Agregator de ştiri

Accidentul s-a produs în localitatea Buggenhout, în regiunea flamandă din nordul țării, iar autoritățile belgiene au confirmat existența mai multor victime, arată Euronews.

Impactul a fost „extrem de violent”

Potrivit operatorului feroviar belgian Infrabel, coliziunea a avut loc la o trecere la nivel cu calea ferată în jurul orei 08:08. Microbuzul transporta șapte copii și doi adulți, dintre care unul era șoferul, iar celălalt supraveghetor al elevilor. „Impactul a fost extrem de violent”, a declarat purtătorul de cuvânt al Infrabel, Frédéric Sacre. Autoritățile nu au comunicat încă bilanțul oficial al victimelor, însă surse citate de Reuters și presa belgiană vorbesc despre mai multe persoane decedate.

Accident feroviar în Belgia. Sursa foto: X

Camerele arată că barierele erau coborâte

Primele informații din anchetă ridică întrebări importante despre modul în care s-a produs accidentul. Reprezentanții Infrabel spun că imaginile de supraveghere arată că barierele trecerii la nivel erau coborâte, iar semnalele luminoase erau roșii în momentul în care microbuzul a ajuns pe șine. „Nu știm cum a fost posibil acest accident. Poliția și procurorii vor trebui să stabilească exact ce s-a întâmplat”, a declarat Thomas Baeken, reprezentant al operatorului feroviar. Potrivit oficialilor, trenul se apropia deja de următoarea stație și frâna în momentul impactului, însă mecanicul nu a mai putut evita coliziunea, chiar după activarea frânei de urgență.

Ministrul belgian de Interne: „O tragedie”

Ministrul belgian de Interne, Bernard Quintin, a reacționat rapid după accident. „Cu mare tristețe am aflat despre tragicul accident din Buggenhout, unde un autobuz școlar a fost lovit de un tren. Gândurile mele se îndreaptă către victime și familiile lor”, a scris oficialul pe rețeaua X. Zona a fost izolată complet, iar numeroase ambulanțe și echipaje de salvare au intervenit la fața locului.

Accident feroviar în Belgia. Sursa foto: X

Accidentul readuce în memoria belgienilor alte tragedii majore care au implicat transportul copiilor. Una dintre cele mai grave a avut loc în 2012, când 28 de persoane, majoritatea copii belgieni, au murit într-un accident de autocar produs într-un tunel din Elveția. Autoritățile belgiene au deschis acum o anchetă penală pentru a stabili responsabilitatea în cazul tragediei de la Buggenhout.

Cazul se concentrează asupra modului în care transportatorul structurează și prezintă tarifele pentru bagaje pe site-ul său web și în aplicația mobilă, autoritatea de reglementare susținând că pasagerilor li se oferea în mod sistematic o imagine distorsionată a ceea ce plăteau de fapt, potrivit Euronews. 

Potrivit datelor AGCM, compania de zbor italiană seta ca opțiune implicită un pachet ce includea bagajele de cală și echipamentul sportiv pentru călătoriile dus-întors și ar fi prezentat doar un preț mediu global pentru serviciul oferit, chiar și în cazul în care oamenii nu doreau să-l achiziționeze pentru ambele etape ale călătoriei.

Autoritatea de reglementare susține că orice persoană care dorea să adauge bagaje doar pentru o singură etapă a călătoriei era obligată să întrerupă procesul de rezervare pentru a modifica această setare, un pas pe care majoritatea consumatorilor ar fi puțin probabil să îl observe sau să îl parcurgă.

Ancheta va evalua dacă sistemul de rezervare al easyJet a creat condiții neclare de tarife și dacă a limitat capacitatea cetățenilor de a face alegeri pe deplin informate în ceea ce privește achiziționarea serviciilor.

Compania italiană easyJet a mai fost luată în vizor de autoritățile italiene și în anul 2021. Atunci, compania italiană a fost amendată de AGCM cu 2,8 milioane de euro, alături de companiile Ryanair și Volotea. Atunci, companiile au refuzat să ofere rambursări în numerar pentru zborurile anulate în momentul în care Italia a ridicat restricțiile de călătorie legate de COVID-19, emițând în schimb vouchere.

EasyJet a contestat decizia, însă Curtea Administrativă Regională din Lazio, cu sediul la Roma, a respins contestația în februarie 2025.

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 miliarde de lei, care reprezintă 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 de miliarde de lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Astfel, arată oficialii MFP, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,75%, ca pondere în PIB, marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Cu un an în urmă, la 30 aprilie 2024, deficitul era de 57,3 miliarde lei , respectiv 3,24% din PIB

Potrivit sursei citate, comparativ cu ultimii doi ani, execuția bugetară la patru luni indică o schimbare semnificativă de traiectorie în dinamica deficitului bugetar și în structura finanțelor publice, astfel că, după o perioadă în care ajustarea bugetară a fost limitată, execuția din 2026 marchează prima corecție fiscală de amploare, cu o reducere a deficitului de peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut și de peste 33 miliarde lei comparativ cu anul 2024.

„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauție și exigență în gestionarea fondurilor publice. Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în această perioadă de ajustare”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare

„Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investițiilor publice, ceea ce este esențial pentru menținerea creșterii economice și protejarea proiectelor strategice ale României. Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea. Pentru anul 2026, obiectivul rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. Menținerea acestei traiectorii este foarte importantă pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice, păstrarea încrederii investitorilor și crearea spațiului necesar pentru investiții”, a subliniat Alexandru Nazare.

Potrivit oficialilor MFP, execuția bugetară la patru luni din 2026 se situează inclusiv sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB.

„Acest lucru confirmă o schimbare importantă de traiectorie fiscală, în condițiile în care presiunile asupra bugetului sunt astăzi semnificativ mai mari decât în urmă cu doi-trei ani.  Comparativ cu exercițiile bugetare din 2024 și 2025, când execuțiile finale au depășit nivelurile avute în vedere la construcția bugetară inițială, evoluția din primele patru luni ale anului 2026 indică o aliniere mai bună între execuția efectivă și obiectivul de consolidare fiscală asumat pentru acest an, respectiv ținta de 6,2% din PIB setată ca obiectiv în bugetul aprobat”, arată reprezentanții Finanțelor.

Conform sursei citate, comparativ cu anul 2023, structura bugetului suportă în prezent costuri mult mai ridicate cu dobânzile, pe fondul deficitelor acumulate în anii anteriori și al condițiilor mai restrictive de finanțare. În același timp, România trebuie să accelereze absorbția granturilor și împrumuturilor PNRR într-un ritm mult mai ridicat decât în 2023, având în vedere apropierea termenelor finale de implementare.

Totodată, ajustarea fiscală are loc în condițiile menținerii unui nivel record al investițiilor publice, în contextul în care, arată MFP, în anul 2023, investițiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde de lei mai puțin decât nivelul programat în prezent.

„Prin urmare, execuția bugetară din 2026 indică faptul că România încearcă să realizeze simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel foarte ridicat al investițiilor publice și accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, într-un context caracterizat de costuri mai ridicate de finanțare și presiuni economice mai mari decât în anii precedenți. Rezultatul reflectă două evoluții importante: creșterea veniturilor bugetare, susținută de măsurile fiscale adoptate anul trecut, și menținerea disciplinei pe cheltuielile curente, în special în zona cheltuielilor de personal și a asistenței sociale”, arată MFP.

Totodată arată MFP, investițiile publice au rămas la un nivel ridicat, ajungând la peste 31 miliarde lei în primele patru luni. Aproximativ trei sferturi din aceste investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR, confirmând rolul fondurilor europene ca principal motor de susținere a economiei într-o perioadă de consolidare fiscală.

Potrivit MFT, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce arată accelerarea absorbției și schimbarea structurii investițiilor publice către proiecte susținute din resurse europene.

Cele mai semnificative surse de venit

Potrivit execuției bugetare, veniturile totale au însumat 223,83 de miliarde de lei în primele patru luni al anului 2026, marcând o creștere de 12% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,5%, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări.

Potrivit MFP, evoluția veniturilor indică atât efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și o îmbunătățire graduală a colectării și a conformării fiscale.

„Creșterea veniturilor arată efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, însă menținerea acestei tendințe depinde de două elemente importante: evoluția economiei reale și îmbunătățirea colectării. Într-un context de consum mai slab, consolidarea administrației fiscale și creșterea conformării rămân esențiale. Veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia: veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%, peste dinamica masei salariale. Acest lucru sugerează atât efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și prime semnale de îmbunătățire a colectării și conformării fiscale”, se arată în comunicatul MFP.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 23,89 de miliarde de lei, o creștere de 21,8%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+47%). Totodată, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (276%), având în vedere bonificația acordată plăților efectuate până la 15 aprilie. Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+7,1%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 73,66 de miliarde de lei, în creștere cu 8,8%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât  extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,73 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 1,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (8,6%, an/an).

Încasările nete din TVA au atins 47,80 de miliarde de lei, în creștere cu 22,4% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,1% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 12,4 de miliarde de lei, față de 11,06 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.

„Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare”, completează MFP.

Veniturile din accize au însumat 16,18 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 1,7% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8% an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 14,28 de miliarde de lei, consemnând o contracție de 10,7%, în condițiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 – veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 de miliarde de lei, în creștere cu 26,4% (an/an).

„Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”, precizează MFP.

Unde s-au dus cei mai mulți bai de la buget

Cheltuielile totale au însumat 247,79 de miliarde de lei, înregistrând o scădere nominală de 3,2% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 13,4% la 12,1%, înregistrând o scădere de 1,24% după primele luni din 2026 față de același intervașl din 2025.

Potrivit MFP, ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente, cele de funcționare ale statului, fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Cheltuielile de personal au fost de 54,66 de miliarde de lei, în scădere cu 1,9 de miliarde de lei față de primele patru luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,7%, cu 0,3% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 32,14 de miliarde de lei, în creștere cu 5,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 31,03 de miliarde de lei. Din totalul investițiilor, 75,58% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, PNRR granturi și componenta de împrumut a PNRR.

„Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 5,99 miliarde lei, respectiv cu 34,32%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție compensează scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de plățile excepționale efectuate la începutul anului 2025 pentru obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, capitalizarea Societății Carpatica Feroviar România și alte plăți din domeniul apărări”, arată MFP.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 23,68 de miliarde de lei, cu 3,26 de miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile și-au menținut aproximativ la același nivel de 1,16% din PIB în anul 2026 față de 1,07% din PIB aferentă aceleași perioade a anului precedent.

„Nivelul ridicat al dobânzilor reflectă costurile dezechilibrelor bugetare acumulate în anii anteriori și subliniază importanța continuării consolidării fiscale și a menținerii credibilității României pe piețele financiare”, precizează oficialii Finanțelor.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 84,25 de miliarde de lei în scădere cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale: pe cele patru luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 49,08 milioane de lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,57 de miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (28,46 milioane de lei).

Alte cheltuieli au fost de 4,05 de miliarde de lei, în scădere cu 2,40 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 21,84 de miliarde de lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

„Execuția bugetară la patru luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintă un element esențial pentru credibilitatea externă a României și pentru menținerea stabilității financiare”, au transmis oficialii MFP.

Potrivit sursei citate, România poate susține în 2026 una dintre cele mai ridicate ponderi ale investițiilor publice din Uniunea Europeană, chiar în condițiile unui proces de consolidare fiscal, dacă ritmul actual al absorbției fondurilor europene și PNRR se menține.

„Principala provocare pentru perioada 2026-2027 rămâne menținerea acestui echilibru între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanțare și finalizarea accelerată a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR. În acest context, continuarea consolidării fiscale, accelerarea absorbției fondurilor europene și păstrarea încrederii investitorilor și a piețelor financiare vor rămâne elemente esențiale pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice și susținerea dezvoltării economice pe termen mediu”, se arată în comunicatul transmis.

„Execuția arată începutul unei schimbări structurale importante: trecerea de la un model bazat pe consum și deficit ridicat către unul susținut mai mult de investiții europene și disciplină fiscală. Consolidarea rămâne însă fragilă și foarte dependentă de stabilitatea politică, absorbția fondurilor europene și păstrarea încrederii piețelor financiare”, au conchis oficialii MFP.

„Seara trecută ne-am întâlnit în cadrul grupului „Prietenii Coeziunii”, astfel că 16 state membre au o propunere comună pe care am transmis-o Comisiei Europene și pe care o vom discuta și astăzi, cu privire la cadrul financiar multianual. Propunerile noastre sunt foarte clare: credem cu tărie că avem nevoie de un buget puternic pentru ambițiile actuale, credem că Europa trebuie să fie mai puternică pe plan intern și mai puternică în afara granițelor”, a afirmat Oana Țoiu înaintea Consiliului Afaceri Generale. 

My doorstep statement ahead of the General Affairs Council taking place on 26 May 2026 in Brussels #GAC pic.twitter.com/4jfO0ul7ps

— Toiu Oana (@oana_toiu) May 26, 2026

Coeziunea și agricultura, politicile resimțite de cetățeni

Șefa diplomației române a evidențiat importanța menținerii unor finanțări consistente pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune, subliniind că acestea sunt investițiile pe care cetățenii le simt cel mai mult. 

„Trebuie să rămânem puternici în ceea ce privește nucleul tratatelor și, prin urmare, o alocare financiară suficientă pentru sectorul agricol, desigur pentru politica de coeziune este absolut esențială. Acestea reprezintă, de asemenea, coloana vertebrală a dezvoltării economice, a incluziunii și, totodată, sunt politicile Uniunii Europene care sunt cel mai bine resimțite și văzute de către cetățeni”, explică ministra Țoiu. 

În ceea ce privește competitivitatea europeană, Oana Țoiu a transmis că statele din grup susțin și o integrare a IMM-urilor în alocările bugetare pentru a le crește șanse de a deveni actori competitivi. 

„Avem și un mesaj comun cu privire la faptul că viitorul cadru trebuie să includă IMM-urile; trebuie să le permitem să fie competitive, să se dezvolte și să devină competitori globali”, declara Țoiu. 

Mai puțini bani pentru crize, mai mulți pentru investiții

Ministra a mai spus că soluția în fața crizelor trebuie să fie investițiile, nu creșterea bugetul pentru reacțiile la crize. 

„Recunoaștem că există un număr tot mai mare de crize, însă cel mai bun mod de a gestiona crizele ca Uniune este să avem investițiile adecvate pentru a ne proteja; prin urmare, susținem colectiv reducerea alocării bugetare pentru răspunsul la crize, pentru a putea avea o alocare mai puternică pe partea de investiții”, a mai spus ministra. 

Declarațiile vin după ce România, alături de alte 15 state a adoptat Declarația comună privind Cadrul financiar multianual 2028-2034. 

„Ce zic cei responsabili să oprească asta? Că nu au văzut nimic”, spune ministrul Mediului, Diana Buzoianu, după verificările făcute în județul Olt. Ministrul vorbește despre „un nivel uriaș al corupției și al complicității” și susține că activitățile ilegale, care „se văd din satelit”, au fost ignorate ani la rând de autoritățile locale.

Sancțiuni și dosare penale

Potrivit Dianei Buzoianu, firmele implicate au fost deja sancționate, li s-a interzis să mai desfășoare activități de extracție, iar autoritățile pregătesc sesizări penale. Verificările continuă inclusiv în cazul instituțiilor care ar fi trebuit să intervină.

„Cele două companii au fost deja sancționate, iar demersurile noastre continuă. Cei care trebuiau să facă verificări, să dispună încetarea lucrărilor și nu au făcut-o vor fi, la rândul lor, trași la răspundere. Legea trebuie să fie mai puternică decât orice rețea de interese”, a transmis ministrul.

„Firmelor li s-a interzis să mai desfășoare lucrări de extracțiere de agregate. Vor fi dosare penale deschise la sesizările autorităților din partea ABA Jiu de această dată, iar cei care sunt vinovați vor plăti”, a afirmat ministrul.

Ministerul extinde controalele

Diana Buzoianu a precizat că a cerut controale la toate exploatările de agregate minerale din județul Olt și verificarea modului în care au fost respectate autorizațiile și avizele de mediu.

„La Mineralport au fost identificate 75 de hectare exploatate fără niciun fel de autorizație. Este o ilegalitate care se vede din satelit. Și cu toate acestea n-a fost nici măcar o singură dată verificată”, a spus ministrul, referindu-se la una dintre firmele verificate în cazul exploatărilor ilegale din Olt.

În cazul unei alte companii de acest fel, Pond Star, ministrul susține că autoritățile au identificat exploatări ilegale pe 27 de hectare.

„Aici, la Pond Star, vorbim despre 27 de hectare. Practic au fost făcute lucrări de extragere de agregate fără niciun fel de autorizație, fără niciun fel de aviz”, a declarat Diana Buzoianu.

Complicități la nivel local

Potrivit ministrului Mediului, cazul exploatărilor ilegale din Olt arată existența unor complicități și înțelegeri la nivel local.

„Suntem la Olt, în spatele meu este una dintre cele mai mari balastiere ilegale din țară. Directorul Direcției de Gospodărire a Apelor Jiu este un om care a avut de-a lungul anilor prin familia lui fix una dintre cele mai profitabile și înfloritoare firme de construcții”, a afirmat Buzoianu. (video)

„Da, exact în județul în care domnul director Barbu nu a văzut în ultimii ani de zile toată această balastieră ilegală, în exact acest județ, domnul Barbu, de undeva, face rost pentru firma din familia dumnealui exact de balastul de care are nevoie ca să construiască și să aibă, nu-i așa, o firmă care este profitabilă în fiecare an”, a spus ministrul.

„Aici au fost niște grupuri de interese care au crezut că aceste infracțiuni vor rămâne nevăzute atâta timp cât oamenii de la nivel local se înțeleg între ei. Și asta nu mai merge”, spune Diana Buzoianu.

Ministerul vrea confiscarea utilajelor

Ministerul Mediului pregătește modificări legislative pentru înăsprirea sancțiunilor. „Vom propune un pachet de modificări legislative, inclusiv pentru a putea confisca utilajele folosite în exploatările ilegale”, a declarat ministrul.

Maia Sandu explică demersul de a-i reda lui Traian Băsescu cetățenia Repubicii Moldova, într-o postare pe Facebook.

„Domnul Președinte Băsescu a susținut cetățenii Republicii Moldova cu toată puterea și necondiționat, indiferent de guvernări. Pentru că domnul Băsescu știe câtă luptă s-a dus pe acest pământ pentru a ne păstra identitatea, limba română și pentru a ne rupe de trecutul sovietic ca să mergem înainte – spre un viitor european. Domnul Băsescu este respectat și așteptat ca un frate aici, în Republica Moldova. În numele cetățenilor noștri, îi mulțumesc pentru că a contribuit la corectarea unei nedreptăți istorice și a facilitat redobândirea cetățeniei române, a promovat acordarea burselor pentru tinerii noștri și a oferit neîncetat sprijin Republicii Moldova. Mă bucur că am reușit, la rândul nostru, să corectăm o nedreptate făcută domnului Băsescu și am onoarea să-i acordăm cetățenia Republicii Moldova”, spune Maia Sandu.

Maia Sandu, lui Traian Băsescu: „Vă așteptăm acasă”

Aceasta a mai spus că Băsescu este, de azi, „nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru”.

„Vă așteptăm acasă!”, a mai spus Maia Sandu.

 

Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Traian Băsescu, dar nu și soției fostului președinte român

Fostul preşedinte Traian Băsescu a devenit cetăţean al Republicii Moldova în urmă cu aproape 10 ani, în noiembrie 2016, când a depus jurământul la Ambasada Republicii Moldova de la Bucureşti. La aceeași dată a devenit cetăţean al Repubicii şi Maria Băsescu.

Ulterior, cetăţenia moldovenească a lui Traian Băsescu a fost retrasă prin-o decizie a fostului preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, acesta spunând că fostul președinte al României a devenit cetăţean moldovean prin încălcarea legii.

Cu toate acestea, soția lui Băsescu, Maria Băsescu, nu și-a pierdut niciodată cetățenia acordată în 2016.

 

Inițiativa are ca obiectiv creșterea colectării separate, reducerea deșeurilor reziduale și alinierea la cerințele europene privind economia circulară.

Un sistem nou de tarifare pentru deșeuri

Conform proiectului de hotărâre, serviciul de salubrizare va fi facturat direct de operator, în baza tarifelor aprobate de Consiliul Local Sector 3.

Pentru persoanele fizice, tariful este exprimat în lei pe lună pe persoană, iar pentru persoanele juridice acesta se stabilește fie pe metru cub, fie pe tonă, în funcție de tipul de recipiente utilizate pentru colectare.

În cazul containerelor mari, de 7 mc, 16 mc sau 24 mc, deșeurile sunt cântărite, iar operatorul emite bon de cântar. Pentru deșeurile voluminoase și de tip DEEE, tariful este calculat tot pe tonă.

Ce tipuri de deșeuri vor fi colectate separat

Regulamentul prevede colectarea separată a mai multor fracții de deșeuri, inclusiv:

deșeuri reciclabile precum hârtie, carton, plastic și metal, sticlă, deșeuri reziduale, biodegradabile, deșeuri din construcții, deșeuri voluminoase și deșeuri din parcuri și grădini.

Utilizatorii vor primi pubele de 120 litri pentru fracția umedă și pubele de 240 litri sau containere de 1,1 mc pentru fracția uscată.

Obligații noi pentru cetățeni și operator

Proiectul introduce obligația colectării separate pentru toți utilizatorii serviciului de salubrizare.

De asemenea, este interzisă predarea altor tipuri de deșeuri decât cele programate pentru colectare.

Nerespectarea regulilor va fi sancționată prin penalizări și tarife majorate.

Operatorul de salubrizare va avea obligația de a verifica deșeurile înainte de colectare, pentru a evita contaminarea fluxurilor, dar și de a monitoriza modul de implementare a sistemului.

Principiul „poluatorul plătește”

Un element central al regulamentului este aplicarea principiului „poluatorul plătește”. În cazul în care sunt predate deșeuri necorespunzătoare sau nu se respectă colectarea selectivă, utilizatorii vor suporta costuri suplimentare.

Acestea includ cheltuieli duble de colectare și transport sau aplicarea unui tarif majorat, calculat ca dublu față de nivelul standard al serviciului.

De ce este implementat acest sistem

Autoritățile locale susțin că măsura este necesară pentru respectarea legislației naționale și europene privind gestionarea deșeurilor.

Sistemul este gândit să stimuleze colectarea selectivă, să reducă volumul de deșeuri depozitate și să crească gradul de reciclare.

Totodată, regulamentul este prezentat ca un pas spre eficientizarea serviciului public de salubrizare și responsabilizarea utilizatorilor.

Proiectul a fost publicat în baza Legii 52/2003 privind transparența decizională.

În cursul zilei de 25 mai 2026, a fost publicat Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Consiliul Superior al Magistraturii demontează proiectul și acuză Guvernul Ilie Bolojan: CSM: „Prevederile proiectului de lege vor submina definitiv funcţionarea Justiţiei” „Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar. Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, consideră CSM. CSM: „Proiectul de lege cuprinde soluţii normative absurde” CSM susține că noua lege diminuează din nou veniturile Justiției: „Proiectul de act normativ cuprinde prevederi care diminuează cu mult veniturile magistraţilor şi le plasează cu mult sub un nivel de venit corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate. Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora. Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”. CSM: „Proiectul de lege va destabiliza iremediabil situaţia resursei umane din sistemul judiciar” „Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului. Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, susține CSM. Încă de la prezentarea proiectului, mai mulți magistrați, printre care și judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, au susținut că „proiectul noii legi a salarizării este inacceptabil”.