Elon Musk vrea să combine producătorul de rachete SpaceX cu startup-ul său de inteligență artificială, potrivit unui comunicat citat de CNBC. xAI, compania care deține și operează rețeaua socială X, a apărut tot în urma unei fuziuni.
Noua fuziune are rolul de a pregăti SpaceX pentru o listare masivă la bursă. Tranzacția a fost anunțată luni pe blogul lui Musk, care a spus că astfel se formează „cel mai ambițios motor de inovație integrat vertical pe (și în afara) Pământului, cu inteligență artificială, rachete, internet spațial” și platforma de socializare X.
Se așteaptă ca în urma listării la bursă să se obțină o evaluare de 1,25 trilioane de dolari, a relatat Bloomberg. Înregistrările publice ale statului Nevada, obținute de CNBC, indică faptul că tranzacția a fost finalizată pe 2 februarie, Space Exploration Technologies Corp. fiind listată ca „membru de conducere” al X.AI Holdings.
Tranzacția marchează cea mai mare fuziune din vastul portofoliu de afaceri al lui Musk și reunește două companii care au crescut în valoare pe piețele private.
Printre investitorii din cea mai recentă rundă de finanțare a xAI s-au numărat Nvidia și Cisco Investments, precum și partenerii cunoscuți ai lui Musk, Valor Equity Partners, Stepstone Group, Fidelity, Qatar Investment Authority, MGX din Abu Dhabi și Baron Capital Group. Tesla, producătorul de vehicule electrice al lui Musk, a anunțat săptămâna trecută că investește aproximativ 2 miliarde de dolari în xAI.
Conducerile SpaceX și xAI nu au explicat dacă fuziunea uriașă ar avea nevoie de aprobarea autorităților americane.
Digital Networks Act ar urma să înlocuiască actualul Cod European al Comunicațiilor Electronice (EECC), adoptat în 2018, dar aplicat complet abia din 2024. Faptul că implementarea a durat aproape șase ani arată cât de complicată este armonizarea politicilor telecom în interiorul Uniunii Europene, mai scrie Euronews.
De această dată, proiectul propune o integrare și mai profundă. S-ar transfera o parte semnificativă a deciziilor către nivelul european. Aceasta ar fi o schimbare care atinge direct domenii considerate până acum chestiuni de suveranitate națională.
Mai puțin control național asupra spectrului radioUna dintre modificările majore se referă la administrarea spectrului radio, o resursă publică limitată gestionată până acum în principal de statele membre. Noua propunere pornește de la ideea că „frontierele naționale devin tot mai puțin relevante” pentru utilizarea eficientă a spectrului. Prevede astfel o coordonare mult mai strânsă la nivelul Uniunii.
Conceptul central este „use it or share it”. Practic dacă un operator nu utilizează frecvențele alocate, acestea ar putea fi redistribuite altor companii. Pentru industrie, această regulă ar aduce stabilitate și predictibilitate. Pentru guverne, însă, ar însemna o pierdere de control asupra licitațiilor, condițiilor și duratei licențelor. Iar acest lucru este un compromis dificil pe plan politic.
Licențiere unică pentru serviciile satelitareProiectul DNA introduce și o autorizație comună la nivelul UE pentru furnizorii de servicii prin satelit, eliminând necesitatea aprobărilor separate în fiecare stat membru. Pentru operatorii europeni, măsura ar simplifica considerabil procedurile.
În schimb, companiile din afara Uniunii ar putea întâmpina noi bariere. Într-un context în care Bruxelles-ul promovează tot mai mult tehnologia „made in Europe”, deciziile care erau până acum luate la nivel național vor fi preluate de o autoritate paneuropeană. Este un aspect semnificativ pentru jucători globali precum SpaceX.
Telecomunicațiile, treptat sub reguli generale de concurențăUn alt element important este reducerea reglementărilor specifice pentru sectorul telecom. Spre deosebire de marile platforme digitale, reglementate strict prin legislații precum Digital Markets Act, companiile de telecomunicații ar urma, în timp, să fie supravegheate aproape exclusiv prin normele generale ale concurenței.
Mesajul transmis este limpede: mai puțină reglementare sectorială și mai multă libertate pentru fuziuni și consolidări. Contestatarii avertizează însă că această relaxare ar putea slăbi protecția consumatorilor într-un domeniu esențial pentru economia digitală.
„Taxele de rețea”, reambalate sub o altă denumireCea mai contestată parte a proiectului este revenirea ideii de „fair share”. Acest lucru se referă la solicitarea operatorilor telecom ca furnizorii de conținut cu trafic ridicat să contribuie la costurile rețelelor. Oficial, Comisia evită termenul și vorbește despre „mecanisme de soluționare a disputelor privind interconectarea IP”.
Totuși, organizațiile civice, grupurile de consumatori și unele state membre consideră că aceasta reprezintă o reintroducere mascată a taxelor de rețea, cu riscul apariției unui internet „cu două viteze”.
Un mecanism „voluntar” cu efecte obligatoriiProiectul descrie un proces în mai multe etape: elaborarea de ghiduri de către BEREC, implicarea autorităților naționale, opinii europene în termene fixe și, în final, propunerea de „opțiuni” pentru cooperare între operatori și furnizori de conținut.
Problema este formularea vagă a acestor „opțiuni”. În lipsa unui acord între părți, autoritățile ar putea impune soluții care, de facto, echivalează cu aplicarea unor taxe de rețea, fără o dezbatere politică explicită. Este o abordare deja cunoscută la Bruxelles: idei respinse public reapar sub forma unor ghiduri sau mecanisme „voluntare”, care devin obligatorii în practică.
În perioada 3–5 februarie, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se va afla într-o vizită oficială în Statul Israel, alături de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.
Deplasarea are ca obiectiv consolidarea dialogului instituțional bilateral și dezvoltarea cooperării în domeniul sănătății, prin contacte la nivel înalt și vizite de lucru, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății.
Vizita include discuții oficiale cu președintele Knessetului, Amir Ohana, cu prim-ministrul Statului Israel, Benjamin Netanyahu, vizite de lucru în spitale de referință, respectiv Hadassah Ein Kerem Hospital și Herzog Hospital. De asemenea, ministrul Sănătății are programate întâlniri de lucru cu reprezentanți ai mediului privat din sănătate și agențiile de asigurǎri de sǎnǎtate, respectiv Meuhedet Health Services. Agenda vizitei include și participarea la ceremonia oficială de primire la Knesset.
Ministerul Sănătății precizează că vizita se înscrie în demersurile României de extindere a cooperării internaționale și de preluare a bunelor practici relevante pentru dezvoltarea sistemului de sănătate, digitalizarea în sǎnǎtate și a asigurǎrilor de sǎnǎtate.
Președintele Chinei, Xi Jinping, a discutat marți cu liderul Uruguayului, Yamandu Orsi, despre relațiile de cooperare de la nivel internațional.
Potrivit unui raport media, cei doi au discutat despre rolul comun al statelor sale într-o ordine internațională mai echitabilă, scrie Reuters.
În cadrul întâlnirii, Xi Jinping a afirmat că China și Uruguayul ar trebui „să colaboreze pentru a promova o lume multipolară egală și ordonată și o globalizare economică incluzivă și universal benefică”.
Președintele chinez a legat acest mesaj de obiectivul complex al Beijingului, care vizează construirea unei comunități cu un viitor pentru omenire.
A fost prima deplasare a unui lider sud-american la Beijing după evenimentele din ianuarie, când Statele Unite au invadat Venezuela și l-au capturat pe Nicolas Maduro.
Întâlnirea are loc după mai multe vizite ale unor lideri occidentali în China, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer, prim-ministrul canadian Mark Carney și prim-ministrul finlandez Petteri Orpo.
Yamandu Orsi a explicat scopul deplasării sale într-un mesaj publicat pe Facebook, la scurt timp după sosirea la Beijing.
El a declarat că vizita urmărește „să împuternicească Uruguayul în lume și să genereze oportunități, investiții și dezvoltare”.
Președintele uruguayan conduce o delegație de aproximativ 150 de persoane, cu lideri de afaceri, într-o vizită care va dura până pe 7 februarie și care va include și orașul Shanghai.
Trecutul arată că există o legătură puternică între cele două state. China a fost principala destinație pentru exporturile Uruguayului în 2025, incluzând produse agricole precum celuloza de lemn, soia și carnea de vită.
În prima jumătate a anului 2025, Uruguay a raportat un excedent comercial de 187,1 milioane de dolari în relația cu China.
În fiecare an, pe 2 februarie, la Gobbler’s Knob, în localitatea Punxsutawney, Phil este „consultat” pentru a oferi o prognoză pe termen lung. Dacă își vede umbra, iarna va continua, dacă nu, primăvara va sosi mai devreme. Anul acesta, marmota a indicat o iarnă prelungită, spre bucuria publicului adunat la eveniment, arată CNN.
Calendarul astronomic și precizia lui PhilIndiferent de predicția lui Phil, iarna astronomică se încheie la echinocțiul de primăvară, pe 20 martie, la ora 10:46 ET. Totuși, vremea reală nu urmează întotdeauna calendarul și nici prognoza simbolică a marmotei.
Deși legenda afirmă că același „Phil” ar fi activ încă din anii 1800, acuratețea predicțiilor sale este modestă. Datele NOAA arată că, în ultimele douăzeci de ani, marmota a avut dreptate în aproximativ 35% dintre cazuri. Este o rată comparabilă cu o simplă aruncare de monedă, cap sau pajură.
În 2025, de exemplu, predicția unei ierni lungi nu s-a confirmat: februarie a avut temperaturi normale, iar martie a fost a șasea cea mai caldă din istoria măsurătorilor la nivel național.
Ce spun specialiștiiSpecialiștii de la National Weather Service – Climate Prediction Center estimează pentru februarie un tablou mixt. Temperaturile vor fi mai scăzute decât media în mare parte din estul țării și vor fi valori peste normal în vest și în câmpiile sudice. Restul regiunilor au șanse similare pentru temperaturi în jurul mediei. Trebuie totuși menționat: chiar și cu tehnologiile moderne, prognozele pe termen lung rămân dificil de realizat.
Tradiția spune că urmează șase săptămâni de iarnă, însă datele climatice oferă o imagine mai complexă – cu zone reci, altele anormal de calde și o tendință generală de încălzire. În aceste condiții, predicția lui Punxsutawney Phil rămâne mai degrabă o tradiție folclorică decât o prognoză meteorologică reală.
Musk a susținut că integrarea celor două companii va permite, pe termen lung, construirea unor „centre de date orbitale”, o idee pe care o vede realizabilă în următorii doi-trei ani. Însă analiștii spun că, în prezent, xAI are o problemă mult mai concretă – cheltuiește miliarde de dolari și trebuie să țină pasul cu rivali deja bine finanțați precum OpenAI, Google sau Anthropic.
„Centrele de date în spațiu sunt un obiectiv îndepărtat. Realitatea este că xAI are nevoie de bani acum”, a explicat Tim Farrar, expert în industria sateliților și telecomunicațiilor și președintele firmei de analiză TMF Associates, pentru CNBC.
xAI, pierderi mari și cursă contra cronometruÎntr-o postare publicată luni, Musk a afirmat că „cea mai ieftină formă de putere de calcul pentru inteligența artificială va fi, în cele din urmă, în spațiu”. Totuși, dezvoltarea infrastructurii necesare pentru AI presupune investiții uriașe pe Pământ, nu pe orbită.
Potrivit informațiilor prezentate investitorilor, xAI a cheltuit aproximativ 9,5 miliarde de dolari doar în primele nouă luni din 2025. Deși compania a atras recent 20 de miliarde de dolari într-o rundă de finanțare, competiția din domeniu rămâne extrem de costisitoare.
„Oamenii aruncă zeci de miliarde de dolari către companiile de AI chiar acum. Dar peste șase sau 12 luni s-ar putea să nu mai fie la fel de entuziasmați”, avertizează experții. „Fereastra pentru a obține bani este deschisă acum, nu știm pentru cât timp”.
SpaceX este cheiaPentru Musk, SpaceX reprezintă cea mai solidă sursă de capital. Compania este susținută de succesul Starlink, serviciul de internet prin satelit care numără milioane de clienți și mii de sateliți activi.
Mai mult, SpaceX pregătește o posibilă listare la bursă care ar putea deveni una dintre cele mai mari din istorie, la o evaluare estimată de până la 1.500 de miliarde de dolari. Integrarea xAI în structura SpaceX permite atragerea de capital sub umbrela unei companii deja profitabilă și bine poziționată.
„SpaceX nu poate investi sume uriașe doar în propriul business, pentru că există limite fizice – nu poți lansa un număr nelimitat de rachete într-un an. Însă, prin xAI, Musk valorifică interesul uriaș al investitorilor pentru inteligența artificială”, spune analistul TMF Associates.
Moment prielnic pentru MuskFuziunea are loc într-un moment extrem de favorabil din punct de vedere politic și de reglementare. Administrația Trump a redus presiunea asupra marilor companii de tehnologie, iar autoritățile federale sunt mai deschise față de proiectele SpaceX, inclusiv Starlink.
În anunțul oficial, Musk nu a făcut nicio referire la eventuale obstacole de reglementare și a lăsat de înțeles că tranzacția este deja finalizată. Documente oficiale arată că SpaceX a devenit deja entitatea care controlează xAI.
Un tipar deja cunoscutNu este pentru prima dată când Musk își leagă companiile între ele pentru a le menține pe linia de plutire. De-a lungul anilor, Tesla, SpaceX și alte firme din portofoliul său au făcut schimb de resurse, bani și personal.
Investitorii par să accepte acest model, convinși că forța întregului imperiu depinde de stabilitatea fiecărei piese.
„Totul se bazează pe încrederea în Elon Musk. Dacă una dintre companiile sale ar cădea, efectul s-ar răsfrânge asupra tuturor”, spun experți din industrie.
Pentru moment, visul centrelor de date din spațiu rămâne doar o promisiune. Banii, însă, sunt o urgență.
Uniunea Europeană ia în calcul o relaxare semnificativă a regulilor privind vânzarea de autoturisme noi după 2035. Măsura ar putea reduce ponderea vehiculelor electrice și ar menține pe piață motoarele cu ardere internă, potrivit unui raport publicat marți de organizația de mediu Transport & Environment (T&E), citat de Reuters.
Dacă Bruxellesul renunță la obiectivul de zero emisiiSub presiunea constructorilor auto, Comisia Europeană a propus în decembrie ca, în locul unei interdicții totale a motoarelor termice, să fie impusă o reducere cu 90% a emisiilor de CO₂ pentru mașinile și autoutilitarele noi, până în 2035, față de nivelul din 2021.
T&E consideră această schimbare „cea mai mare retragere a UE din politicile sale verzi din ultimii ani” și spune aceasta ar permite continuarea vânzărilor de vehicule cu emisii ridicate, în timp ce producătorii chinezi avansează rapid în domeniul mașinilor electrice cu baterii (BEV).
„Relaxarea regulilor riscă să încetinească tranziția către mobilitatea electrică și să lase Europa în urma competitorilor globali”, se arată în raportul T&E.
Câte mașini non-electrice ar putea fi vândutePotrivit analizei, după 2035, producătorii auto ar putea vinde între 5% și 50% de vehicule care nu sunt complet electrice. Scenariul cel mai probabil indicat este ca aproximativ 15% din vânzări să fie reprezentate de motoare cu combustie internă sau de hibride plug-in.
„În funcție de strategiile producătorilor, piața ar putea include în continuare atât mașini cu motoare clasice, cât și hibride plug-in cu autonomie extinsă”, arată organizația.
Emisii mai mari pe termen lungÎmpreună cu o prelungire a termenelor de conformare pentru țintele din 2030, noile reguli ar putea duce la emisii de CO₂ cu aproximativ 10% mai mari până în 2050, comparativ cu actualul cadru legislativ.
De cealaltă parte, Comisia Europeană susține că modificările ar sprijini în continuare vânzările de vehicule electrice și ar permite economii de circa 2,1 miliarde de euro pentru industria auto în următorii trei ani, bani care ar putea fi redirecționați către inovare și dezvoltarea de noi modele electrice.
Urmează negocieri
Propunerile urmează să fie analizate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, ambele instituții având drept de aprobare.
T&E avertizează că există riscul ca regulile să fie slăbite și mai mult în timpul negocierilor politice, ceea ce ar putea afecta obiectivele climatice ale Uniunii Europene pe termen lung.
Taxele vamale americane scad de la 50% la 18%, în schimbul angajamentului Indiei de a opri achizițiile de petrol rusesc și de a relaxa unele bariere comerciale. Analiștii spun că acordul a fost primit mult mai bine decât se anticipa și ar putea aduce un impuls rapid pentru acțiuni, monedă și încrederea investitorilor.
Tarifele scad mult peste așteptări„Reducerea tarifelor de la aproximativ 50% la circa 18% a venit semnificativ peste așteptările pieței”, a declarat Trideep Bhattacharya, președinte și director de investiții la Edelweiss Asset Management. Potrivit Reuters, el consideră că, alături de acordul comercial încheiat recent cu Uniunea Europeană, această înțelegere ar putea deveni „unul dintre cele mai puternice motoare externe de creștere pentru economia Indiei în 2026”.
Bhattacharya este responsabilul pentru deciziile de investiții în acțiuni la Edelweiss Asset Management, una dintre marile firme de administrare a banilor din India. În această calitate, el coordonează strategia prin care fondurile companiei investesc pe bursă și analizează impactul deciziilor economice asupra pieței.
Exportatorii, principalii câștigătoriSpecialiștii anticipează câștiguri mai ales pentru sectoarele orientate spre export. „Textilele, pietrele prețioase și bijuteriile, bunurile de inginerie, pielea și produsele chimice se numără printre principalii beneficiari”, spune Radhika Rao, economist-șef la DBS Bank, cea mai mare bancă din Singapore și una dintre cele mai importante instituții financiare din Asia.
Ea adaugat că, după ce tarifele ridicate au afectat sentimentul investitorilor în ultimele luni, piețele indiene ar putea începe ședința de tranzacționare pe plus.
Acordul este văzut și ca un semnal de stabilitate pentru investitorii străini, care au fost prudenți față de India. „Elimină o parte importantă din incertitudinea care a apăsat asupra activelor indiene și deschide calea pentru o revenire pe termen scurt a rupiei și a acțiunilor”, au explicat analiștii de investiții.
Costuri mai mari cu energiaÎnsă nu toate efectele sunt lipsite de riscuri. Renunțarea la petrolul rusesc, achiziționat până acum la prețuri reduse, ar putea duce la costuri mai mari pentru importuri. „Dacă factura energetică crește vizibil, acest lucru poate aduce din nou presiuni asupra inflației și asupra monedei”, avertizează economiștii.
Chiar și așa, investitorii spun că acordul schimbă percepția mondială asupra Indiei. „Deși exporturile către SUA reprezintă mai puțin de 5% din PIB, tensiunile comerciale au cântărit mult în deciziile investitorilor străini”, arată Lakshman Venkitaraman, de la Wastach Global, companie americană care gestionează investiții pe piețele internaționale. În opinia sa, înțelegerea „readuce India în centrul atenției și ar putea relansa intrările de capital”.
Respiro pentru piața indianăIndia a avut o evoluție mai slabă decât alte piețe emergente în ultimul an, iar cei mai mulți dintre analiști cred că acest acord ar putea schimba direcția: „Este o ușurare. Unul dintre motivele care i-au ținut pe investitori departe de piața indiană dispare”. Specialiștii au subliniat însă că beneficiile se vor vedea treptat, pe măsură ce acordul va fi pus în practică.
Declarațiile au fost făcute într-un podcast relansat luni, moderat de un fost oficial FBI devenit comentator politic apropiat liderului american. Donald Trump a reluat și acuzații privind o presupusă fraudă la alegerile din 2020, care nu au fost confirmate de instanțe sau de autoritățile electorale din SUA.
Trump a menționat, de asemenea, că republicanii ar trebui „să preia organizarea alegerilor în cel puțin 15 locuri”. Potrivit Politico, el a susținut că scrutinul nu este corect organizat. „Republicanii ar trebui să naționalizeze votul”, a adăugat liderul SUA.
În Statele Unite, alegerile sunt organizate de autoritățile fiecărui stat. Prin „naționalizarea” votului, Trump sugerează ca organizarea alegerilor să fie preluată la nivel federal, de guvernul de la Washington.
Rezultatele alegerilor, confirmate oficialPreședintele SUA a spus din nou că a câștigat alegerile din 2020 „la scor”, susținând că ar fi existat voturi ilegale, însă nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații. El a făcut referire și la o descindere recentă a FBI într-un birou electoral din comitatul Fulton, statul Georgia, sugerând că „vor apărea lucruri interesante”.
În realitate, zeci de procese intentate după alegerile din 2020 nu au condus la descoperirea unor fraude electorale pe scară largă. În Georgia, atât un audit oficial, cât și o renumărare a voturilor cerută chiar de echipa lui Trump au confirmat victoria lui Joe Biden.
Presiuni pentru schimbarea regulilor electoraleÎn ultimele luni, Trump și-a intensificat atacurile la adresa rezultatelor alegerilor din 2020. În ianuarie, el a afirmat că mai multe persoane vor fi cercetate penal pentru modul în care au fost organizate alegerile. În paralel, Departamentul Justiției a intentat procese împotriva a aproximativ douăzeci de state, solicitând acces la listele de alegători.
Trump a promis, în 2025, că va semna un ordin pentru a schimba regulile alegerilor, susținând că astfel va aduce „corectitudine” scrutinului din 2026. Până în prezent, un astfel de ordin nu a fost semnat, iar administrația de la Washington nu a explicat cum ar putea fi pusă în aplicare o asemenea măsură fără a încălca Constituția.
Un alt ordin executiv, semnat anul trecut și care viza modificarea regulilor de înregistrare a alegătorilor și a votului prin corespondență, a fost blocat în mare parte de instanțele federale.
Fiul prințesei moștenitoare a Norvegiei este judecat începând de marți pentru 38 de capete de acuzare, printre care viol, violență domestică, agresiune și infracțiuni legate de droguri. Este unul dintre cele mai grave cazuri care au afectat familia regală în timp de pace.
Marius Borg Høiby, în vârstă de 29 de ani, fiul prințesei moștenitoare Mette-Marit și fiul vitreg al prințului moștenitor Haakon, riscă mai mulți ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat pentru acuzațiile cele mai grave.
Recunoaște doar fapte minoreAvocatul său, Petar Sekulic, a declarat pentru Reuters că clientul său neagă acuzațiile de viol și violență domestică, dar recunoaște unele fapte mai puțin grave. „Nu își recunoaște vinovăția pentru acuzațiile de viol sau violență domestică. Va oferi o explicație detaliată în instanță”, a precizat apărătorul său.
Procesul se va desfășura până la 19 martie, iar inculpatul urmează să depună mărturie miercuri.
Arestat înainte de procesCu doar câteva zile înainte de începerea judecății, poliția norvegiană l-a reținut pe fiul prințesei moștenitoare sub suspiciunea de vătămare corporală, folosirea unui cuțit și încălcarea unui ordin de restricție. Instanța a decis plasarea sa în arest preventiv pentru patru săptămâni, iar avocatul său a anunțat că analizează posibilitatea unui apel.
Acuzații de viol și droguriPotrivit procurorilor, printre acuzații se află un caz de viol prin raport sexual și trei cazuri de viol fără raport sexual. Unele dintre faptele incriminate ar fi fost filmate cu telefonul mobil.
Procurorii au adăugat recent noi capete de acuzare, între care deținerea și transportul a 3,5 kilograme de marijuana.
Într-un dosar anterior, din 2024, acesta a fost suspectat de agresiune fizică asupra unei femei cu care avea o relație. La acel moment, el a recunoscut că i-a provocat vătămări corporale în timp ce se afla sub influența cocainei și alcoolului. „Regret faptele mele”, a transmis el într-o declarație publică.
Familia regală nu va participa la procesPrințul moștenitor Haakon a anunțat că el și soția sa, prințesa moștenitoare Mette-Marit, nu vor fi prezenți la proces. „Avem încredere că sistemul de justiție va fi corect și echitabil”, a transmis Haakon.
Despre fiul său vitreg, acesta a spus: „Îl iubim, este o parte importantă a familiei noastre. Este cetățean norvegian și are aceleași responsabilități și drepturi ca oricine altcineva”.
Prințul moștenitor a exprimat și compasiune față de presupusele victime: „Ne gândim la ele și știm că multe trec printr-o perioadă dificilă”.
Norvegienii susțin monarhiaIstoricii descriu acest caz drept cea mai gravă criză pentru monarhia norvegiană în timp de pace, chiar dacă inculpatul nu are titlu regal și nu se află în linia de succesiune. Familia regală se confruntă cu probleme de sănătate ale regelui Harald, precum și cu alte controverse recente interioare.
Cu toate acestea, sprijinul public rămâne ridicat. Aproximativ 70% dintre norvegieni susțin monarhia ca instituție, potrivit unui sondaj Norstat realizat pentru postul public NRK.
La nivelul Uniunii Europene, 9,2% din populație nu a reușit să își mențină locuința suficient de caldă în 2024. Situația s-a îmbunătățit față de anul precedent, când proporția persoanelor aflate în această situație a fost mai ridicată, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În România, 10,8% din populație s-a confruntat cu dificultăți în a-și încălzi adecvat locuința în 2024. Deși nivelul rămâne peste media UE, datele indică o ameliorare față de 2023, când procentul era de 12,5%.
Între extremele UEComparativ cu alte state membre, România se află într-o poziție intermediară. Situația este mai bună decât în țările cele mai afectate de sărăcia energetică, unde proporția persoanelor care nu își pot încălzi locuința ajunge la 19% în Grecia, 18% în Lituania și 17,5% în Spania, ceea ce înseamnă că aproape una din cinci persoane se confruntă cu această problemă.
România, mai afectată decât Europa CentralăÎn același timp, situația din România este mai dificilă decât în numeroase state din Europa Centrală și de Nord. În Germania, 6,3% din populație se confruntă cu această problemă, în Ungaria 6%, în Cehia 4,9%, iar în Polonia 3,3%. La polul opus în Uniunea Europeană se află Finlanda, unde doar 2,7% din populație declară că nu își poate încălzi adecvat locuința.
Datele arată diferențe și între marile economii europene. În Franța, 11,8% din populație se confruntă cu dificultăți în a-și încălzi locuința, un procent ușor mai mare decât în România. În Italia, 8,6% dintre oameni se află în aceeași situație, iar în Slovacia 8,3%, ambele țări având valori sub nivelul României, dar peste media Uniunii Europene.
Nordul mai protejat, Sudul mai expusFenomenul este influențat de nivelul veniturilor, de costurile energiei, eficiența energetică a locuințelor și de condițiile climatice.
Țările din Europa de Nord, unde locuințele sunt mai bine izolate și sistemele de sprijin sunt mai extinse, înregistrează cele mai scăzute valori. În schimb, în state din sudul și estul Europei, inclusiv România, proporția populației afectate rămâne mai ridicată, în principal din cauza veniturilor mai mici și a clădirilor mai puțin eficiente din punct de vedere energetic.
Început pe 26 octombrie 2025, la Fort Worth, în Texas, marșul se desfășoară pe un traseu de aproximativ 3.700 de kilometri, având drept destinație Washington, D.C.
Luni, călugării au ajuns la Richmond, în Virginia, împlinind 100 de zile consecutive de mers, după ce au traversat, pas cu pas, opt state din sudul și estul Statelor Unite: Texas, Louisiana, Mississippi, Alabama, Georgia, Carolina de Sud, Carolina de Nord și Virginia.
Ei au parcurs zilnic peste 35 de kilometri, în tăcere sau rugăciune, cu opriri pentru masă, întâlniri cu oamenii care îi așteptau și înnoptare în comunitățile pe care le traversau.
Organizatorii au descris marșul drept un demers non-politic, conceput ca un pelerinaj spiritual dedicat păcii, compasiunii și reflecției, oferit ca răspuns spiritual la conflictele armate din lume, între care este menționat constant și războiul din Ucraina.
De-a lungul celor 100 de zile, marșul a atras constant oameni care au ieșit din case pentru a-i vedea pe călugări, care trăiesc, de regulă, retrași, departe de viața publică. Mulți dintre ei au venit din alte localități, unii de la zeci de kilometri distanță. Oamenii i-au așteptat pe marginea drumului cu flori, sticle de apă și pachete cu mâncare, iar unii li s-au alăturat pentru porțiuni scurte de drum.
În multe localități, părinți și bunici și-au adus copiii pentru binecuvântări. De asemenea, bolnavi însoțiți de aparținători au venit special pentru a-i întâmpina. Călugării s-au oprit de fiecare dată, au stat lângă oameni, au meditat, s-au rugat și le-au dăruit brățări simbolice, realizate de ei.
Sprijin constant din partea autoritățilorPe întregul traseu, marșul a beneficiat de sprijin constant din partea autorităților americane locale. Poliția, serviciile de urgență și echipele medicale au asigurat escorta, siguranța și coordonarea traficului în numeroase orașe și comunități.
În orașe importante, inclusiv la Capitoliul statului Carolina de Nord, în Raleigh, au fost organizate adunări publice pentru pace, la care au participat mii de oameni. De-a lungul marșului, călugării au primit și insigne onorifice din partea unor reprezentanți ai forțelor de ordine, ai serviciilor de intervenție și ai administrațiilor locale, ca gest simbolic de respect și susținere pentru caracterul pașnic al inițiativei.
Încercări pe traseuDrumul nu a fost lipsit de momente dificile. La scurt timp după plecarea din Texas, un accident rutier a dus la rănirea gravă a unor participanți, iar marșul a fost oprit temporar. Unul dintre călugări a suferit răni atât de severe încât i-a fost amputat un picior.
Grupul a parcurs traseul în condiții meteo dificile, inclusiv frig și ploi abundente. O parte dintre călugări au mers desculți pe cea mai mare parte a drumului, până când gheața și zăpada i-au obligat să poarte încălțăminte.
Aloka, câinele pelerinajuluiUn simbol al marșului este Aloka, un câine adoptat de comunitatea de călugări, care i-a însoțit pe acest drum. Aloka a mers alături de ei în frig, ploaie și pe distanțe lungi, zi de zi, devenind rapid un reper pentru oamenii întâlniți pe traseu, care îl recunoșteau și îl așteptau cu hrană și apă.
În timpul pelerinajului, Aloka a suferit o accidentare și a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind separat temporar de grup. Organizatorii au anunțat atunci că prioritatea a fost recuperarea lui, iar marșul a continuat fără el o perioadă. După însănătoșire, Aloka a fost readus lângă călugări și continuă să le fie alături, devenind parte din ritmul zilnic al drumului.
Drumul continuăAjunși în Virginia, călugării se află acum în ultima parte a traseului. Potrivit programului anunțat de organizatori, sosirea în Washington este urmată de mai multe evenimente dedicate păcii, programate în zilele de 10 și 11 februarie 2026.
Mesajul transmis a fost același pe tot parcursul marșului și este reluat la fiecare oprire: „Fie ca toate ființele să fie bine, fericite și în pace”.
