În fiecare an, pe 2 februarie, la Gobbler’s Knob, în localitatea Punxsutawney, Phil este „consultat” pentru a oferi o prognoză pe termen lung. Dacă își vede umbra, iarna va continua, dacă nu, primăvara va sosi mai devreme. Anul acesta, marmota a indicat o iarnă prelungită, spre bucuria publicului adunat la eveniment, arată CNN.
Calendarul astronomic și precizia lui PhilIndiferent de predicția lui Phil, iarna astronomică se încheie la echinocțiul de primăvară, pe 20 martie, la ora 10:46 ET. Totuși, vremea reală nu urmează întotdeauna calendarul și nici prognoza simbolică a marmotei.
Deși legenda afirmă că același „Phil” ar fi activ încă din anii 1800, acuratețea predicțiilor sale este modestă. Datele NOAA arată că, în ultimele douăzeci de ani, marmota a avut dreptate în aproximativ 35% dintre cazuri. Este o rată comparabilă cu o simplă aruncare de monedă, cap sau pajură.
În 2025, de exemplu, predicția unei ierni lungi nu s-a confirmat: februarie a avut temperaturi normale, iar martie a fost a șasea cea mai caldă din istoria măsurătorilor la nivel național.
Ce spun specialiștiiSpecialiștii de la National Weather Service – Climate Prediction Center estimează pentru februarie un tablou mixt. Temperaturile vor fi mai scăzute decât media în mare parte din estul țării și vor fi valori peste normal în vest și în câmpiile sudice. Restul regiunilor au șanse similare pentru temperaturi în jurul mediei. Trebuie totuși menționat: chiar și cu tehnologiile moderne, prognozele pe termen lung rămân dificil de realizat.
Tradiția spune că urmează șase săptămâni de iarnă, însă datele climatice oferă o imagine mai complexă – cu zone reci, altele anormal de calde și o tendință generală de încălzire. În aceste condiții, predicția lui Punxsutawney Phil rămâne mai degrabă o tradiție folclorică decât o prognoză meteorologică reală.
Musk a susținut că integrarea celor două companii va permite, pe termen lung, construirea unor „centre de date orbitale”, o idee pe care o vede realizabilă în următorii doi-trei ani. Însă analiștii spun că, în prezent, xAI are o problemă mult mai concretă – cheltuiește miliarde de dolari și trebuie să țină pasul cu rivali deja bine finanțați precum OpenAI, Google sau Anthropic.
„Centrele de date în spațiu sunt un obiectiv îndepărtat. Realitatea este că xAI are nevoie de bani acum”, a explicat Tim Farrar, expert în industria sateliților și telecomunicațiilor și președintele firmei de analiză TMF Associates, pentru CNBC.
xAI, pierderi mari și cursă contra cronometruÎntr-o postare publicată luni, Musk a afirmat că „cea mai ieftină formă de putere de calcul pentru inteligența artificială va fi, în cele din urmă, în spațiu”. Totuși, dezvoltarea infrastructurii necesare pentru AI presupune investiții uriașe pe Pământ, nu pe orbită.
Potrivit informațiilor prezentate investitorilor, xAI a cheltuit aproximativ 9,5 miliarde de dolari doar în primele nouă luni din 2025. Deși compania a atras recent 20 de miliarde de dolari într-o rundă de finanțare, competiția din domeniu rămâne extrem de costisitoare.
„Oamenii aruncă zeci de miliarde de dolari către companiile de AI chiar acum. Dar peste șase sau 12 luni s-ar putea să nu mai fie la fel de entuziasmați”, avertizează experții. „Fereastra pentru a obține bani este deschisă acum, nu știm pentru cât timp”.
SpaceX este cheiaPentru Musk, SpaceX reprezintă cea mai solidă sursă de capital. Compania este susținută de succesul Starlink, serviciul de internet prin satelit care numără milioane de clienți și mii de sateliți activi.
Mai mult, SpaceX pregătește o posibilă listare la bursă care ar putea deveni una dintre cele mai mari din istorie, la o evaluare estimată de până la 1.500 de miliarde de dolari. Integrarea xAI în structura SpaceX permite atragerea de capital sub umbrela unei companii deja profitabilă și bine poziționată.
„SpaceX nu poate investi sume uriașe doar în propriul business, pentru că există limite fizice – nu poți lansa un număr nelimitat de rachete într-un an. Însă, prin xAI, Musk valorifică interesul uriaș al investitorilor pentru inteligența artificială”, spune analistul TMF Associates.
Moment prielnic pentru MuskFuziunea are loc într-un moment extrem de favorabil din punct de vedere politic și de reglementare. Administrația Trump a redus presiunea asupra marilor companii de tehnologie, iar autoritățile federale sunt mai deschise față de proiectele SpaceX, inclusiv Starlink.
În anunțul oficial, Musk nu a făcut nicio referire la eventuale obstacole de reglementare și a lăsat de înțeles că tranzacția este deja finalizată. Documente oficiale arată că SpaceX a devenit deja entitatea care controlează xAI.
Un tipar deja cunoscutNu este pentru prima dată când Musk își leagă companiile între ele pentru a le menține pe linia de plutire. De-a lungul anilor, Tesla, SpaceX și alte firme din portofoliul său au făcut schimb de resurse, bani și personal.
Investitorii par să accepte acest model, convinși că forța întregului imperiu depinde de stabilitatea fiecărei piese.
„Totul se bazează pe încrederea în Elon Musk. Dacă una dintre companiile sale ar cădea, efectul s-ar răsfrânge asupra tuturor”, spun experți din industrie.
Pentru moment, visul centrelor de date din spațiu rămâne doar o promisiune. Banii, însă, sunt o urgență.
Uniunea Europeană ia în calcul o relaxare semnificativă a regulilor privind vânzarea de autoturisme noi după 2035. Măsura ar putea reduce ponderea vehiculelor electrice și ar menține pe piață motoarele cu ardere internă, potrivit unui raport publicat marți de organizația de mediu Transport & Environment (T&E), citat de Reuters.
Dacă Bruxellesul renunță la obiectivul de zero emisiiSub presiunea constructorilor auto, Comisia Europeană a propus în decembrie ca, în locul unei interdicții totale a motoarelor termice, să fie impusă o reducere cu 90% a emisiilor de CO₂ pentru mașinile și autoutilitarele noi, până în 2035, față de nivelul din 2021.
T&E consideră această schimbare „cea mai mare retragere a UE din politicile sale verzi din ultimii ani” și spune aceasta ar permite continuarea vânzărilor de vehicule cu emisii ridicate, în timp ce producătorii chinezi avansează rapid în domeniul mașinilor electrice cu baterii (BEV).
„Relaxarea regulilor riscă să încetinească tranziția către mobilitatea electrică și să lase Europa în urma competitorilor globali”, se arată în raportul T&E.
Câte mașini non-electrice ar putea fi vândutePotrivit analizei, după 2035, producătorii auto ar putea vinde între 5% și 50% de vehicule care nu sunt complet electrice. Scenariul cel mai probabil indicat este ca aproximativ 15% din vânzări să fie reprezentate de motoare cu combustie internă sau de hibride plug-in.
„În funcție de strategiile producătorilor, piața ar putea include în continuare atât mașini cu motoare clasice, cât și hibride plug-in cu autonomie extinsă”, arată organizația.
Emisii mai mari pe termen lungÎmpreună cu o prelungire a termenelor de conformare pentru țintele din 2030, noile reguli ar putea duce la emisii de CO₂ cu aproximativ 10% mai mari până în 2050, comparativ cu actualul cadru legislativ.
De cealaltă parte, Comisia Europeană susține că modificările ar sprijini în continuare vânzările de vehicule electrice și ar permite economii de circa 2,1 miliarde de euro pentru industria auto în următorii trei ani, bani care ar putea fi redirecționați către inovare și dezvoltarea de noi modele electrice.
Urmează negocieri
Propunerile urmează să fie analizate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, ambele instituții având drept de aprobare.
T&E avertizează că există riscul ca regulile să fie slăbite și mai mult în timpul negocierilor politice, ceea ce ar putea afecta obiectivele climatice ale Uniunii Europene pe termen lung.
Taxele vamale americane scad de la 50% la 18%, în schimbul angajamentului Indiei de a opri achizițiile de petrol rusesc și de a relaxa unele bariere comerciale. Analiștii spun că acordul a fost primit mult mai bine decât se anticipa și ar putea aduce un impuls rapid pentru acțiuni, monedă și încrederea investitorilor.
Tarifele scad mult peste așteptări„Reducerea tarifelor de la aproximativ 50% la circa 18% a venit semnificativ peste așteptările pieței”, a declarat Trideep Bhattacharya, președinte și director de investiții la Edelweiss Asset Management. Potrivit Reuters, el consideră că, alături de acordul comercial încheiat recent cu Uniunea Europeană, această înțelegere ar putea deveni „unul dintre cele mai puternice motoare externe de creștere pentru economia Indiei în 2026”.
Bhattacharya este responsabilul pentru deciziile de investiții în acțiuni la Edelweiss Asset Management, una dintre marile firme de administrare a banilor din India. În această calitate, el coordonează strategia prin care fondurile companiei investesc pe bursă și analizează impactul deciziilor economice asupra pieței.
Exportatorii, principalii câștigătoriSpecialiștii anticipează câștiguri mai ales pentru sectoarele orientate spre export. „Textilele, pietrele prețioase și bijuteriile, bunurile de inginerie, pielea și produsele chimice se numără printre principalii beneficiari”, spune Radhika Rao, economist-șef la DBS Bank, cea mai mare bancă din Singapore și una dintre cele mai importante instituții financiare din Asia.
Ea adaugat că, după ce tarifele ridicate au afectat sentimentul investitorilor în ultimele luni, piețele indiene ar putea începe ședința de tranzacționare pe plus.
Acordul este văzut și ca un semnal de stabilitate pentru investitorii străini, care au fost prudenți față de India. „Elimină o parte importantă din incertitudinea care a apăsat asupra activelor indiene și deschide calea pentru o revenire pe termen scurt a rupiei și a acțiunilor”, au explicat analiștii de investiții.
Costuri mai mari cu energiaÎnsă nu toate efectele sunt lipsite de riscuri. Renunțarea la petrolul rusesc, achiziționat până acum la prețuri reduse, ar putea duce la costuri mai mari pentru importuri. „Dacă factura energetică crește vizibil, acest lucru poate aduce din nou presiuni asupra inflației și asupra monedei”, avertizează economiștii.
Chiar și așa, investitorii spun că acordul schimbă percepția mondială asupra Indiei. „Deși exporturile către SUA reprezintă mai puțin de 5% din PIB, tensiunile comerciale au cântărit mult în deciziile investitorilor străini”, arată Lakshman Venkitaraman, de la Wastach Global, companie americană care gestionează investiții pe piețele internaționale. În opinia sa, înțelegerea „readuce India în centrul atenției și ar putea relansa intrările de capital”.
Respiro pentru piața indianăIndia a avut o evoluție mai slabă decât alte piețe emergente în ultimul an, iar cei mai mulți dintre analiști cred că acest acord ar putea schimba direcția: „Este o ușurare. Unul dintre motivele care i-au ținut pe investitori departe de piața indiană dispare”. Specialiștii au subliniat însă că beneficiile se vor vedea treptat, pe măsură ce acordul va fi pus în practică.
Declarațiile au fost făcute într-un podcast relansat luni, moderat de un fost oficial FBI devenit comentator politic apropiat liderului american. Donald Trump a reluat și acuzații privind o presupusă fraudă la alegerile din 2020, care nu au fost confirmate de instanțe sau de autoritățile electorale din SUA.
Trump a menționat, de asemenea, că republicanii ar trebui „să preia organizarea alegerilor în cel puțin 15 locuri”. Potrivit Politico, el a susținut că scrutinul nu este corect organizat. „Republicanii ar trebui să naționalizeze votul”, a adăugat liderul SUA.
În Statele Unite, alegerile sunt organizate de autoritățile fiecărui stat. Prin „naționalizarea” votului, Trump sugerează ca organizarea alegerilor să fie preluată la nivel federal, de guvernul de la Washington.
Rezultatele alegerilor, confirmate oficialPreședintele SUA a spus din nou că a câștigat alegerile din 2020 „la scor”, susținând că ar fi existat voturi ilegale, însă nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații. El a făcut referire și la o descindere recentă a FBI într-un birou electoral din comitatul Fulton, statul Georgia, sugerând că „vor apărea lucruri interesante”.
În realitate, zeci de procese intentate după alegerile din 2020 nu au condus la descoperirea unor fraude electorale pe scară largă. În Georgia, atât un audit oficial, cât și o renumărare a voturilor cerută chiar de echipa lui Trump au confirmat victoria lui Joe Biden.
Presiuni pentru schimbarea regulilor electoraleÎn ultimele luni, Trump și-a intensificat atacurile la adresa rezultatelor alegerilor din 2020. În ianuarie, el a afirmat că mai multe persoane vor fi cercetate penal pentru modul în care au fost organizate alegerile. În paralel, Departamentul Justiției a intentat procese împotriva a aproximativ douăzeci de state, solicitând acces la listele de alegători.
Trump a promis, în 2025, că va semna un ordin pentru a schimba regulile alegerilor, susținând că astfel va aduce „corectitudine” scrutinului din 2026. Până în prezent, un astfel de ordin nu a fost semnat, iar administrația de la Washington nu a explicat cum ar putea fi pusă în aplicare o asemenea măsură fără a încălca Constituția.
Un alt ordin executiv, semnat anul trecut și care viza modificarea regulilor de înregistrare a alegătorilor și a votului prin corespondență, a fost blocat în mare parte de instanțele federale.
Fiul prințesei moștenitoare a Norvegiei este judecat începând de marți pentru 38 de capete de acuzare, printre care viol, violență domestică, agresiune și infracțiuni legate de droguri. Este unul dintre cele mai grave cazuri care au afectat familia regală în timp de pace.
Marius Borg Høiby, în vârstă de 29 de ani, fiul prințesei moștenitoare Mette-Marit și fiul vitreg al prințului moștenitor Haakon, riscă mai mulți ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat pentru acuzațiile cele mai grave.
Recunoaște doar fapte minoreAvocatul său, Petar Sekulic, a declarat pentru Reuters că clientul său neagă acuzațiile de viol și violență domestică, dar recunoaște unele fapte mai puțin grave. „Nu își recunoaște vinovăția pentru acuzațiile de viol sau violență domestică. Va oferi o explicație detaliată în instanță”, a precizat apărătorul său.
Procesul se va desfășura până la 19 martie, iar inculpatul urmează să depună mărturie miercuri.
Arestat înainte de procesCu doar câteva zile înainte de începerea judecății, poliția norvegiană l-a reținut pe fiul prințesei moștenitoare sub suspiciunea de vătămare corporală, folosirea unui cuțit și încălcarea unui ordin de restricție. Instanța a decis plasarea sa în arest preventiv pentru patru săptămâni, iar avocatul său a anunțat că analizează posibilitatea unui apel.
Acuzații de viol și droguriPotrivit procurorilor, printre acuzații se află un caz de viol prin raport sexual și trei cazuri de viol fără raport sexual. Unele dintre faptele incriminate ar fi fost filmate cu telefonul mobil.
Procurorii au adăugat recent noi capete de acuzare, între care deținerea și transportul a 3,5 kilograme de marijuana.
Într-un dosar anterior, din 2024, acesta a fost suspectat de agresiune fizică asupra unei femei cu care avea o relație. La acel moment, el a recunoscut că i-a provocat vătămări corporale în timp ce se afla sub influența cocainei și alcoolului. „Regret faptele mele”, a transmis el într-o declarație publică.
Familia regală nu va participa la procesPrințul moștenitor Haakon a anunțat că el și soția sa, prințesa moștenitoare Mette-Marit, nu vor fi prezenți la proces. „Avem încredere că sistemul de justiție va fi corect și echitabil”, a transmis Haakon.
Despre fiul său vitreg, acesta a spus: „Îl iubim, este o parte importantă a familiei noastre. Este cetățean norvegian și are aceleași responsabilități și drepturi ca oricine altcineva”.
Prințul moștenitor a exprimat și compasiune față de presupusele victime: „Ne gândim la ele și știm că multe trec printr-o perioadă dificilă”.
Norvegienii susțin monarhiaIstoricii descriu acest caz drept cea mai gravă criză pentru monarhia norvegiană în timp de pace, chiar dacă inculpatul nu are titlu regal și nu se află în linia de succesiune. Familia regală se confruntă cu probleme de sănătate ale regelui Harald, precum și cu alte controverse recente interioare.
Cu toate acestea, sprijinul public rămâne ridicat. Aproximativ 70% dintre norvegieni susțin monarhia ca instituție, potrivit unui sondaj Norstat realizat pentru postul public NRK.
La nivelul Uniunii Europene, 9,2% din populație nu a reușit să își mențină locuința suficient de caldă în 2024. Situația s-a îmbunătățit față de anul precedent, când proporția persoanelor aflate în această situație a fost mai ridicată, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În România, 10,8% din populație s-a confruntat cu dificultăți în a-și încălzi adecvat locuința în 2024. Deși nivelul rămâne peste media UE, datele indică o ameliorare față de 2023, când procentul era de 12,5%.
Între extremele UEComparativ cu alte state membre, România se află într-o poziție intermediară. Situația este mai bună decât în țările cele mai afectate de sărăcia energetică, unde proporția persoanelor care nu își pot încălzi locuința ajunge la 19% în Grecia, 18% în Lituania și 17,5% în Spania, ceea ce înseamnă că aproape una din cinci persoane se confruntă cu această problemă.
România, mai afectată decât Europa CentralăÎn același timp, situația din România este mai dificilă decât în numeroase state din Europa Centrală și de Nord. În Germania, 6,3% din populație se confruntă cu această problemă, în Ungaria 6%, în Cehia 4,9%, iar în Polonia 3,3%. La polul opus în Uniunea Europeană se află Finlanda, unde doar 2,7% din populație declară că nu își poate încălzi adecvat locuința.
Datele arată diferențe și între marile economii europene. În Franța, 11,8% din populație se confruntă cu dificultăți în a-și încălzi locuința, un procent ușor mai mare decât în România. În Italia, 8,6% dintre oameni se află în aceeași situație, iar în Slovacia 8,3%, ambele țări având valori sub nivelul României, dar peste media Uniunii Europene.
Nordul mai protejat, Sudul mai expusFenomenul este influențat de nivelul veniturilor, de costurile energiei, eficiența energetică a locuințelor și de condițiile climatice.
Țările din Europa de Nord, unde locuințele sunt mai bine izolate și sistemele de sprijin sunt mai extinse, înregistrează cele mai scăzute valori. În schimb, în state din sudul și estul Europei, inclusiv România, proporția populației afectate rămâne mai ridicată, în principal din cauza veniturilor mai mici și a clădirilor mai puțin eficiente din punct de vedere energetic.
Început pe 26 octombrie 2025, la Fort Worth, în Texas, marșul se desfășoară pe un traseu de aproximativ 3.700 de kilometri, având drept destinație Washington, D.C.
Luni, călugării au ajuns la Richmond, în Virginia, împlinind 100 de zile consecutive de mers, după ce au traversat, pas cu pas, opt state din sudul și estul Statelor Unite: Texas, Louisiana, Mississippi, Alabama, Georgia, Carolina de Sud, Carolina de Nord și Virginia.
Ei au parcurs zilnic peste 35 de kilometri, în tăcere sau rugăciune, cu opriri pentru masă, întâlniri cu oamenii care îi așteptau și înnoptare în comunitățile pe care le traversau.
Organizatorii au descris marșul drept un demers non-politic, conceput ca un pelerinaj spiritual dedicat păcii, compasiunii și reflecției, oferit ca răspuns spiritual la conflictele armate din lume, între care este menționat constant și războiul din Ucraina.
De-a lungul celor 100 de zile, marșul a atras constant oameni care au ieșit din case pentru a-i vedea pe călugări, care trăiesc, de regulă, retrași, departe de viața publică. Mulți dintre ei au venit din alte localități, unii de la zeci de kilometri distanță. Oamenii i-au așteptat pe marginea drumului cu flori, sticle de apă și pachete cu mâncare, iar unii li s-au alăturat pentru porțiuni scurte de drum.
În multe localități, părinți și bunici și-au adus copiii pentru binecuvântări. De asemenea, bolnavi însoțiți de aparținători au venit special pentru a-i întâmpina. Călugării s-au oprit de fiecare dată, au stat lângă oameni, au meditat, s-au rugat și le-au dăruit brățări simbolice, realizate de ei.
Sprijin constant din partea autoritățilorPe întregul traseu, marșul a beneficiat de sprijin constant din partea autorităților americane locale. Poliția, serviciile de urgență și echipele medicale au asigurat escorta, siguranța și coordonarea traficului în numeroase orașe și comunități.
În orașe importante, inclusiv la Capitoliul statului Carolina de Nord, în Raleigh, au fost organizate adunări publice pentru pace, la care au participat mii de oameni. De-a lungul marșului, călugării au primit și insigne onorifice din partea unor reprezentanți ai forțelor de ordine, ai serviciilor de intervenție și ai administrațiilor locale, ca gest simbolic de respect și susținere pentru caracterul pașnic al inițiativei.
Încercări pe traseuDrumul nu a fost lipsit de momente dificile. La scurt timp după plecarea din Texas, un accident rutier a dus la rănirea gravă a unor participanți, iar marșul a fost oprit temporar. Unul dintre călugări a suferit răni atât de severe încât i-a fost amputat un picior.
Grupul a parcurs traseul în condiții meteo dificile, inclusiv frig și ploi abundente. O parte dintre călugări au mers desculți pe cea mai mare parte a drumului, până când gheața și zăpada i-au obligat să poarte încălțăminte.
Aloka, câinele pelerinajuluiUn simbol al marșului este Aloka, un câine adoptat de comunitatea de călugări, care i-a însoțit pe acest drum. Aloka a mers alături de ei în frig, ploaie și pe distanțe lungi, zi de zi, devenind rapid un reper pentru oamenii întâlniți pe traseu, care îl recunoșteau și îl așteptau cu hrană și apă.
În timpul pelerinajului, Aloka a suferit o accidentare și a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind separat temporar de grup. Organizatorii au anunțat atunci că prioritatea a fost recuperarea lui, iar marșul a continuat fără el o perioadă. După însănătoșire, Aloka a fost readus lângă călugări și continuă să le fie alături, devenind parte din ritmul zilnic al drumului.
Drumul continuăAjunși în Virginia, călugării se află acum în ultima parte a traseului. Potrivit programului anunțat de organizatori, sosirea în Washington este urmată de mai multe evenimente dedicate păcii, programate în zilele de 10 și 11 februarie 2026.
Mesajul transmis a fost același pe tot parcursul marșului și este reluat la fiecare oprire: „Fie ca toate ființele să fie bine, fericite și în pace”.
În anul 2024, Ministerul Agriculturii a decis suspendarea permanentă a acțiunilor sistemului antigrindină în mai multe zone, inclusiv în județul Prahova. Mecanismul este utilizat pentru diminuarea riscului de grindină și are rolul de a proteja culturile agricole împotriva fenomenelor meteo extreme.
Ministrul Florin Barbu a explicat atunci că decizia a fost luată la solicitarea fermierilor din Prahova, Buzău și Vrancea, care au susținut că, în perioadele când sistemul antigrindină era activ, ploaia părea redusă, motiv pentru care au cerut oprirea acestuia.
Ordinul, declarat ilegalProducătorii de vin, reuniți în Asociația Dealu Mare-Tohani, au atacat ordinul în instanță, care a admis acțiunea și a dispus anularea actului normativ. Reprezentanții viticultorilor susțin că actul normativ a fost declarat ilegal și „a provocat daune incomensurabile comunităților și afacerilor din regiunea Dealu Mare și nu numai”.
„În acest moment, ordinul a fost declarat ilegal de către instanțele judecătorești și a fost anulat”, au transmis reprezentanții Asociației, citați de Agrointeligența.
Argumente științifice în sprijinul viticultorilorÎn cadrul procesului, poziția viticultorilor a fost susținută nu doar de specialiști din domeniul combaterii grindinei, ci și de cercetători. Potrivit asociației, „victoria în instanță a fost obținută și cu ajutorul cercetării. În opoziție cu acest ordin s-au plasat nu doar specialiștii Autorității de resort antigrindină, ci și cercetători ai Academiei de Științe Agricole și Silvice și ai Institutului pentru Protecția Plantelor”.
Fermieri afectați, fără despăgubiriReprezentanții sectorului viticol spun însă că hotărârea instanței vine prea târziu pentru o parte dintre fermele afectate: „Este prea târziu pentru gospodăriile și fermele care au fost lovite de grindină în 2025 și a căror dezdăunare probabil nu va fi făcută niciodată”. Aceștia dau ca exemplu chiar cazul uneia dintre entitățile care au susținut ordinul contestat: „Oltina, societatea lui Cosmin Olteanu, un apropiat al ministrului Barbu, a intrat între timp în reorganizare judiciară”.
De ce numai Prahova?Viticultorii susțin că sistemul antigrindină funcționează în zonă de zeci de ani și că și-a dovedit eficiența. Potrivit Asociației Dealu Mare-Tohani, mecanismul este utilizat în diferite forme încă din anii ’60. Ulterior, „acesta a fost reorganizat în forma actuală, inițial ca structură-pilot în Prahova, pentru ca apoi, urmare a rezultatelor foarte bune pe care le-a avut, să se extindă la nivel național”.
Aceștia susțin că, în practică, suspendarea a afectat funcțional doar sistemul din Prahova, singurul complet omologat și operațional. „Nu cunoaștem motivul real pentru care ministrul Florin Barbu a ales să suspende sistemul antigrindină în Prahova, și doar în Prahova, în condițiile în care acesta este singurul sistem omologat din țară, fiind în plus certificat la nivelul Uniunii Europene și al României”, au transmis reprezentanții producătorilor prahoveni.
Decizii pe baze științificePentru a evita pierderi economice semnificative, viticultorii solicită autorităților ca, pe viitor, „deciziile administrative cu impact major asupra agriculturii să fie fundamentate pe argumente științifice”.
Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.
Descoperite în 1961 într-un sit neolitic din satul Tărtăria, județul Alba, tăblițele au fost incluse de atunci în patrimoniul muzeului clujean și au alimentat peste șase decenii de dezbateri aprinse între arheologi, lingviști și istorici ai religiilor. Cele trei mici piese din lut ars, acoperite cu semne incizate și pictograme, sunt considerate de o parte a specialiștilor drept posibile dovezi ale celei mai vechi forme de scriere cunoscute până în prezent.
Inițial, tăblițele au fost datate în intervalul 2900–2700 î.Hr., prin analogii cu materiale din Mesopotamia. Analize ulterioare ale resturilor osoase asociate contextului funerar au indicat însă o vechime mult mai mare, de până la aproximativ 5500 î.Hr.
O datare mult mai vecheDacă această datare ar fi confirmată, semnele de pe tăblițe ar preceda cronologic apariția scrierii cuneiforme sumeriene și a hieroglifelor egiptene. „Nu avem în acest moment certitudinea că aşa este, că, într-adevăr, este cea mai veche scriere. E posibil, dacă sunt originale, să provină dintr-un context mai târziu, dintr-o groapă, din situl de la Tărtăria, care vine dintr-un nivel mai tânăr, care este mai recent decât scrierea din Sumer. Deci, încă este o dezbatere vie, se fac cercetări în continuare, sper să aflăm cât mai multe detalii”, a precizat Felix Marcu, managerul muzeului din Cluj Napoca, citat de Știrile Pro TV.
Unii specialiști interpretează semnele incizate ca o formă incipientă de scriere, comparabilă cu pictogramele timpurii din Sumer, sugerând existența unei tradiții locale de codificare a informației. Alții atrag atenția că ar putea fi vorba doar de simboluri rituale sau mărci cu semnificație religioasă, care nu îndeplinesc criteriile riguroase ale unui sistem de scriere propriu-zis.
Sub semnul întrebăriiControversa a fost amplificată și de modul în care tăblițele au fost conservate imediat după descoperire. Pentru a fi întărite, ele au fost arse în laborator, procedeu care a compromis ulterior posibilitatea unei datări directe prin Carbon-14. Au apărut astfel inclusiv suspiciuni de fals sau de intervenție ulterioară asupra semnelor, în urma unor asemănări între simbolurile de pe tăblițe și reprezentări sumeriene cunoscute în literatura populară din anii ”60. Deși ipoteza falsului nu a fost demonstrată, ea continuă să fie invocată în dezbaterea științifică.
Potrivit unei alte ipoteze, semnele ar fi putut servi drept instrument de memorie pentru ceremonii religioase, legate de ciclurile Soarelui și ale Lunii, sugerând că nevoia de a codifica sacrul ar fi precedat nevoia de evidență administrativă.
În timp, tăblițele de la Tărtăria au fost integrate și într-un discurs identitar mai larg, uneori speculativ, care leagă vechimea semnelor de ideea unei continuități multimilenare în spațiul carpato-danubian. Aceste interpretări depășesc însă datele arheologice verificate și țin de mitologiile construite ulterior.
Fără un verdict încăExpoziția prezintă atât ipotezele existente, cât și limitele cunoașterii actuale, iar materialele explicative indică faptul că dosarul Tărtăria rămâne deschis.
Indiferent dacă vor fi sau nu recunoscute vreodată drept cea mai veche scriere din lume, tăblițele de la Tărtăria continuă să provoace întrebări fundamentale despre originile scrisului și despre felul în care ne raportăm la trecut.
