Nu e foarte populară la noi, dar tot mai multe țări o promovează („o țin”, dacă vreți) tot mai des, ca pe o ocazie frumoasă de a-ți aduce aminte că „sângele apă nu se face”, că relațiile dintre frați sunt pe viață.
Sărbătoarea a apărut în SUA, unde este cunoscută sub denumirea de „National Siblings Day” și a fost inițiată pentru a încuraja apropierea dintre frați și surori și pentru a celebra rolul acestora în familie.
Nu este recunoscută oficial, dar se fac demersuriNu este recunoscută la nivel oficial, însă tema ei câștigă o popularitate tot mai mare, în fiecare an. Ba chiar mai multe state americane își iau libertatea de a meite proclamații oficiale cu ocazia acestei zile.
Inițiativa aparține unei organizații dedicate promovării acestei legături speciale, care continuă demersurile pentru recunoașterea oficială a zilei la nivel național.
O zi care simbolizează protecția și afecțiunea dintre frațiZiua de 10 aprilie este marcată și în Canada.
În Europa există ceva ceva asemănător, celebrată pe 31 mai.
În alte părți ale lumii, legătura dintre frați este onorată prin tradiții vechi: în India, de exemplu, festivalul Raksha Bandhan simbolizează protecția și afecțiunea dintre frați și surori.
Cea mai stabilă formă de sprijin emoționalDincolo de statutul oficial, Ziua Internațională a Fraților și Surorilor este tot mai prezentă în spațiul public și în mediul online, unde oamenii aleg să împărtășească amintiri, fotografii și mesaje dedicate celor alături de care au copilărit.
Psihologii subliniază că relația dintre frați este unică: poate începe cu rivalități și conflicte, dar, în timp, devine adesea una dintre cele mai stabile forme de sprijin emoțional.
Să ne reamintim cât e de importantă familiaSpre deosebire de alte relații, aceasta are rădăcini comune în experiențele din copilărie și evoluează odată cu fiecare etapă a vieții.
Într-o lume tot mai grăbită, în care timpul petrecut împreună devine tot mai limitat, Ziua Internațională a Fraților și Surorilor vine ca un prilej de a reconecta relații și de a reaminti importanța familiei.
Organizația spune că hotărârea a fost luată pe 1 aprilie, dar guvernul israelian a evitat să publice informația pentru a nu-i nemulțumi pe americani în timpul confruntărilor cu Iranul. „Acum, după ce a fost obținut un armistițiu, se grăbește să o facă publică”, au transmis reprezentanții Peace Now.
Format din principalii miniștri responsabili de apărare și politică externă, în frunte cu premierul Benjamin Netanyahu, cabinetul de securitate al Israelului ia decizii pe teme de război și securitate. La ședințe participă și conducerea armatei și a serviciilor de informații, care prezintă evaluări și recomandări, însă nu au drept de vot, deciziile finale aparținând exclusiv factorului politic.
Șeful armatei a avertizat asupra riscurilorPotrivit presei israeliene, șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a avertizat că armata israeliană riscă să nu-și mai poată îndeplini misiunile, în contextul escaladării violențelor comise de coloniștii israelieni în Cisiordania.
Peace Now a precizat că oficialul s-a opus planului de înființare a unor noi colonii din cauza poverii mari pe care acestea o pun asupra armatei, care este obligată să protejeze numeroase puncte de colonizare în teritoriile ocupate de Israel.
10 avanposturi legalizate, 24 de colonii noiDecizia, care nu a fost încă publicată oficial, este cunoscută în prezent doar din relatările presei israeliene.
Potrivit listei detaliate prezentate de sursa citată, dintre cele 34 de colonii aprobate, 10 sunt avanposturi – așezări deja construite, fără autorizație, care urmează să fie legalizate – iar 24 sunt colonii noi, toate situate în Zona C a Cisiordaniei, teritoriu palestinian ocupat de Israel.
Organizația precizează că o parte dintre aceste așezări nu sunt complet noi: unele existau deja, drept „cartiere” ale altor colonii și au primit statut independent.
Peste 100 de colonii în mai puțin de patru aniCele 34 de colonii aprobate acum se adaugă celor 68 decise de actualul guvern de la instalarea sa, la finalul lui 2022, ceea ce ridică totalul la 102. Până la formarea cabinetului Netanyahu existau 127 de colonii oficiale în Cisiordania, astfel că adăugarea celor 102 înseamnă o creștere de 80% în mai puțin de patru ani.
Noile colonii urmează să fie construite în mai multe zone, inclusiv în nord, în jurul orașelor Jenin și Nablus, dar și în sud, în zona Hebron și în Valea Iordanului.
Datele publicate de Peace Now arată și momentul în care ritmul apariției coloniilor a început să crească puternic: după 2022, odată cu instalarea guvernului Netanyahu. În 2023 au fost aprobate nouă colonii, în 2024 încă cinci, în 2025 numărul a urcat la 54, iar în 2026 sunt deja 34 doar până în aprilie.
„Frenezie” înaintea alegerilor„Guvernul a intrat într-o frenezie înaintea alegerilor, încercând să creeze cât mai multe ”realități pe teren și să lase Israelul în urmă cu o situație dezastruoasă”, au transmis reprezentanții Peace Now.
Organizația susține că extinderea coloniilor afectează securitatea, pune o povară anormală asupra armatei și subminează posibilitatea rezolvării conflictului israeliano-palestinian, precum și orice șansă viitoare la securitate și pace.
Cisiordania, teritoriu ocupat de Israel din 1967Israelul ocupă Cisiordania din 1967, după Războiul de Șase Zile, când a ocupat acest teritoriu de la Iordania, în urma unei ofensive militare. Ulterior, Israelul a declarat Ierusalimul de Est – parte a Cisiordaniei – ca fiind parte a teritoriului său, însă această decizie nu este recunoscută comunitatea internațională, care consideră în continuare zona drept teritoriu ocupat.
Ierusalimul de Est include și Orașul Vechi, o zonă fortificată care adăpostește Zidul Plângerii, Biserica Sfântului Mormânt și Moscheea Al-Aqsa, unele dintre cele mai importante locuri sfinte pentru iudaism, creștinism și islam.
Comunitatea internațională, inclusiv Organizația Națiunilor Unite, califică drept ilegale coloniile israeliene construite în Cisiordania, potrivit dreptului internațional.
Muzeul Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” redeschide expoziția „COCON”, un eveniment care are loc în interiorul instituției și care îi apropie pe vizitatori de procesul complex al metamorfozei, se arată într-cum comunicat transmis de muzeu.
În „maternitatea fluturilor”, publicul poate surprinde chiar momentul ieșirii din pupă. Este clipa în care corpul se desprinde din învelișul protector, iar aripile se deschid treptat, un proces fragil și emoționant, rar de observat atât de aproape.
Expoziția este amenajată într-un decor spectaculos, cu un microclimat atent controlat pentru a reproduce habitatul natural al speciilor prezentate.
Vizitatorii pot admira fluturi proveniți din Sud-Estul Asiei, America Centrală și de Sud, dar și din Africa Subsahariană. Printre aceștia se numără Morpho peleides, cunoscut drept fluturele împărat, Papilio palinurus, coada-rândunicii-de-smarald, Cethosia biblis, fluturele roșcat cu aripi dantelate, Siproeta stelenes, fluturele malachit, dar și reprezentanți ai genului Caligo, cunoscuți ca fluturii cap-de-bufniță.
Dincolo de spectacolul vizual, „COCON” oferă și un moment de reflecție asupra fragilității ecosistemelor și asupra importanței protejării biodiversității. Muzeul subliniază că nicio specie prezentată nu este în pericol de dispariție, iar pupele provin exclusiv din ferme specializate, fără a fi colectate din natură.
Experiența include și o componentă interactivă. Vizitatorii își pot colora propriul fluture, care va prinde viață într-un spațiu virtual dedicat.
Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 și 20:00, iar ultimul acces este permis la ora 19:00.
Prețul unui bilet este de 28 lei pentru adulți, 14 lei pentru pensionari și 7 lei pentru elevi și studenți. Biletele pot fi achiziționate de la recepția muzeului sau online.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat că un imobil din Șoseaua Olteniței, folosit timp de 18 ani fără ca statul să încaseze chirie, a revenit în proprietatea publică.
Situația acestui spațiu a ridicat probleme serioase, fiindcă a fost exploatat fără drept, iar veniturile generate nu au ajuns la buget, a declarat Irineu Darău.
Potrivit ministrului, demersurile pentru clarificarea situației au început în vara anului 2025, când statul a reușit să stabilească statutul juridic al clădirii și să o înscrie oficial în patrimoniul său.
În paralel, autoritățile au deschis acțiuni în instanță pentru evacuarea celor care ocupau spațiul fără un titlu legal.
„Mai ţineţi minte clădirea din şoseaua Olteniţei, despre care colegul meu, Radu Miruţă, a descoperit că era ocupată de ani de zile, fără ca statul să încaseze chirie? Pe 1 august 2025, am clarificat situaţia juridică şi am întabulat clădireа în proprietatea statului. În paralel, a fost deschisă acţiunea în instanţă pentru evacuarea celor care ocupau spaţiul fără drept”, a afirmat ministrul Economiei într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.
Ulterior, instanța a decis evacuarea ocupanților, însă procesul nu s-a încheiat imediat, deoarece aceștia nu au respectat hotărârea judecătorească. Ministerul a continuat procedurile legale și a apelat la executare silită pentru a elibera clădirea.
„Îndată ce am ajuns în minister, am verificat situaţia şi am continuat acţiunea, fiindcă ocupanţii abuzivi nu au avut bunul simt să respecte decizia instanţei. Pentru că spaţiul nu a fost eliberat voluntar, am mers mai departe şi am declanşat procedura de executare silită. În acest context, am primit notificare că spaţirul va fi eliberat”, a mai transmis ministrul.
În tot acest timp, imobilul a fost utilizat de mai multe firme, iar spațiile au fost chiar subînchiriate, fără ca statul să beneficieze de vreun venit. Situația a generat pierderi importante.
„După 18 ani, statul îşi recuperează în sfârşit efectiv un activ care a fost folosit fără drept şi de pe care nu s-a încasat niciun lemn. În tot acest timp, în clădire au funcţionat mai multe firme, iar spaţiile au fost inclusiv subînchiriate, fără ca aceste venituri să ajungă la bugetul public. Am parcurs toate etapele legale, până la capăt, iar rezultatul este clar. Clădirea a revenit în patrimoniul statului”, a adăugat Irineu Darău.
Ministrul a spus că astfel de acțiuni vor continua și în alte cazuri similare. Instituția pe care o conduce va interveni ori de câte ori există situații în care bunurile statului sunt utilizate ilegal, a declarat ministrul.
„Vă asigur că, atâta timp cât voi fi ministru, nu voi tolera astfel de situaţii şi voi livra rezultatele”.
Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia a declarat că vede progrese către un posibil acord de pace cu Kremlinul și a adăugat că o soluționare a războiului ar putea fi obținută într-un timp relativ scurt.
Budanov vede progrese în negocierile cu RusiaDeși negocierile pentru încheierea celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial au produs până acum puține rezultate vizibile în spațiul public, Kirilo Budanov s-a declarat optimist că discuțiile evoluează spre un acord de pace. Fostul șef al serviciului de informații militare al Ucrainei a spus că și Rusia își dorește oprirea războiului.
„Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază”, a declarat Budanov într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie. „Nu cred că va mai dura mult”.
Budanov și-a câștigat reputația prin operațiuni îndrăznețe împotriva forțelor ruse, în perioada în care a condus serviciul de informații militare al Ucrainei, din 2020 până în ianuarie acestui an, când președintele Volodimir Zelenski l-a numit șef al administrației prezidențiale. Acum, el este unul dintre oamenii-cheie din echipa Kievului în negocierile cu SUA și Rusia pentru încheierea războiului.
Budanov a recunoscut că, până în prezent, ambele părți au adoptat poziții „maximaliste” în cadrul negocierilor mediate de SUA, însă a spus că se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis.
Rusia are un motiv clar să ajungă la un acord, a afirmat el. „Spre deosebire de noi, ei cheltuie propriii bani”, a spus Budanov. „Este vorba de sume enorme, care se ridică deja la trilioane”.
Teritoriul, punctul cel mai dificil al negocierilorTotuși, el a refuzat să spună cum ar putea arăta un posibil compromis în privința teritoriului, cel mai sensibil subiect al negocierilor.
„Nu a fost luată încă nicio decizie finală”, a spus el. „Dar, în principiu, toată lumea înțelege acum clar limitele a ceea ce este acceptabil. Este un progres enorm”.
Decizia marchează o retrogradare de la statutul de specie „aproape amenințată” și reflectă impactul tot mai puternic al schimbărilor climatice asupra Pinguinului Imperial.
Specialiștii avertizează că încălzirea globală, provocată de activitățile umane, afectează direct stratul de gheață marină din Antarctica, esențial pentru supraviețuirea Pinguinului Imperial.
Pinguinii imperiali depind complet de gheață pentru reproducere, hrănire și creșterea puilor, însă aceasta se topește mai devreme și se reduce constant de la an la an.
Potrivit estimărilor IUCN, dacă tendințele actuale continuă, populația de pinguini imperiali ar putea scădea cu până la 50% în următoarele decenii.
20.000 de adulți au dispărut în 9 ani„Cea mai mare amenințare pentru specie este schimbarea climatică indusă de activitatea umană”, a comentat Philip Trathan, expert implicat în evaluare.
Datele colectate prin imagini satelitare arată deja un declin semnificativ: aproximativ 20.000 de adulți au dispărut între 2009 și 2018, ceea ce reprezintă circa 10% din populația totală.
În același timp, întinderea gheții marine din Antarctica se află la niveluri minime record din 2016.
Ei depind de gheața marinăPinguinii imperiali au o biologie unică, adaptată condițiilor extreme.
Ei se reproduc iarna, direct pe gheața marină, iar masculii protejează ouăle ținându-le pe picioare, sub un pliu de piele.
Fără un strat stabil de gheață, ciclul lor de viață este pus în pericol.
IUCN atrage atenția că situația nu este izolată. Alte specii din Antarctica sunt, de asemenea, afectate.
Speciile antarctice se află sub o presiune fără precedentPopulația leilor de mare antarctici a scăzut cu peste 50% din 1999, în principal din cauza reducerii resurselor de hrană, pe fondul modificărilor climatice.
De asemenea, o specie de mamifer mic, afectată de gripa aviară transmisă de păsări migratoare, a fost reclasificată ca vulnerabilă.
Reprezentanții organizației consideră că aceste evoluții sunt un semnal de alarmă major și cer măsuri urgente la nivel global pentru combaterea schimbărilor climatice.
Antarctica, spun aceștia, joacă un rol esențial în stabilizarea climei planetei și adăpostește ecosisteme unice, aflate acum sub presiune fără precedent.
Centrul Infotrafic din cadrul IGPR a anunțat situația traficului vineri după-amiaza la ora 15.00.
Astfel, pe A 1 București – Pitești sunt valori de trafic ridicate de trafic în zona localităților Ciorogârla (județul Ilfov), Bolintin Deal (județul Giurgiu) și Poiana lui Stângă (județul Giurgiu), în direcția către Pitești.
Aglomerație este și pe DN 1 Ploiești – Brașov. Sunt înregistrate coloane de autovehicule între Nistorești și Comarnic, precum și în stațiunea Bușteni, pe sensul de mers către Brașov.
Pe celelalte drumuri principale, A 2, A 3, A7 și DN7, traficul se desfășoară normal.
Emma Delaney lucrează la BP din 1995 și îl va înlocui pe actualul director general, Alfred Stern, care ocupă funcția din septembrie 2021 și a anunțat că nu va candida pentru un nou mandat atunci când contractul său expiră, la sfârșitul lunii august, potrivit Reuters.
„Nominalizarea Emmei Delaney în directorat va oferi OMV o vizibilitate internațională și mai puternică”, a declarat Edith Hlawati, vicepreședinta Consiliului de Supraveghere al OMV, adăugând că Delaney va deveni prima femeie director general din istoria grupului.
„Emma Delaney este o candidată remarcabilă și foarte bine calificată pentru poziția de CEO. Ea îndeplinește toate condițiile pentru a conduce OMV cu succes, bazându-se pe vasta sa experiență în industrie și management”, a declarat Lutz Feldmann, președintele Consiliului de Supraveghere al OMV
Consiliul de Supraveghere al grupului, cu sediul la Viena, a recomandat numirea Emmei Delaney pentru un mandat inițial de trei ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă doi ani.
În 2020, irlandeza Delaney a preluat conducerea diviziei de clienți și produse a marelui concern petrolier britanic BP, care include rețeaua de benzinării, divizia de lubrifianți și stațiile de încărcare pentru vehicule electrice.
„Delaney a informat-o pe Meg O’Neill (CEO-ul BP) despre intenția sa de a căuta o altă oportunitate. Îi urăm mult succes în următoarea etapă a carierei sale”, a transmis BP într-un comunicat.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susține că Rusia ar plăti un preț extrem de mare pentru a controla complet regiunea Donbas.
Zelenski a declarat că pentru ocuparea completă a Donbasului, Vladimir Putin ar trebui să sacrifice între 300.000 și 1 milion de oameni și a dat asigurări că Ucraina nu își va retrage trupele din regiune.
Într-un interviu acordat podcastului „The Rest Is Politics”, președintele ucrainean a explicat că armata rusească se confruntă deja cu probleme pe front, inclusiv lipsa militarilor bine pregătiți.
Președintele rus Vladimir Putin caută o soluție care să poată fi prezentată ca o victorie, inclusiv prin presiuni diplomatice, a declarat Volodimir Zelenski, conform Ukrinform.
„Suferă pierderi enorme și nu are suficienți oameni bine pregătiți pe câmpul de luptă. Încearcă să găsească o rampă de ieșire care să arate ca o victorie. De aceea încearcă să ne alunge din Donbas prin diplomație, prin dialog cu Statele Unite. Pentru că, pentru a ocupa complet Donbasul, ar trebui să sacrifice între 300.000 și 1 milion de oameni, în funcție de câți ani ar planifica operațiunea. Acesta este un preț uriaș de plătit chiar și pentru Putin”, a spus Zelenski.
El a menționat, de asemenea, că rușii încearcă să forțeze Ucraina să retragă trupele din Donbas, deoarece știu că „acest lucru va diviza națiunea noastră”.
Potrivit președintelui de la Kiev, dacă unitatea Ucrainei este subminată, Putin va veni cu un nou „blitzkrieg” pentru a ocupa Ucraina foarte rapid.
Chiar dacă acest lucru nu se întâmplă, va folosi orice pauză pentru a recruta mai mult personal, a-l instrui, a extinde baza militar-industrială și a solicita ridicarea sancțiunilor.
„Așadar, un armistițiu în formatul «rămânem unde rămânem» nu este doar dorința noastră, ci este și în interesul partenerilor noștri”, a adăugat Zelenski.
În același timp, el a adăugat că Vladimir Putin înțelege că nu poate ocupa complet Ucraina, „doar că uneori transmite partenerilor noștri mesaje care nu sunt ceea ce crede cu adevărat”, a spus președintele.
Într-un interviu acordat postului de radio Rai, Volodimir Zelenski a declarat că retragerea trupelor ucrainene din regiunea Donețk nu poate fi considerată un compromis, deoarece ar permite Rusiei să ocupe ulterior Harkov și Dnipro.
