Agregator de ştiri

Deși are o puternică lege digitală, Uniunea Europeană mai are nevoie de timp pentru a reuși să limiteze riscurile ChatGPT, scrie Politico.

Potrivit reprezentanților OpenAI, peste 120 de milioane d eoameni utilizează funcția ChatGPT în fiecare lună în Europa, ceea ce pentru Comisia Europeană nu a fost o surpriză.

Cu toate astea, autoritățile de reglementare încă nu au reușit să gestioneze Chat GPT în temeiul puternicei legi a UE privind serviciile digitale, în vigoare de la începutul lui 2024, pentru a se asigura că plaformele își minimizează riscurile. Abia la mijlocul lui 2026 va fi luată o decizie.

1,2 milioane de oameni vorbesc cu chatGPT despre sinucidere

Acesta este, poate, unul dintre cele mai importante teste pentru Comisia Europeană, în demersul său de reuși să controleze riscurile generate de modelele lingvistice mari, care devin rapid la fel de omniprezente în viața oamenilor, cum sunt motoarele tradiționale de căutare.

Legea digitală a fost concepută înainte de existența chatGPT, iar în definițiile sale nu intră chatboții cu IA – asta pune Bruxelles-ul în pericolul de rămâne în urmă în abordarea acestor riscuri.

Potrivit unor documente ale OpenAI, 1,2 milioane de oameni au conversații în fiecare săptămână cu ChatGPT și plănuiesc să se sinucidă.

Ei admit, totodată, că „în unele cazuri rare, modelul s-ar putea să nu se comporte așa cum a fost conceput în aceste situații sensibile”.

„OpenAI va trebui să își îmbunătățească performanța”

„Pentru o industrie obișnuită cu cadre voluntare de siguranță a inteligenței artificiale și cu repere autodefinite, regimul de due diligence obligatoriu din punct de vedere juridic al DSA ar putea fi o verificare dificilă a realității”, a declarat Mathias Vermeulen, director la firma de avocatură și consultanță AWO Agency din Bruxelles.

„OpenAI va trebui să își îmbunătățească semnificativ performanța și nu va putea scăpa nepedepsită cu o simplă copiere/lipire a ceea ce face în prezent”, a spus el.

Compania nu a răspuns criticilor, ci a consultat paginile sale de ajutor online pentru informații despre modul în care respectă DSA (Digital Services Act – Legea privind serviciile digitale a UE). De asemenea, a menționat că cifra de 120 de milioane se referă la persoanele care utilizează capacitățile de căutare ale ChatGPT și nu la întregul serviciu.

Cum ar putea legea să definească chatGPT

Însă cifrele privind utilizatorii plasează acum chatbot-ul în liga mare, depășind cu mult pragul de 45 de milioane de utilizatori lunari pentru platformele mari și motoarele de căutare prevăzute în DSA.

Odată ce intră sub incidența DSA, riscă amenzi de până la 6% din cifra sa de afaceri globală anuală.

ChatGPT nu a fost „prevăzut” de DSA, dar „se potrivește cu limbajul statutului”, a declarat Martin Husovec, profesor de drept la London School of Economics.

Conform structurii legii, UE desemnează site-urile fie ca platforme online foarte mari, fie ca motoare de căutare care trebuie să respecte cele mai stricte reguli.

„O întrebare esențială” este domeniul de aplicare al desemnării ChatGPT, a declarat Joris Van Hoboken, profesor de drept specializat în guvernanța inteligenței artificiale la Universitatea Vrije din Bruxelles.

Comisia ar putea să o restrângă la funcționalitățile de căutare ale ChatGPT sau să o clasifice drept motor de căutare.

Cerințele impuse OpenAI și modul în care aceasta le poate îndeplini depind în mare măsură de decizia Comisiei.

Masoud Pezeshkian a anunțat duminică, în cadrul unei vizite la Organizația pentru Energie Atomică a țării, că Iranul va reconstrui instalațiile nucleare avariate ale Teheranului, care au fost ținta unor atacuri precise ale SUA în luna iunie, scrie Euronews.

„Distrugerea clădirilor și fabricilor nu va crea o problemă pentru noi; le vom reconstrui și cu o forță mai mare”, a declarat președintele iranian, potrivit The Times of Israel.

Anunțul lui Pezeshkian vine în contextul în care președintele american Donald Trump a avertizat, la câteva zile după atacurile din luna iunie asupra instalațiilor nucleare iraniene, că va bombarda din nou țara dacă aceasta va încerca să reia programul său nuclear.

Statele Unite au lansat, în luna iunie, atacuri cu bombe asupra celor trei principale instalații nucleare din Teheran – Fordow, Natanz și Isfahan – într-o operațiune secretă. La momentul respectiv, Trump anunțase că aceste instalații au fost distruse „complet”, însă acțiunea a fost minimizată de liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.

Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat recent pentru Associated Press că „Teheranul nu pare să îmbogățească în mod activ uraniul”, adăugând că agenția de supraveghere nucleară a ONU „a observat recent noi mișcări în instalațiile nucleare ale Iranului”.

Teheranul a insistat în repetate rânduri, înainte și după atacurile SUA, că programul său nuclear este de natură civilă și că urmărește obiective pur civile.

Karoly Borbely, cel care a coordonat comitetul de listare a Hidroelectrica şi director general pentru aproape doi ani, spune că reprezentanţii statului român trebuie să transmită mai multe mesaje de încredere către mediul de business.

Marile reuşite ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti nu se măsoară doar prin randamente de două sau, în cazuri rare, de trei cifre, ci şi prin apetitul investitorilor internaţionali atunci când vine vorba de cumpărarea datoriei emise de aceste companii, unde, deşi statul român rămâne principalul acţionar, se împrumută mai ieftin decât acesta.

Deși pare desprins dintr-un scenariu de comedie, este o realitate șocantă: sistemul de protecție al Muzeului Luvru din Paris, cea mai vizitată instituție culturală a lumii, a fost securizat cu parole precum „LOUVRE” și „THALES”. Informația a fost extrasă din documente oficiale, scoase la iveală de presa din Franța.

Dezvăluirea, confirmată de publicații internaționale precum La Stampa, a provocat un val de uimire și indignare la Paris. Consternarea este cu atât mai mare cu cât vine în contextul unui jaf îndrăzneț, petrecut pe 19 octombrie în plină zi, sub ochii a zeci de camere de supraveghere.

Ministra Culturii, Rachida Dati, a recunoscut într-o intervenție publică: „Au existat breșe în sistemul de securitate. Avem nevoie de transparență și de asumarea răspunderii.” Această declarație marchează o schimbare de atitudine față de reacția inițială defensivă a oficialilor, care susțineau că „sistemele de alarmă au funcționat corespunzător”.

Mai îngrijorător este faptul că problema era semnalată de mai bine de un deceniu. Încă din 2014, experții Agenției Naționale pentru Securitate Informatică avertizau că vulnerabilitățile sistemului ar putea facilita sustragerea operelor de artă.

Astăzi, investigația demarată de autorități dezvăluie o situație absurdă: în spatele fațadei impenetrabile a celui mai protejat muzeu din lume se afla cea mai simplă parolă imaginabilă.

Acest scandal ridică întrebări serioase despre neglijența instituțională, siguranța patrimoniului cultural și răspunderea autorităților pentru un sistem care trebuia să fie o fortăreață împenetrabilă, dar care a fost compromis de cel mai evident cod din lume: propriul său nume.

Ziua şi scandalul, nici nu mai ştii care scandal este adevărat sau este fabricat din lipsa de subiect de distragere sau captare a atenţiei opiniei publice.

Ziua şi scandalul, nici nu mai ştii care scandal este adevărat sau este fabricat din lipsa de subiect de distragere sau captare a atenţiei opiniei publice.

Intervenția forțelor de ordine a fost promptă, conflictul fiind imediat aplanat de efectivele prezente în dispozitiv, fără a fi necesară folosirea forței sau a materialelor din dotare.

Faptele de violență nu au degenerat, conflictul manifestându-se prin câteva împunsături și altercații minore între persoanele implicate.

În urma intervenției, au fost scoase patru persoane din tribună, dintre care două au fost sancționate contravențional conform Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu amendă în cuantum de 500 lei.

Universitatea Craiova și Rapid București au terminat la egalitate, 2-2. Pentru Universitatea Craiova au marcat Adrián Rus și Steven Nsimba (în prelungiri), iar pentru Rapid Tobias Christensen și Lars Kramer.

Cei mai puternici executivi din comerţul alimentar local văd în 2026 un an al chibzuinţei şi un an marcat de provocări. Totuşi, ei anunţă că merg înainte cu investiţiile pentru că economia locală oferă în continuare oportunităţi de creştere.

Track GPS, soluţia de management al parcurilor auto dezvoltată de AROBS Transilvania, a ajuns să fie un jucător internaţional, monitorizând în prezent peste 150.000 de vehicule pentru 11.500 de clienţi. Compania românească care va împlini 20 de ani de activitate în 2026 este prezentă pe trei continente, acoperind pieţe din Europa Centrală şi de Sud-Est, Asia de Sud-Est (Indonezia) şi, cel mai recent, America de Sud. Planurile de viitor rămân focusate pe expansiune internaţională, compania având discuţii active pentru achiziţii pe pieţe noi, precum Spania, Olanda şi Italia.

Fiecare companie trebuie să îşi clădească sistemul de guvernanţă potrivit. Im­plementarea acestui sis­tem vine mai uşor dacă şi cultura organizaţiei este clară, iar valorile sunt însuşite de oameni.

În ultimii ani riscurile au început să se schimbe, să se diversifice, iar asigurările nu mai pot îngloba toate aceste riscuri pentru că în ultimii 50, lumea a trecut de la 80% active tangibile, care erau cunoscute şi puteau fi asigurate uşor, la 90% active intangibile, pentru care soluţiile de asigurare încă se construiesc.

Marile reuşite ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti nu se măsoară doar prin randamente de două sau, în cazuri rare, de trei cifre, ci şi prin apetitul investitorilor internaţionali atunci când vine vorba de cumpărarea datoriei emise de aceste companii, unde, deşi statul român rămâne principalul acţionar, se împrumută mai ieftin decât acesta.

Simplon, producător austriac de biciclete, a anunţat deschiderea unei fabrici la Timişoara la începutul anului 2026, potrivit publicaţiei austriece Der Standard.