Guvernul României a aprobat, în ședința de vineri, bugetul de venituri și cheltuieli pentru Metrorex pentru 2026. Potrivit unui comunicat de presă emis de Executiv, bugetul de venituri și cheltuieli pentru 2026 va asigura desfășurarea activității economice a societății și îndeplinirea obligațiilor către terți.
Veniturile totale estimate pentru acest an sunt de 1,797 miliarde de lei, în scădere cu 23,19% față de cele realizate în 2025. Veniturile din exploatare reprezintă aproximativ 99,997% din veniturile totale.
Potrivit Guvernului, veniturile din subvenții sunt estimate la 761,49 milioane de lei, în scădere cu 12,77% față de cele realizate la 31 decembrie 2025.
„Cuantumul subvenției de la bugetul de stat, alocată societății în anul 2026, prin Legea bugetului de stat pe anul 2026 – legea nr. 43/2026, este în valoare de 761,49 milioane lei, după reținerea procentului de 10% din suma de 846,1 milioane lei”, se arată în comunicatul Guvernului.
Pe de altă parte, veniturile din producția vândută sunt estimate în creștere cu 9,55%, iar cele din serviciile prestate, respectiv activitatea de transport al călătorilor cu metroul, ar urma să crească cu 7,84% față de anul 2025.
Cheltuielile cu personalul, în creștere față de 2025Potrivit comunicatului, Metrorex estimează o creștere a numărului de călători transportați, de la 153,27 milioane în 2025 la aproximativ 165,5 milioane în 2026.
Cheltuielile totale sunt programate la 2,093 miliarde de lei, în scădere cu 21,08% față de cele realizate la 31 decembrie 2025.
Cheltuielile cu personalul sunt estimate la 1,070 miliarde de lei, cu 38,4 milioane de lei mai mult față de nivelul înregistrat în 2025. Cheltuielile de natură salarială, propuse la 973,8 milioane de lei, sunt mai mari cu 3,71% față de cele realizate în anul precedent, mai transmite Guvernul.
Pe de altă parte, pierderile estimate pentru 2026 sunt de 295,5 milioane de lei, în scădere cu 5,31% față de 2025.
În același timp, sursele necesare finanțării investițiilor sunt estimate la 1,958 miliarde de lei, cu 78,77% mai mult față de cele realizate la 31 decembrie 2025.
Potrivit Guvernului, vor fi efectuate cheltuieli de investiții pentru Magistrala 5 – Drumul Taberei-Pantelimon, Secțiunea 1 – Râul Doamnei – Eroilor, pentru Magistrala 6 – legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni, precum și pentru achiziția de trenuri și echipamente asociate.
De asemenea, investițiile vizează „Extinderea rețelei de metrou Magistrala 4 de metrou, secțiunea Gara de Nord – Gara Progresul”.
Lider sindical: Metrorex are în conturi doar 3.000 de leiÎn urmă cu două zile, preşedintele USLM, Marian Artimon, a declarat că Metroul s-ar putea opri după data de 16 septembrie, dacă angajaţii Metrorex nu îşi primesc salariile.
„Încă de la începutul anului, în toate aparițiile pe care le-a avut USLM, am atras atenția că undeva la sfârșit de august, început de septembrie, se vor termina banii de exploatare”, a transmis conducerea sindicatului.
„Mâine-poimâine trebuie să plătim salarii și nu avem niciun fel de bani ca să putem face această plată. (…) În conturile Metrorex mai sunt 3.000 de lei, adică insuficient să facem această plată”, au afirmat reprezentanții USLM.
„Atenție, pe data de 16 nimeni nu mai garantează că metroul va funcționa, pentru că oricine se va uita în pungă. A început școala, oamenii sunt tineri, au copii, au rate la bănci și nimeni de la bancă nu o să-i aștepte cu trei, patru, cinci zile”, a mai spus președintele USLM.
Mulți turiști se adună pe insula Atokos din Marea Ionică, pentru a înota alături de porcii cu păr negru.
Imaginile cu purceii tolăniți pe plajă sau vâslind cu picioarele pentru a înota alături de vizitatori au devenit virale pe rețelele de socializare.
Sunt organizate „croaziere cu purceluși”„Acest animal mic este atât de drăguț și simplul fapt de a fi în mediul său natural este incredibil”, spune Jamie Jackson, un turist american intervievat de AFP. Acesta participa la o „croazieră cu purceluși” organizată în apele din jurul insulei nelocuite.
Renato Bisha, un antreprenor local, spune că animalele aparțin rasei de porc negru mediteranean.
Bisha a valorificat atracția insulei Atokos și a porcilor săi înotători. El scoate turiștii de mai multe ori pe zi cu barca sa de pe insula de lângă Ithaca și aruncă fructe în apă pentru a atrage animalele. Alte croaziere sunt oferite și de pe insulele turistice Lefkada și Kefalonia, din vestul Greciei.
„Îi văzusem pe Instagram, în câteva videoclipuri care au devenit virale și, din moment ce ne aflam pe insula Ithaca, ne-am gândit că ar fi o idee grozavă să venim să-i vedem”, a declarat pentru AFP Margarita Kotsinopoulou, contabilă de origine greacă.
Insula Atokos, populară datorită purcelușilorPorcii au contribuit în mare măsură la creșterea vizibilității insulei Atokos, o insulă puțin cunoscută înainte ca videoclipurile cu animalele postate pe rețelele de socializare să devină virale, potrivit sursei citate.
Supranumită acum „Insula Purcelușilor”, Atokos primește mii de vizitatori. Aceștia vin în special în perioada de vârf a sezonului turistic grecesc, în timpul verii.
Turismul este unul dintre principalele motoare ale economiei grecești. În 2025, Grecia a înregistrat venituri din turism de un record de 23,6 miliarde de euro, potrivit Băncii Greciei.
Prințesa Astrid a Norvegiei a încetat din viață vineri, la vârsta de 94 de ani. Decesul s-a produs la exact două săptămâni după cel al fratelui ei, regele Harald al V-lea. În urmă cu doar două zile, prințesa a participat la funeraliile de stat ale regelui. Atunci, ea a fost văzută stând într-un scaun cu rotile.
Cu câteva zile înainte, palatul regal a dat publicității fotografii în care ea apărea stând singură lângă sicriul acestuia, în capela palatului.
Cine a fost Prințesa AstridPrințesa Astrid a Norvegiei a fost o membră marcantă a familiei regale norvegiene. Născută la 12 februarie 1932, ea a încetat din viață la vârsta de 94 de ani.
Prințesa a fost a doua fiică a Regelui Olav al V-lea și a Prințesei Märtha a Suediei. Prințesa Astrid a fost sora mai mare a Regelui Harald al V-lea și mătușa actualului monarh al Norvegiei, Regele Haakon al VIII-lea. Odată cu moartea ei, s-a stins din viață ultimul copil supraviețuitor al fostului rege Olav al V-lea.
După decesul prematur al mamei sale în 1954, Astrid a preluat rolul neoficial de primă doamnă a țării la doar 22 de ani. Ea l-a însoțit pe bunicul ei (Regele Haakon al VII-lea) și apoi pe tatăl ei în numeroase vizite oficiale, dineuri de stat și îndatoriri de reprezentare până în 1968, când fratele ei, Harald, s-a căsătorit cu Sonja Haraldsen.
Prințesa s-a căsătorit după exilÎn 1940, în urma invaziei naziste în Norvegia, a fost nevoită să fugă din țară împreună cu mama și frații săi, petrecând cinci ani în exil la Washington.
În 1961 s-a căsătorit cu Johan Martin Ferner, un campion olimpic la navigație. În urma căsătoriei cu un cetățean de rând, tatăl ei a decretat ca titlul ei oficial să devină Prințesa Astrid, Mrs. Ferner. Cuplul a avut cinci copii, iar soțul ei a decedat în anul 2015.
Ulterior, a rămas activă din punct de vedere public aproape toată viața, conducând Fondul Memorial al Prințesei Moștenitoare Märtha și oferind patronaj multor organizații, în special celor care sprijină copiii și tinerii cu dislexie (o afecțiune cu care s-a confruntat și ea). În anul 2002, guvernul norvegian i-a acordat o pensie de onoare în semn de recunoștință pentru deceniile de serviciu public aduse țării.
Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că a avut o discuție cu președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, despre viitorul buget al Uniunii Europene și despre „digitalizarea administrației fiscale”.
Acesta a transmis, într-o postare pe pagina sa de X, că România susține un buget european ambițios, care să „răspundă priorităților comune: statelor membre.
„Am avut astăzi o discuție cu Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, despre viitorul buget al Uniunii Europene. România susține un buget european ambițios, care să răspundă priorităților comune și nevoii de investiții în dezvoltarea Europei”, a scris Nicușor Dan.
Președintele a precizat că discuțiile au vizat și situația administrației fiscale din România, în special digitalizarea acesteia și măsurile care pot contribui la o colectare mai bună a taxelor.
„Am discutat și despre digitalizarea administrației fiscale și despre măsurile prin care putem crește eficiența colectării și reduce evaziunea”, a transmis șeful statului.
România poate folosi experiența celorlalte state membre și cooperarea la nivel european pentru a accelera progresele în acest domeniu, precizează șeful statului.
„Experiența statelor membre și cooperarea europeană ne pot ajuta să facem progrese mai rapide în această direcție”, a mai scris președintele.
Comisia Europeană a aprobat vineri o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru ca Ucraina să achiziționeze produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că prin această finanțare Ucraina va putea achiziționa inclusiv echipamente Patriot.
„Astăzi am aprobat 6,1 miliarde EUR pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze diverse produse de apărare în domeniile apărării aeriene și antirachetă, muniției, dronelor și războiului electronic. Prin această aprobare, Ucraina poate acum să achiziționeze și echipamentele Patriot de care are nevoie pentru a-și proteja mai bine spațiul aerian împotriva atacurilor nediscriminatorii ale Rusiei. Împreună cu statele noastre membre și cu NATO, vom continua să sprijinim Ucraina, consolidând în același timp propria capacitate de apărare a Europei”, a declarat Ursula von der Leyen.
Potrivit unui comunicat al Comisiei, fondurile vor fi folosite pentru achiziția de produse de apărare atât de la companii din Uniunea Europeană, cât și din Ucraina.
În urma acordului la care au ajuns luni statele membre ale UE, decizia permite Ucrainei să cumpere și rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.
Finanțarea face parte din Împrumutul de sprijin pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro, în timp ce pachetul include cinci derogări de la condițiile standard de eligibilitate.
Trei dintre aceste derogări vizează drone și componente fabricate în Ucraina care depășesc pragurile de cost, iar două se referă la echipamente fabricate în SUA, precum rachetele PAC-3.
28,3 miliarde de euro pentru apărarea Ucrainei în 2026Împrumutul de sprijin pentru Ucraina include 30 de miliarde de euro pentru sprijin bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare, pentru perioada 2026-2027.
Pentru că a fost admisă aprobarea, suma de 28,3 miliarde de euro destinată sprijinului pentru apărarea Ucrainei în 2026 a fost alocată integral. Au fost stabilite achizițiile de echipamente, furnizorii selectați, cantitățile și termenele de implementare.
Comisia Europeană spune că avantajul militar al Ucrainei depinde de disponibilitatea rapidă a produselor de apărare. Accelerarea livrărilor din partea UE rămâne un scop principal în vederea protejării Ucrainei.
Comisia a virat deja 8,35 miliarde de euro sub formă de finanțare pentru apărare către Ucraina în acest an, iar alte fonduri urmează să fie acordate în perioada următoare.
Partidul german de extremă dreapta AfD a anunțat că a depus o plângere pentru calomnie împotriva cancelarului german Friedrich Merz, după ce acesta a spus că formațiunea promovează politici anti-imigrație care ar echivala cu „epurarea etnică”.
Merz a făcut aceste declarații miercuri, în cadrul unei dezbateri din Bundestag.
„Persoanele cu un parcurs migratoriu lucrează în meserii calificate. Dacă ceea ce se preconizează aici, anume „remigrarea”, ar deveni realitate, acest lucru nu ar fi altceva decât un sinonim pentru epurarea etnică bazată pe origine și culoarea pielii”, a declarat Merz, citat de Reuters.
În replică, AfD a susținut că Merz a depășit „o linie roșie” în discursul său.
„Friedrich Merz a depășit din nou limita prin discursul său, dar de data aceasta este vorba de o faptă cu relevanță penală. Declarațiile sale nefondate și revoltătoare (…) sunt complet inacceptabile și, de asemenea, pasibile de urmărire penală. Insinuarea că grupul parlamentar AfD – care se bazează ferm pe Legea fundamentală – ar fi angajat în epurarea etnică, adică, în ultimă instanță, în expulzări și crime, este atât de clară încât justiția trebuie să ia măsuri în acest sens”, a spus Stephan Brandner, un membru de rang înalt al AfD din Bundestag, într-un comunicat.
Ce înseamnă conceptul de „remigrare”Potrivit POLITICO, „remigrarea” este un concept de extremă dreapta folosit de AfD pentru a se referi la întoarcerea sau deportarea migranților care, în opinia AfD, nu au dreptul să rămână în Germania. Acest lucru poate varia de la deportarea persoanelor fără statut legal până la expulzarea în masă a imigranților și a descendenților acestora.
AfD a dedicat un capitol întreg „imigrației și remigrării” în programul său electoral pentru alegerile din Saxonia-Anhalt, unde partidul a obținut 43,8% din voturi, mai mult decât dublu față de rezultatul obținut în 2021.
Este al doilea an consecutiv în care Donald Trump marchează ziua la Pentagon. Președintele a participat în 2024 la ceremonia de la Ground Zero.
Evenimentul organizat la Pentagon comemorează viețile pierdute când militanții al-Qaida au deturnat patru avioane și au ucis aproape 2.977 de oameni în trei locații, dând peste cap politica externă și securitatea națională americană.
JD Vance va participa la ceremonia din New YorkPotrivit AP, vicepreședintele JD Vance urmează să participe la ceremonia de la New York alături de foști președinți ai SUA. De asemenea, alți oficiali ai administrației vor merge la ceremonia din Shanksville, Pennsylvania.
Vance plănuise să fie la New York pentru aniversare anul trecut. În schimb, a zburat la Salt Lake City pentru a fi alături de familia lui Charlie Kirk, după asasinarea activistului conservator.
În timpul comemorării de anul trecut de la Pentagon, Trump a rostit declarații în care a povestit momente din ziua atacurilor. În discursul președintelui american, au fost incluse fragmente din conversațiile pasagerilor care se aflau la bordul avioanelor deturnate.
Donald Trump: SUA „nu va uita niciodată” victimeleLa un eveniment organizat marți, în fața Casei Albe, președintele SUA a promis că „nu va uita niciodată” victimele. Trump a menționat că atacurile din 11 septembrie au fost unul dintre puținele momente din istorie care „împart timpul în ceea ce a fost înainte” și ceea ce a urmat.
În cadrul evenimentului, a fost prezentată o grindă de oțel masivă, de 6,2 metri și aproape 7.000 de kilograme, recuperată din Turnul de Sud al World Trade Center din New York. Călătorind timp de luni de zile prin țară, în cadrul turneului Steel Across America, grinda urma să fie la New York pentru o procesiune vineri, pe urmele pompierului Stephen Siller, căzut în închisoare în New York, potrivit sursei citate.
Vineri, „Ziua Patriotului 2026”Miercuri, Donald Trump a emis o proclamație care a marcat ziua de vineri drept „Ziua Patriotului 2026”. El a relatat cronologia zilei din 2001 în care „pacea națiunii noastre a fost spulberată” și numind administrația sa „neclintită în angajamentul său de a se asigura că națiunea noastră este apărată de cea mai puternică și mai letală armată pe care a cunoscut-o vreodată lumea”.
Convenția republicană a alegerilor intermediare de joi seara a marcat cea de-a 25-a aniversare a atacurilor din 11 septembrie, cu familii pe scenă în Dallas și pompieri în uniformă, în timp ce se cânta melodia „Ave Maria”. Numele victimelor au apărut pe un ecran și s-a tras un clopoțel pentru a comemora pierderea pompierilor, mai arată sursa.
Principalul aliat al Rusiei se pregătește de război, așa cum a anunțat chiar președintele statului Belarus, Alexander Lukașenko, potrivit Nexta. Anunțul a fost făcut în timpul unei întâlniri cu liderii armate belaruse. El a spus că armata trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu, inclusiv cel în care țara este implicată într-un conflict.
„Belarus se pregătește pentru război, pentru a evita un astfel de scenariu”, a spus Lukașenko.
Președintele Alexander Lukașenko nu a exclus mobilizarea.
„Armata trebuie revitalizată, a sosit momentul. Toată armata. Îi vom verifica pe toți. Chiar și până la mobilizare”, a declarat președintele Belarusului.
Verificarea va acoperi tot sistem de apărare al țării, a mai transmis Alexander Lukașenko.
Alianța Belarus-RusiaBelarus și Rusia au o alianță strategică. Cele două țări au semnat un tratat pentru crearea unei Uniunii Statale în anul 1999. Apoi, în noiembrie 2021, cei doi lideri Lukașenko și Putin au semnat 28 de programe economice comune în domenii precum apărarea, taxele și securitatea. Cetățenii celor două state pot călători, munci și studia în ambele țări fără controale majore la graniță.
Un punct de cotitură a fost în 2020. Alexander Lukașenko a fost acuzat că a falsificat rezultatul alegerilor din acel an. Proteste de amploare au avut loc în Belarus, iar răspunsul conducerii țării a fost să reprime manifestațiile și opoziția.
Din cauza sancțiunilor occidentale, Belarus a devenit dependentă de sprijinul financiar, politic și militar oferit de Rusia lui Vladimir Putin.
Cele două țări și-au aprofundat legăturile după izbucnirea războiului din Ucraina. Din 2022, Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său ca bază pentru atacuri și echipamente militare.
În plus, Rusia a plasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus, transformând țara într-o avangardă militară în fața NATO.
Reuniunea liderilor europeni va avea loc în orașul Rovaniemi din nordul țării.
Printre oficialii care vor participa la Summitul European se numără Cancelarul Republicii Federale Germane, Friedrich Merz, Prim-ministrul Republicii Polone, Donald Tusk, Prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen, alături de reprezentanți ai instituțiilor UE, Președintele Consiliului European, António Costa, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Obiectivul SummituluiSummitul ce va avea loc în perioada 13-14 septembrie are ca obiectiv consolidarea abordării strategice a Uniunii Europene față de regiunea arctică, într-un context marcat de creșterea importanței geopolitice, economice și climatice a acesteia.
Reuniunea va viza în special definirea unui rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice.
Despre ce va vorbi Nicușor DanÎn cadrul dezbaterilor, Președintele Nicușor Dan va prezenta viziunea României privind gestionarea coerentă și unitară a provocărilor de pe întregul spațiu care se întinde de la Arctica până la Marea Neagră, în contextul în care provocările de securitate din aceste regiuni sunt interconectate.
De asemenea, Președintele României va exprima interesul și disponibilitatea țării de a contribui la eforturile comune ale UE și NATO, prin asumarea de responsabilități în regiunea noastră, dar și în cea extinsă, precum și prin implicarea în proiecte sectoriale concrete. Se numără domenii precum protecția infrastructurii critice, consolidarea capacităților de apărare și securitatea energetică.
„Am identificat o celulă a unui actor malițios, cu sediul în nordul Yemenului, care derula trei programe de dezvoltare a armamentului”, a anunțat vineri compania americană, citată de AFP.
Printre acestea se numărau o rachetă ghidată echipată cu un sistem de control al zborului de tip smartphone, un proiect de rachetă balistică cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri și o armă de tip planor hipersonic.
Compania susține că membrii celulei au utilizat Claude pentru a înlocui o echipă de ingineri specializați în dezvoltarea software-ului pentru ghidarea, navigare și controlul armelor aeriene. Gruparea ar fi efectuat și un test eșuat de lansarea a unei rachete ghidate.
Anthropic precizează însă că nu are dovezi că actorii implicați au reușit să dezvolte și să folosească un dispozitiv operațional.
Anthropic a precizat că a identificat operațiunile și a blocat imediat conturile asociate acestora, partajând datele cu parteneri publici și privați pentru a limita riscurile de securitate.
Deși compania de inteligență artificială nu a precizat numele grupării, este posibil ca aceștia să fie rebelii houthi.
Evoluțiile de securitate la Marea RoșieDezvăluirile survin pe fondul unei escaladări majore a luptelor în Yemen, unde rebelii houthi controlează o mare parte din nordul țării, inclusiv capitala Sanaa, și înaintează spre strâmtoarea strategică Bab el Mandeb.
Obiectivul rebelilor susținuți de Iran este preluarea controlului întregii coaste yemenite la Marea Roșie.
O eventuală preluarea a controlului asupra strâmtorii Bab el Mandeb ar afecta situația energetică mondială, mai ales în contextul blocajului din Ormuz. Se estimează că aproximativ 7% din producția mondială de petrol trece prin această zonă. Astfel, rebelii ar putea să exercite presiuni asupra transporturilor comerciale și exporturilor de petrol ale Arabiei Saudite.
La 28 martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți în Irak. Cei trei se aflau la Bagdad, iar cazul a declanșat o amplă operațiune a autorităților române pentru eliberarea lor.
Omar Hayssam a fost trimis în judecată în octombrie 2005, iar în februarie 2008 a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea celor trei jurnaliști. Condamnarea a fost pronunțată în lipsa sa.
Fuga din RomâniaCazul a căpătat o nouă dimensiune după dispariția lui Hayssam din România. El a părăsit ilegal țara, deși se afla în atenția autorităților, iar ulterior a devenit unul dintre cei mai căutați fugari români.
Dispariția lui Hayssam a provocat un scandal major și a generat numeroase controverse privind modul în care a fost posibilă ieșirea sa din țară și responsabilitatea instituțiilor statului.
Și alte condamnăriDosarul răpirii jurnaliștilor nu a fost singura cauză penală în care Omar Hayssam a fost condamnat.
El a fost condamnat definitiv și în dosarul cunoscut drept „Volvo”, pentru înșelarea unor firme de leasing.
Hayssam a mai primit o condamnare definitivă în dosarul „Foresta Nehoiu”, pentru fraude. Într-o altă cauză, el a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei.
Cum a ajuns din nou în RomâniaTimp de aproximativ șapte ani, Hayssam a fost căutat de autoritățile române. În această perioadă au existat numeroase informații și controverse privind locul în care se afla și modalitatea prin care putea fi adus în România.
La 19 iulie 2013, autoritățile române au anunțat că Omar Hayssam a fost predat Poliției Române. Operațiunea prin care acesta a fost adus în țară nu a fost prezentată public în toate detaliile.
La momentul respectiv, președintele Traian Băsescu nu a oferit public toate informațiile privind locul din care Hayssam fusese preluat și modul în care fusese realizată repatrierea.
După revenirea în România, Hayssam a fost încarcerat pentru executarea pedepselor definitive.
Vineri, 11 septembrie, Omar Hayssam a fost eliberat condiționat, după ce instanța a admis contestația formulată de omul de afaceri sirian împotriva unei sentințe anterioare prin care cererea sa fusese respinsă.
Cazul Omar Hayssam a depășit astfel dimensiunea unui dosar penal. Răpirea celor trei jurnaliști în Irak, dispariția lui Hayssam din România și operațiunea prin care acesta a fost readus în țară au generat ani de controverse și dezbateri privind funcționarea instituțiilor statului.
Numele lui Omar Hayssam a rămas asociat unuia dintre cele mai importante cazuri judiciare și de securitate din România postdecembristă.
