aeronava poate fi confiscată în baza legislației statului privind confiscarea bunurilor folosite la săvârșirea unor infracțiuni. Kenneth Jouppi contestă însă această măsură și susține că ea încalcă Amendamentul al Optulea din Constituția Statelor Unite, care interzice aplicarea unor amenzi sau sancțiuni excesive.
„Lupt de peste un deceniu”Pilotul, care are acum peste 80 de ani, afirmă că procesul nu mai este doar despre avionul său. „Am peste 80 de ani și lupt de mai bine de un deceniu pentru că simt că este datoria mea să mă asigur că Declarația Drepturilor chiar înseamnă ceva atunci când protejează cetățenii împotriva exceselor statului”, a declarat Jouppi într-un comunicat transmis prin intermediul avocaților săi.
Apărătorii săi, de la organizația Institute for Justice, susțin că instanțele din Alaska au analizat cazul prea abstract, fără să țină cont că nu exista un model repetat de activitate infracțională. „Puține cazuri privind sancțiunile excesive ilustrează problema atât de clar. Confiscarea unui avion pentru un pachet cu șase beri este un exemplu care justifică în sine intervenția Curții Supreme”, au argumentat aceștia în recurs.
Statul: sancțiunea este justificatăAutoritățile din Alaska susțin însă că instanțele au aplicat corect legea. Avocații procurorului general al statului au arătat că tribunalele americane folosesc deja criterii bine stabilite pentru a evalua dacă o amendă sau o confiscare este disproporționată în raport cu gravitatea faptei.
În opinia lor, Kenneth Jouppi nu a demonstrat că pierderea avionului ar reprezenta o sancțiune excesivă în contextul legislației din Alaska. Statul argumentează că abuzul de alcool reprezintă o problemă majoră în comunitățile izolate din Alaska, iar avioanele sunt adesea singurul mijloc practic prin care alcoolul poate fi introdus ilegal în aceste localități.
O decizie cu efecte dincolo de AlaskaDosarul depășește cazul unui singur pilot și al unui singur avion. Hotărârea Curții Supreme ar putea clarifica modul în care trebuie interpretată clauza constituțională care interzice sancțiunile excesive și ar putea influența numeroase litigii privind confiscarea bunurilor folosite la săvârșirea unor infracțiuni.
Dacă judecătorii îi vor da dreptate lui Kenneth Jouppi, decizia ar putea limita posibilitatea autorităților americane de a confisca bunuri de mare valoare în cazurile în care sancțiunea este considerată disproporționată față de gravitatea faptei.
Anunțul a fost făcut duminică, în cadrul ceremoniei dedicate împlinirii a 47 de ani de la revoluția sandinistă din 1979, eveniment în urma căruia a fost răsturnată dictatura lui Anastasio Somoza.
Ortega, în vârstă de 80 de ani și aflat la conducerea țării din 2007, a precizat că va colabora cu Adunarea Națională, controlată de partidul său, pentru adoptarea unor legi care să blocheze definitiv accesul opoziției la putere.
„Nu vor mai fi alegeri aici, pentru ca ei să nu poată încerca să preia guvernul și puterea”, a declarat liderul nicaraguan în fața a mii de susținători și angajați ai statului, scrie The Guardian.
Analiștii vorbesc despre instaurarea unei dictaturi de familieDeclarațiile lui Daniel Ortega sunt considerate de experți drept cea mai clară confirmare că regimul renunță complet la orice aparență democratică.
Tiziano Breda, analist pentru America Latină în cadrul organizației Armed Conflict Location and Event Data (ACLED), susține că decizia reprezintă punctul final al degradării instituțiilor democratice din Nicaragua.
„Prin această decizie, Ortega și Murillo au pecetluit tranziția țării către o dictatură familială în toată regula”, a afirmat analistul.
Potrivit acestuia, conducerea de la Managua se teme că orice deschidere politică, chiar și una limitată, ar putea permite opoziției să își recapete influența și să amenințe controlul exercitat de actualul regim asupra statului.
Alegerile prezidențiale erau programate pentru anul viitor, însă Ortega nu a explicat dacă acestea vor fi anulate oficial sau dacă opoziției îi va fi interzisă participarea. În scrutinul din 2021, autoritățile au arestat principalii candidați ai opoziției și au interzis mai multe formațiuni politice.
Puterea familiei Ortega-Murillo se consolideazăÎn ultimii ani, Daniel Ortega și soția sa, Rosario Murillo, și-au consolidat constant controlul asupra instituțiilor statului.
În 2025 au fost adoptate modificări constituționale care au extins mandatul prezidențial de la cinci la șase ani și au creat oficial funcția de „copreședinte”, ocupată de Rosario Murillo. Administrația americană descrie actuala conducere de la Managua drept „dictatura Murillo-Ortega”.
În discursul său, Ortega a susținut că noile măsuri sunt necesare pentru a proteja Nicaragua de ceea ce el numește „complotiști” și „trădători”, pe care îi acuză că s-au aflat în spatele protestelor antiguvernamentale din 2018.
Totodată, liderul nicaraguan a criticat Statele Unite și a făcut referire la o presupusă operațiune desfășurată în Venezuela, susținând că Washingtonul ar fi acționat împotriva președintelui Nicolás Maduro. Afirmațiile sale nu au fost însoțite de dovezi.
Acuzații privind încălcarea drepturilor omuluiRegimul Ortega este acuzat de ONU, Statele Unite și numeroase organizații internaționale pentru drepturile omului de încălcări grave ale libertăților fundamentale.
Recent, Departamentul de Stat al SUA, alături de alte organizații și foști lideri ibero-americani, a acuzat administrația Ortega-Murillo de responsabilitate în cazul morții liderului indigen Brooklyn Rivera, care fusese încarcerat timp de aproape trei ani.
Represiunea începută după protestele din 2018 s-a soldat, potrivit ONU și organizațiilor pentru drepturile omului, cu peste 350 de morți, sute de răniți și mii de persoane arestate. Aproape un milion de nicaraguani au părăsit țara în ultimii ani.
Human Rights Watch estimează că în Nicaragua există în prezent aproximativ 50 de deținuți politici. În plus, autoritățile au retras cetățenia pentru 546 de persoane și au închis peste 5.600 de organizații neguvernamentale, 29 de universități și 58 de instituții media.
Anunțul lui Daniel Ortega privind eliminarea alegerilor reprezintă una dintre cele mai radicale decizii politice adoptate în Nicaragua după revenirea sa la putere și amplifică îngrijorările comunității internaționale cu privire la viitorul democrației în această țară din America Centrală.
Cele trei victime au fost aduse în municipiul Tulcea cu nava multirol a ISU Tulcea, urmând să fie preluate și transportate la spital cu ambulanțe SMURD și ambulanțe ale Serviciului Județean de Ambulanță (SAJ).
Sursa foto: ISU Tulcea
Sursa foto: ISU Tulcea
Nicușor Dan: Nava LPG Gas Lisbon a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României. Instituțiile statului sunt în alertăPreședintele României, Nicușor Dan, a anunțat marți că nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în timpul nopții în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine de țărm.
Șeful statului a precizat că întregul echipaj a fost evacuat în siguranță, iar autoritățile române au intervenit imediat pentru gestionarea situației.
„În cursul nopții trecute, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine în largul țărmului românesc”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a precizat că două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare au fost trimise imediat în zona incidentului și au reușit să evacueze toate persoanele aflate la bord, inclusiv trei membri ai echipajului care au fost răniți.
UPDATECe se știe despre nava GAS LISBON
GAS LISBON, cu numărul IMO 9267974, este un transportor de gaz petrolier lichefiat (LPG tanker), construit în 2002 în Japonia. Nava are aproximativ 120 de metri lungime, o capacitate de peste 8.000 de metri cubi și navighează sub pavilionul Liberiei.
Înainte de incident, GAS LISBON plecase din Alexandria, Egipt, la 16 iulie, și se îndrepta spre Sulina, după tranzitarea strâmtorilor turcești. Datele de urmărire AIS indicau un pescaj de aproximativ 5,9 metri, ceea ce sugerează că nava era încărcată, fără ca tipul și cantitatea exactă a mărfii să fie confirmate oficial.
În ultimul an, nava a efectuat în mod repetat curse între porturi din Mediterana de Est și Marea Neagră, cu escale la Alexandria, Aspropyrgos, Baniyas, Burgas și Sulina. În istoricul său recent apar și deplasări către Tulcea și Galați.
Cel puțin o cursă anterioară Alexandria–Sulina, din 2025, a transportat aproximativ 3.000 de tone de propan provenit din Egipt, mare parte din marfă fiind destinată unor clienți din Ucraina.
Știrea inițialăExplozia s-a produs în noaptea de luni spre marți la bordul unui petrolier aflat în Marea Neagră, la aproximativ 40 de kilometri de Sfântu Gheorghe, în timp ce se îndrepta spre Sulina.
Departamentul pentru Situații de Urgență a precizat că nava plecase din Egipt și se îndrepta către portul Reni din Ucraina având la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan. Echipajul era format din 17 persoane.
„Autoritățile române au intervenit pentru salvarea echipajului navei comerciale GAS LISBON, un tanc petrolier de tip LPG aflat sub pavilion Liberia, care naviga în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe. Nava plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către Reni (Ucraina), având la bord o încărcătură de peste 3.790 de tone de propan și un echipaj format din 17 persoane”, a transmis DSU.
Incendiul a fost violent și a avariat foarte grav nava, iar echipajul nu a putut să folosească mijloacele de evacuare.
„În urma producerii unui incident la bordul navei, care a provocat avarii majore și izbucnirea unui incendiu la nivelul suprastructurii, echipajul s-a refugiat în zona prova, fără posibilitatea de a utiliza mijloacele proprii de evacuare”, potrivit DSU.
Membrii echipajului au fost salvați cu ajutorul unor ambarcațiuni ale autorităților române.
„După primirea alertei prin intermediul MRCC Constanța, a fost declanșată o operațiune complexă de căutare și salvare, coordonată de autoritățile competente. Comunicațiile cu nava au fost menținute prin intermediul unei nave comerciale aflate în apropiere, utilizată ca releu radio.
În sprijinul echipajului au fost mobilizate o navă maritimă de intervenție a Gărzii de Coastă, precum și navele de căutare și salvare SAR APOLLO și SAR ARTEMIS, aparținând Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM). Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, intervenția aeriană cu un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al MAI nu a putut fi realizată.
După sosirea la locul intervenției, echipajul navei SAR APOLLO a lansat la apă două plute de salvare, reușind evacuarea în siguranță a tuturor celor 17 membri ai echipajului.
Trei dintre persoanele salvate necesitau îngrijiri medicale de urgență. Două victime prezentau arsuri pe aproximativ 10-15% din suprafața corpului, iar cea de-a treia suferise multiple plăgi și prezenta hemoragie.
După evacuare, nava SAR APOLLO s-a deplasat către Portul Sulina. Pentru reducerea timpului de răspuns, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Delta” al județului Tulcea a mobilizat o ambarcațiune multirol și o echipă medicală pentru preluarea victimelor și transportul acestora către Unitatea de Primiri Urgențe Tulcea. Totodată, medicul coordonator a dispus realizarea unei joncțiuni între echipajele medicale, astfel încât transferul și acordarea asistenței medicale să se desfășoare în cel mai scurt timp”, a precizat DSU.
Potrivit aceleiași surse, la acest moment, incendiul de la bordul navei se manifestă în continuare la nivelul suprastructurii, nava fiind ancorată. Pentru siguranța navigației, a fost emis un mesaj de avertizare către toate navele aflate în zonă, în vederea evitării perimetrului afectat.
Autoritățile române continuă monitorizarea situației și mențin în teren resursele necesare pentru gestionarea în siguranță a intervenției.
Aderarea Muntenegrului la Uniunea Europeană ar putea complica destul de mult negocierile care sunt deja dificile privind viitorul buget multianual al blocului comunitar.
Deși costul estimat al integrării este de doar 3,2 miliarde de euro, oficialii europeni și diplomații susțin că adevărata miză nu este suma, ci precedentul pe care îl poate crea pentru viitoarele extinderi ale Uniunii, potrivit Euronews.
Luna trecută, Comisia Europeană a prezentat pachetul financiar destinat aderării Muntenegrului, țara candidată care a avansat cel mai mult în negocierile de aderare.
Cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, Muntenegru ar avea nevoie de un sprijin financiar estimat la 3,2 miliarde de euro. Oficialii Comisiei au spus că impactul este mic, echivalent cu mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil european sau, după cum au precizat, mai puțin decât prețul unei cafele.
Cost redus, dar implicații importanteDeși suma este infimă raportată la bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, de aproape 2.000 de miliarde de euro, diplomații spun că dosarul ar putea avea impact asupra modului în care vor fi finanțate toate extinderile viitoare.
„Pachetul financiar al Muntenegrului se anunță controversat, nu atât din cauza banilor implicați, cât ca o chestiune de principiu”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, sub protecția anonimatului.
Procesul de extindere al Uniunii a devenit prioritate după o perioadă lungă de stagnare, care a început după aderarea Croației în 2013. Potrivit Comisiei Europene, în ultimele șase luni s-au înregistrat mai multe progrese decât în ultimul deceniu.
În același timp, mai multe state membre cer să fie reformat procesul de aderare și să fie introduse etape suplimentare sau garanții democratice pentru viitoarele state membre, inclusiv Ucraina.
Având în vedere contextul, Muntenegru a devenit primul test pentru noul model de extindere, mai ales după ce redactarea tratatului de aderare a început în urmă cu câteva săptămâni.
„Muntenegru este un precedent. Nu ar trebui să fie, dar inevitabil este”, a declarat un al doilea diplomat european, care a spus că statele membre încearcă să își impună dorințele în negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual.
Cum va fi finanțată aderareaUna dintre cele mai dificile întrebări este legată de sursa banilor necesari pentru integrarea Muntenegrului. Statele membre trebuie să decidă dacă vor redistribui fondurile existente sau dacă vor găsi resurse noi.
Discuția este momentan complicată fiindcă se observă diferențe între prioritățile statelor membre. Țările din sudul și estul Europei cer mai multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune, în timp ce statele nordice vor ca bugetul să fie orientat mai mult către competitivitate și apărare.
După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al fondurilor europene, urmând să primească mai mulți bani decât ar contribui la bugetul Uniunii.
Potrivit propunerii Comisiei, o parte importantă din fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională ar urma să provină din sumele pe care Muntenegru le-ar fi primit în cadrul programului Europa Globală.
În schimb, finanțarea altor programe, precum cele pentru apărare și competitivitate, ar urma să fie majorată proporțional, astfel încât celelalte 27 de state membre să nu piardă fonduri.
Nu se știe însă de unde vor veni aceste resurse în plus. Soluțiile aflate pe masa discuțiilor sunt fie introducerea unor noi venituri la nivel european, prin așa-numitele resurse proprii, fie majorarea contribuțiilor naționale.
„Muntenegru creează precedentul. UE va trebui să fie consecventă în viitoarele procese de aderare. Din ce fond provin banii va fi controversat”, a declarat o altă sursă familiarizată cu negocierile.
„Astăzi văd cât de mulți așteptau acest eșec, răspândind pe tot parcursul Cupei Mondiale conspirații nefondate doar pentru a-și alina frustrarea că nu puteau trăi ceea ce trăiau toți argentinienii. Zâmbetele noastre îi deranjează, felul nostru de a fi îi deranjează. Dar asta nu a făcut decât să confirme că pasiunea și dragostea pentru tricoul nostru înving orice”, a scris Rodrigo De Paul, coechipier cu Messi atât la echipa Argentinei, cât și la clubul Inter Miami.
Mijlocașul a recunoscut că pierderea trofeului reprezintă o mare dezamăgire.
„Cea mai mare durere este că nu am putut aduce din nou Cupa Mondială în țara noastră, pentru că, dacă exista cineva care merita să retrăiască acel sentiment, aceia erați voi”, a fost mesajul lui De Paul pentru suporteri.
La scurt timp după mesajul lui De Paul, și Julián Álvarez le-a mulțumit suporterilor argentinieni pentru sprijinul oferit pe durata Cupei Mondiale și a transmis că naționala va reveni mai puternică.
„Ne vom ridica, vom învăța și vom merge mai departe. Pentru că, indiferent ce se întâmplă, așa suntem noi. Nu înțelegem viața în alt fel: întotdeauna înainte, luptând pentru drapelul nostru și visând să ducem Argentina cât mai sus”, a scris atacantul lui Atletico Madrid pe rețelele de socializare.
Prima parte a World Rugby Nations Cup s-a desfășurat în luna iulie, în America de Sud și de Nord, iar „Stejarii” au încheiat turneul cu nouă puncte. România a debutat cu o înfrângere în fața statului Chile, scor 31-48. Apoi, a obținut o remiză spectaculoasă cu Uruguay, 36-36. Sâmbătă, în ultimul meci al primei părți, a produs surpriza ultimei etape prin victoria dramatică în fața echipei din Samoa, scor 38-37.
Rezultatele obținute în turneul de vară oferă motive de optimism înaintea meciurilor din noiembrie, de la București, dar și în perspectiva Cupei Mondiale din 2027, obiectivul major al generației actuale.
În Capitală, România va întâlni Tonga, Statele Unite ale Americii și Canada, în partea a doua a ediției inaugurale a World Rugby Nations Cup.
După primele trei etape ale World Rugby Nations Cup, România ocupă locul 4 în clasamentul general al grupei, cu 9 puncte.
Lider este Georgia, cu 14 puncte, urmată de Portugalia (12 puncte) și Spania (9 puncte, avantaj față de România la criteriile de departajare). În urma „Stejarilor” se află Hong Kong China (5 puncte) și Zimbabwe (2 puncte).
În cealaltă grupă, pe primul loc se află Statele Unite ale Americii, cu 14 puncte, urmate de Chile (10), Samoa (7), Tonga (7), Canada (7) și Uruguay (7).
Datele de disputare ale turneului din noiembrie urmează să fie stabilite.
O echipă internațională de cercetători a identificat primele dovezi solide privind factorii genetici de risc asociați cu tulburarea de personalitate borderline (BPD), potrivit unui studiu publicat luni în revista Nature Genetics.
Analiza reprezintă cel mai amplu studiu de asociere la nivelul întregului genom (GWAS) realizat până în prezent pentru această afecțiune psihică. Cercetătorii au identificat 11 regiuni ale genomului uman asociate cu BPD, în interiorul sau în apropierea cărora se află nouă gene funcționale considerate relevante pentru apariția tulburării.
Studiul a analizat date genetice provenite din 27 de cercetări și biobănci, comparând peste 12.300 de persoane diagnosticate cu BPD cu mai mult de un milion de persoane fără această afecțiune. Rezultatele au fost ulterior verificate într-un lot independent de aproape 108.500 de participanți.
Tulburarea de personalitate borderline afectează până la 2% din populația țărilor occidentale și este diagnosticată de aproximativ trei ori mai frecvent la femei decât la bărbați. Afecțiunea se caracterizează prin instabilitate emoțională, dificultăți în relațiile interpersonale, impulsivitate și tulburări de identitate.
Cât de importantă este moștenirea genetică în apariția tulburării borderlineAutorii estimează că variantele genetice identificate explică aproximativ 17% din riscul ereditar al bolii. Cercetătorii subliniază însă că genetica reprezintă doar o parte a ecuației, iar factorii de mediu rămân esențiali în dezvoltarea tulburării. Studiile anterioare pe familii și gemeni sugerau că ereditatea BPD este cuprinsă între 46% și 69%.
„Genetica este importantă, dar nu poate explica întreaga imagine”, a declarat Fabian Streit, psiholog la Institutul Central pentru Sănătate Mintală din Mannheim și unul dintre autorii studiului.
Cercetarea a evidențiat și suprapuneri genetice între BPD și alte afecțiuni psihice, inclusiv depresia, tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și comportamentul antisocial. Cea mai puternică asociere genetică a fost observată în cazul PTSD, rezultat care susține ipoteza unei legături strânse între traumă și dezvoltarea tulburării de personalitate borderline.
Specialiștii avertizează însă că descoperirile nu permit, deocamdată, diagnosticarea sau estimarea riscului individual pe baza profilului genetic. Efectul fiecărei variante genetice este redus, iar mecanismele biologice prin care acestea influențează apariția bolii necesită cercetări suplimentare.
Potrivit autorilor, rezultatele reprezintă primul pas important către înțelegerea bazei genetice a tulburării și ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor tratamente mai bine adaptate mecanismelor biologice ale afecțiunii.
