Guvernul României îl propune pe fostul ministru al culturii, Lucian Romașcanu, pentru funcția de membru al Curții Europene de Conturi, în locul fostului social-democrat Viorel Ștefan, al cărui mandat expiră în luna iunie 2025. Propunerea făcută de România, în persoana lui Romașcanu, reiese dintr-un raport al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European, care trebuie să emită, conform procedurilor, un aviz consultativ favorabil sau nefavorabil.
Decizia finală aparține Consiliului UE. Documentul studiat de Libertatea arată că propunerea făcută de România a ajuns încă din luna februarie 2025 pe masa oficialilor europeni. Potrivit raportului, în data de 12 februarie 2025 Consiliul UE a transmis Parlamentului European o scrisoare de consultare cu privire la numirea lui Lucian Romașcanu în funcția de membru al Curții Europene de Conturi.
În cadrul procedurii de numire în funcția de reprezentant al României în Curtea Europeană a Curții de Conturi, Romașcanu a fost nevoit să treacă și prin filtrul Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European. Documentul studiat de Libertatea arată că în comisie lui Romașcanu i-au fost puse mai multe întrebări legate de experiența sa managerială și politică, dar i s-au cerut și garanții de independență în cazul în care va fi numit în funcție.
„Care au fost cele mai semnificative realizări în cariera ta profesională?”, a fost una dintre întrebările adresate lui Romașcanu. Având în vedere postul pe care îl vizează, Romașcanu a enumerate „câteva dintre realizările legate de domeniile financiar și bugetar”.
„În primul meu mandat de ministru, am reușit să măresc bugetul Ministerului Culturii cu 47% și am supravegheat o rată de execuție de peste 98% fără niciun aviz negativ din partea Curții de Conturi a României. În calitate de lider al grupului de senatori ai Partidului Social Democrat, am fost un actor cheie în negocierea și votul de succes a bugetelor anuale ale României la timp. În calitate de deputat în Parlament în perioada crizei COVID-19, am putut, împreună cu colegii mei, să asigurăm – prin deciziile Parlamentare necesare – toate resursele de care avea nevoie statul pentru a lupta împotriva pandemiei și a urmări modul în care au fost alocate și cheltuite resursele”, a exemplificat președintele CJ Buzău.
Întrebat care dintre funcțiile anterioare au fost rezultatul unei nominalizări politice, Romașcanu a răspuns: „În ultimii opt ani de carieră, am fost în serviciul public în urma alegerilor generale sau locale și am fost numit de două ori ministru al culturii. Toate funcțiile au fost deținute ca membru al Partidului Social Democrat (PSD)”.
Pentru că membrii Curții Europene de Conturi trebuie să fie „complet independenți” în exercitarea atribuțiilor, Romașcanu a fost întrebat cum ar acționa pentru a respecta această obligație în îndeplinirea viitoarelor sarcini.
„Nu voi căuta și nici nu voi accepta instrucțiuni de la niciun guvern sau altă instituție, birou sau entitate. În același timp, mă voi abține de la orice acțiune incompatibilă cu îndatoririle mele viitoare, straduindu-mă să dau exemplu prin conduita mea personală. Chiar și după încetarea atribuțiilor mele, mă angajez să asigur confidențialitatea informațiilor și să respect regulile privind numirile și beneficiile”, a fost răspunsul social-democratului.
Lucian Romașcanu a fost întrebat, cu ocazia audierii din comisie inclusiv dacă rudele apropiate (părinți, frați și surori, partener legal și copii) au vreo afacere sau angajament care ar putea intra în conflict cu îndatoririle viitoare.
„Nici eu, nici vreun membru al familiei mele nu avem interese comerciale sau financiare care ar putea da naștere unui conflict de interese cu îndatoririle și responsabilitățile asociate cu rolul de membru al Curții de Conturi Europene (CCE). (…) Da, sunt gata să dezvălui toate informațiile solicitate și să ofer o declarație de interese în conformitate cu Codul de conduită al Curții de Conturi Europene și cu orientările etice, asigurând transparență și responsabilitate completă”, a mai răspuns Romașcanu, care a susținut în fața comisiei din PE că nu este implicat „în nicio procedură legală curentă”.
Raportul studiat de Libertatea mai arată că, în cadrul audierilor din comisia ParlamentuluI European, Romașcanu a fost întrebat ce funcție politică ocupă, explicând că este liderul organizației județene Buzău a Partidului Social Democrat și purtătorul de cuvânt național al partidului.
„Veți renunța la orice funcție aleasă sau veți renunța la orice funcție activă cu responsabilități într-un partid politic dacă sunteți numit ca membru al Curții?”, a fost întrebarea Comisiei pentru control bugetar. „Da, fără nicio ezitare. A deveni membru al ECA înseamnă că voi pune capăt carierei mele politice”, a fost răspunsul actualului președinte al CJ Buzău.
Potrivit datelor disponibile pe site-ul Curții Europene de Conturi, salariul de bază al unui membru al instituției este de 27.000 de euro lunar. Documentul care prezintă veniturile personalului din cadrul Curții Europene de Conturi arată că salariile de bază sunt stabilite prin Statutul funcționarilor și sunt scutite de impozitul național, dar supuse impozitului UE. „Anumite indemnizații pot fi adăugate la salariul de bază, în funcție de situația individuală a unui membru al personalului și de circumstanțele familiale”, mai prevede documentul.
Libertatea a încercat să obțină de la Lucian Romașcanu un punct de vedere referitor la audierile pentru funcția de membru al Curții de Conturi Europene, însă acesta nu a răspuns apelurilor telefonice și mesajelor transmise.
Decizia finală aparține Consiliului UE Avizul Parlamentului European în numirea lui Romașcanu la Curtea Europeană de Conturi este unul consultativ.
Întrebat cu ocazia audierilor dacă se va retrage dacă avizul Parlamentului European îi este defavorabil, Romașcanu a spus că „dacă s-ar ridica îndoieli cu privire la integritatea sau independența”, ar lua în considerare, după discuții cu România, să își retragă nominalizarea.
„De asemenea, aș lua în considerare cu atenție opiniile și discuțiile din Comisia de control bugetar cu privire la domeniile de perfecționare profesională și aș acționa în consecință. Cu toate acestea, întrucât am fost nominalizat de Guvernul României, iar procedura din TFUE prevede că decizia finală are Consiliul, consider că urmarea întregii proceduri este modalitatea corectă de a acționa care respectă toate instituțiile implicate”, a mai spus Romașcanu, potrivit raportului studiat de Libertatea.
Articolul Lucian Romașcanu, propunerea României pentru Curtea Europeană de Conturi apare prima dată în Mediafax.
Atacurile au loc la scurt timp de la discuţia dintre Vladimir Putin şi Donald Trump.
Potrivit surselor oficiale, a existat o ameninţare de atac cu rachete balistice în regiunile unde a fost emisă alerta aeriană. Ulterior, forţele aeriene au confirmat că muniţii ruseşti zburătoare ţintesc capitala Ucrainei.
Militarii ucraineni au raportat, de asemenea, o ţintă de mare viteză detectată în regiunea Sumî, deplasându-se spre sud-vest.
Administraţia Militară a oraşului Kiev a anunţat că apărarea aeriană a interceptat mai multe ţinte lansate asupra oraşului şi a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi până la ridicarea alertei.
„Respectaţi măsurile de siguranţă şi nu părăsiţi adăposturile până la anunţul oficial privind încetarea pericolului”, au transmis autorităţile locale.
Articolul Ucraina respinge atacuri ruseşti asupra Kievului, după discuţia dintre Trump şi Putin apare prima dată în Mediafax.
„România are nevoie de un preşedinte cu bun-simţ şi de reguli bugetare clare! În ţara în care 250.000 de copii merg flămânzi la culcare şi în care din pensia şi din salariul mediu se supravieţuieşte, nu se trăieşte, un preşedinte care zboară cu avioane private de lux pe zeci de milioane de euro este o aberaţie pe care România nu mai are voie să o repete”, reeacţionează Elena Lasconi.
Ea afirmă că „Iohannis ne-a arătat o nouă dimensiune a arogantei, cu un război la graniţă şi cu un popor sufocat de scumpiri şi taxe”.
„S-a plimbat mult, luxos, pe banii noştri şi nu ne-a adus niciun beneficiu! Iohannis a fost rupt de realitate, iar noi avem obligaţia să alegem un preşedinte căruia să nu-i ia Dumnezeu minţile şi care să aibă curajul să facă dreptate pentru fiecare cetăţean”, încheie Lasconi.
Administraţia prezidenţială a desecretizat, marţi seara, costurile pentru zborurile preşedintelui Klaus Iohannis din perioada ianuarie 2015-februarie 2025.
Klaus Iohannis a avut, în cele două mandate, 193 de zboruri, potrivit documentului trimis MEDIAFAX de Administraţia Prezidenţială.
Astfel, costurile în 2015 au fost de 6,61 milioane lei, în 2016 de 5,2 milioane lei, în 2017 de 5,6 milioane de lei, 4,9 milioane de lei în 2018, iar în 2019 de 9,34 milioane de lei.
În al doilea mandat Administraţia Prezidenţială a plătit pentru zborurile cu avioane private folosite pentru deplasările oficiale 3,17 milioane de lei în 2020, 7,04 milioane de lei în 2021, 13,7 milioane de lei în 2022, 36,5 millioane de lei în 2023 şi 20,9 milioane de lei în 2024.
În 2025 Klaus Iohannis a avut o singură deplasare, în Belgia, pentru care a cheltuit 685.000 de lei pentru deplasarea cu un avion privat.
Cele mai multe deplasări au fost făcute în 2023, când a avut 26 de deplasări.
Articolul Lasconi: Iohannis s-a plimbat mult, luxos, pe banii noştri şi nu ne-a adus niciun beneficiu apare prima dată în Mediafax.
Casa Albă a declarat că Putin și Trump au convenit asupra unei încetări a focului limitate la 30 de zile asupra infrastructurii energetice din Ucraina și că discuțiile menite să avanseze către un plan de pace mai amplu vor începe „imediat”.
„Cele două părți, Ucraina și Rusia, sunt capabile să nu lovească infrastructura energetică. Partea noastră va sprijini acest lucru”, a declarat Zelenski reporterilor în timpul unei conferințe, potrivit Reuters.
El a adăugat că Ucraina va sprijini orice propunere care duce la o „pace stabilă și justă”.
Liderul ucrainean a declarat că, după conversația Putin-Trump, el a vorbit la telefon cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, cei mai importanți aliați din Uniunea Europeană.
„Cred că va fi corect să avem o conversație cu președintele Trump și vom ști în detaliu ce le-au oferit rușii americanilor sau ce le-au oferit americanii rușilor”, a mai spus Zelenski.
De asemenea, el a declarat reporterilor că speră că partenerii Kievului nu vor reduce asistența militară vitală pentru Ucraina.
El a făcut această remarcă atunci când a fost întrebat despre un comentariu anterior al lui Putin, care a subliniat că orice rezolvare a conflictului ar necesita oprirea asistenței militare pentru Ucraina.
Articolul Ucraina susține propunerea de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice. Zelenski vrea să discute cu Trump pentru a ști „ce le-au oferit americanii rușilor” apare prima dată în Mediafax.
Rectorul universităţii, Alan Garber, a declarat că această măsură are ca scop creşterea accesibilităţii educaţiei şi de a atrage studenţi din medii diverse.
Potrivit estimărilor, aproape 90% dintre familiile americane cu copii admişi la Harvard vor fi eligibile pentru sprijin financiar.
În prezent, taxa de şcolarizare la Harvard este de 56.500 de dolari anual, iar costul total, incluzând cazarea şi alte cheltuieli, ajunge la 82.866 de dolari.
Harvard se alătură altor instituţii de prestigiu, precum MIT şi Universitatea Michigan, care au adoptat politici similare de sprijin financiar.
Iniţiativa vine într-un context în care costurile universitare au crescut semnificativ, iar interesul pentru învăţământul superior a scăzut.
Studiile arată, însă, că deţinerea unei diplome universitare rămâne o investiţie profitabilă pe termen lung.
Articolul Harvard oferă şcolarizare gratuită pentru familiile cu venituri sub 200.000 de dolari apare prima dată în Mediafax.
El a zis acesta este „un prim pas”. Totuşi, Scholz a insistat că este necesar un acord de încetare totală a focului.
„Următorul pas trebuie să fie un armistiţiu complet pentru Ucraina, şi cât mai repede posibil. Desigur, este clar că amândoi suntem de acord cu acest lucru”, a declarat Scholz în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin, alături de preşedintele francez Emmanuel Macron.
Cancelarul german, aflat la final de mandat, a reiterat că orice decizie legată de conflict trebuie luată cu participarea Ucrainei. Germania rămâne unul dintre principalii susţinători ai Kievului, furnizând asistenţă militară şi financiară.
Decizia de a opri pentru 30 de zile atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina a fost anunţată după convorbirea dintre preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin.
Mai mult, preşedintele francez Emmanuel Macron a lăudat pachetul de investiţii „istoric” al Germaniei în apărare şi infrastructură, afirmând că acesta reprezintă „o veste bună pentru Europa”. Declaraţia a fost făcută în timpul vizitei sale la Berlin, unde s-a întâlnit cu Olaf Scholz.
Bundestagul german a aprobat un plan de cheltuieli de sute de miliarde de euro, menit să întărească armata şi să modernizeze infrastructura ţării.
Cancelarul în aşteptare, Friedrich Merz, a motivat această decizie prin „războiul de agresiune al lui Putin împotriva Europei” şi prin riscurile tot mai mari reprezentate de atacurile asupra infrastructurii critice, spionaj şi campaniile de dezinformare.
Pachetul de investiţii a fost primit cu opinii împărţite. Susţinătorii îl consideră esenţial pentru securitatea Germaniei şi a Europei, în timp ce criticii avertizează că ar putea reprezenta o povară economică pentru generaţiile viitoare.
Merz a subliniat că Germania trebuie să recunoască noua realitate geopolitică şi să îşi asigure o mai mare independenţă faţă de Statele Unite în materie de securitate şi apărare.
Articolul Scholz salută oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Klaus Iohannis a avut, în cele două mandate, 193 de zboruri, potrivit documentului truimis MEDIAFAX de Administrația Prezidențială.
Astfel, costurile în 2015 au fost de 6,61 milioane lei, în 2016 de 5,2 milioane lei, în 2017 de 5,6 milioane de lei, 4,9 milioane de lei în 2018, iar în 2019 de 9,34 milioane de lei.
În al doilea mandat Administrația Prezidențială a plătit pentru zborurile cu avioane private folosite pentru deplasările oficiale 3,17 milioane de lei în 2020, 7,04 milioane de lei în 2021, 13,7 milioane de lei în 2022, 36,5 millioane de lei în 2023 și 20,9 milioane de lei în 2024.
În 2025 Klaus Iohannis a avut o singură deplasare, în Belgia, pentru care a cheltuit 685.000 de lei pentru deplasarea cu un avion privat.
Cele mai multe deplasări au fost făcute în 2023, când a avut 26 de deplasări.
Articolul DOCUMENT. Cât au costat toate zborurile președintelui Iohannis. Costurile au fost desecretizate de către Administrația Prezidențială apare prima dată în Mediafax.
„Vom continua să sprijinim Ucraina în faţa acestui război de agresiune, pentru că ştim din istorie ce înseamnă să fii ocupat”, a scris Macron pe reţelele de socializare.
Declaraţia sa vine după convorbirea dintre preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin, în urma căreia Kremlinul a transmis că Rusia doreşte oprirea ajutorului militar şi a furnizării de informaţii către Ucraina.
Macron a subliniat anterior necesitatea consolidării forţelor armate franceze şi a sprijinului pentru securitatea europeană.
Franţa este unul dintre principalii susţinători ai Ucrainei în cadrul Uniunii Europene, oferind ajutor militar şi financiar pentru rezistenţa împotriva invaziei ruse.
Articolul Macron: Franţa va continua sprijinul pentru Ucraina în faţa agresiunii apare prima dată în Mediafax.
„Eu nu am fost în Câmpulung decât în trecere. Dar dacă oamenii au revotat-o ca primar, înseamnă că a fost un primar bun. Deci dacă a fost primar bun la Câmpulung, cred că ar fi un primar bun la București”, spune la Antena 1 Nicușor Dan.
El precizează că ar susține o eventuală candidatură a Elenei Lasconi la PMB și că nu a avut o discuție cu aceasxtă despre o retragere a ei din cursa pentru Palatul Cotroceni.
„Am avut o discuție larg mediatizată cu doamna Lasconi și niște interacțiuni mai soft, să le spunem așa. Nu am discutat de asta. Am discutat, pur și simplu, de proiecte pentru România. Am discutat că era o chestiune în Parlament, legea bugetului național atunci. Am discutat evident și de alegerile prezidențiale. Ea mi-a spus atunci că este hotărâtă să candideze. Eu am spus că sunt hotărât să candidez. Ne-am despărțit prieteni”, încheie Dan.
Articolul Nicușor Dan ar susține o eventuală candidatură a Elenei Lasconi la PMB: Dacă a fost un primar bun la Câmpulung, ar fi și la București apare prima dată în Mediafax.
El a criticat acţiunile Israelului, pe care l-a descris drept un „stat terorist” responsabil pentru violenţele din regiune.
„Regimul sionist a demonstrat din nou că este un stat terorist care se hrăneşte cu sângele, vieţile şi lacrimile celor nevinovaţi, prin atacurile sale brutale asupra Gazei din noaptea trecută”, a afirmat Erdogan.
Liderul turc a subliniat că Ankara va continua să sprijine poporul palestinian şi că va depune toate eforturile pentru a pune capăt violenţelor şi a restabili pacea în regiune.
Mai mult, Erdogan a reiterat angajamentul Turciei de a acţiona pe plan diplomatic pentru a stopa ceea ce a numit „masacrul” din Gaza.
Articolul Erdogan: Turcia va intensifica eforturile diplomatice pentru un armistiţiu în Gaza apare prima dată în Mediafax.
„Sunt două lucruri. Una sunt problemele, altele sunt soluţiile. Călin Georgescu a identificat bine nişte probleme ale societăţii româneşti. A vorbit de corupţie, a vorbit de inflaţie, a vorbit de nevalorificarea potenţialului agricol, a vorbit de diferenţele între oportunităţi, dacă eşti la sat, dacă eşti la oraş.Deci, nişte probleme foarte, foarte concrete. Inegalităţi, fără discuţie, pe care le-a subliniat. A fost o campanie prin care a reuşit să ajungă să vorbească cu oamenii ăştia care, pe bună dreptate, sunt nemulţumiţi de modul în care s-a făcut politică România. Şi mesajul meu pentru aceşti oameni, pentru care am toată simpatia, este că România are un viitor, că în viitorul ăsta sunt şi ei incluşi, şi că trebuie să facem exact ce trebuie, adică să limităm corupţia, să facem instituţiile să funcţioneze… Unde mă despart evident de Călin Georgescu este pe direcţia occidentală, pentru că nu putem, cu un război la graniţă, nu putem să punem în discuţie NATO, nu putem să revendicăm teritorii pentru că asta înseamnă război şi oamenii, evident că nu vor război pentru că prosperitatea înseamnă pace. Deci, fără discuţie că e nevoie de un dialog cu oamenii ăştia pentru care, repet, am o mare simpatie”, spune la Antena 1 Nicuşor Dan.
El exclude varianta de a-l propune pe Călin Georgescu premier în situaţia în care ar ajunge preşedinte.„Opiniile domniei sale în ceea ce priveşte direcţia externă a României nu coincid deloc cu opiniile mele. Da, e cineva care pune în discuţie Uniunea Europeană, care pune în discuţie NATO şi aşa ceva eu nu pot să… Adică, opinia mea politică este că nu putem să mergem în direcţia aceea. Însă, în ceea ce priveşte pe susţinători, cum am spus şi chiar am avut nişte interacţiuni întâmplătoare în Bucureşti şi în alte locuri cu susţinători şi am încercat să avem un dialog pentru unde trebuie să ducem ţara asta şi ceea ce ne uneşte este convingerea mea şi a lor că s-a făcut politică foarte prost în România toţi anii ăştia”, încheie Nicuşor Dan.
Articolul Nicușor Dan: Călin Georgescu a identificat bine niște probleme. Ce mă desparte de el e direcţia occidentală apare prima dată în Mediafax.
Trump a adăugat că Putin a „fost de acord cu o încetare imediată a focului în ceea ce privește energia și infrastructura, cu înțelegerea că vom lucra rapid pentru a obține o încetare completă a focului și, în cele din urmă, pentru a pune capăt acestui război oribil dintre Rusia și Ucraina”.
Președintele Statelor Unite spune că acest război nu ar fi început niciodată dacă ar fi fost el președinte.
Liderul de la Casa Albă a precizat, de asemenea, pe Truth Social că au fost discutate „multe elemente ale unui contract de pace, inclusiv faptul că mii de soldați sunt uciși și că atât președintele Putin, cât și președintele Zelenski ar dori să vadă sfârșitul acestui război”.
„Acest proces este acum în plină vigoare și efect și, sperăm noi, de dragul umanității, ne vom face treaba!”, a încheiat Trump.
Articolul Trump, după conversația cu Putin: Acest război nu ar fi început niciodată dacă aș fi fost președinte apare prima dată în Mediafax.
Google își extinde suita de instrumente AI prin introducerea Gemini Canvas, o funcție care le permite utilizatorilor să creeze, editeze și partajeze proiecte de scriere și codare. Similar cu instrumentele deja oferite de ChatGPT și Anthropic, Gemini Canvas își propune să transforme chatbot-ul într-o platformă de productivitate avansată, notează TechCrunch.
Gemini Canvas – un spațiu interactiv pentru cod și conținutGemini Canvas este o funcție integrată în asistentul AI de la Google, concepută pentru a facilita colaborarea și editarea în timp real. Utilizatorii pot genera cod HTML, vizualiza previzualizări live și îmbunătăți proiectele într-un spațiu interactiv.
„Canvas este proiectat pentru o colaborare perfectă cu Gemini”, a declarat Dave Citron, director de produs la Google. „Cu aceste funcționalități noi, Gemini devine un partener și mai eficient în procesul de creație.”
Acest instrument marchează o nouă etapă în evoluția AI, oferind utilizatorilor mai mult control și precizie decât interfețele de chat tradiționale.
Audio Overview – rezumate audio generate de AIAlături de Gemini Canvas, Google a anunțat și integrarea funcției Audio Overview în Gemini. Lansată inițial prin NotebookLM, această tehnologie permite generarea de rezumate audio realiste, similare podcasturilor, pentru documente, pagini web și alte tipuri de conținut.
Audio Overview acceptă fișiere în diverse formate și poate fi accesat direct din bara de prompturi Gemini. Utilizatorii pot descărca și partaja rezumatele audio, însă, momentan, funcția este disponibilă doar în limba engleză.
Disponibilitate globală și perspectiveAtât Gemini Canvas, cât și Audio Overview sunt disponibile gratuit pentru utilizatorii Gemini din întreaga lume. Totuși, previzualizarea codului din Gemini Canvas este limitată momentan doar la versiunea web.
Prin aceste inovații, Google își consolidează poziția în domeniul AI, oferind utilizatorilor instrumente avansate pentru productivitate și colaborare.
Articolul Google lansează Gemini Canvas și Audio Overview pentru colaborare și productivitate apare prima dată în Mediafax.
Cei doi lideri au avut marți o discuție telefonică de o oră și 30 de minut, în timpul căreia Putin a fost de acord cu propunerea lui Trump ca Rusia și Ucraina să înceteze să mai atace infrastructura energetică timp de 30 de zile.
Kremlinul a anunțat că au discutat, de asemenea, despre posibilitatea ca cele două națiuni să joace meciuri de hochei, în contextul în care Rusia are în prezent interdicție de a participa la competiții internaționale.
„Donald Trump a susținut ideea lui Vladimir Putin de a organiza meciuri de hochei în SUA și Rusia între jucători ruși și americani care joacă în NHL și KHL”, a transmis Kremlinul într-un comunicat.
Luna trecută, Federația Internațională de Hochei pe Gheață (IIHF) a anunțat că Rusia și Belarus au interdicție în competiții până în sezonul 2025-26.
Decizia IIHF vizează toate competițiile internaționale, inclusiv Jocurile Olimpice de iarnă de anul viitor din Italia.
Consiliul IIHF a declarat că următoarea evaluare a problemei va avea loc în mai 2026.
Jocurile Olimpice de iarnă din 2026 sunt programate pentru perioada 6-22 februarie la Milano și Cortina.
Rusia a câștigat argintul la Jocurile Olimpice de la Beijing din 2022, cu doar câteva săptămâni înainte de invadarea Ucrainei.
Rusia și Belarus au fost interzise de atunci la turneele internaționale de hochei pe gheață.
Articolul Prietenia dintre Trump și Putin se reflectă și în sport. Președintele SUA susține ideea liderului de la Kremlin de a organiza meciuri de hockey între cele două țări apare prima dată în Mediafax.
Printre aceste ţări se numără Haiti, Kenya, Lesotho, Sudanul de Sud, Burkina Faso, Mali, Nigeria şi Ucraina.
Rolul Statelor Unite în lupta împotriva HIV/SIDAStatele Unite, cel mai mare donator al Fondului Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei, au fost un susţinător esenţial al programului Preşedintelui pentru Ajutor de Urgenţă în Lupta împotriva HIV/SIDA (PEPFAR), care a finanţat 70% din răspunsul global la HIV.
Impactul întreruperii finanţăriiDin păcate, întreruperea majorităţii finanţărilor pentru PEPFAR a dus la oprirea imediată a serviciilor de tratament, testare şi prevenire a HIV în mai mult de 50 de ţări.
Avertismentul OMSDirectorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că aceste întreruperi ar putea anula 20 de ani de progrese în lupta împotriva HIV, având ca rezultat 10 milioane de noi cazuri de HIV şi 3 milioane de decese legate de HIV, de trei ori mai multe decât numărul de decese înregistrate anul trecut.
Necesitatea unui plan de retragere ordonatTedros a subliniat că, deşi Statele Unite au fost extrem de generoase, retragerea din aceste programe trebuie realizată într-un mod ordonat şi uman, pentru a permite ţărilor afectate să găsească surse alternative de finanţare.
Impactul pozitiv al PEPFAR până în 2024PEPFAR a salvat până în 2024 26 de milioane de vieţi şi a permis naşterea a 7,8 milioane de copii sănătoşi, fără HIV, din mame infectate cu virusul.
Articolul Opt ţări riscă să rămână fără tratamente HIV din cauza reducerilor de fonduri USAID, avertizează OMS apare prima dată în Mediafax.
Klaus Iohannis, nu înţeleg de ce, a transmis sfidare, nepăsare, refuz de a comunica, refuz de a da socoteală, pentru că dacă am spus aceste lucruri niciodată nu s-au făcut cu tare cu tare nişte lucruri atât de bune trebuie să spun că niciodată nu a existat mai multă întruchipată, în principal, din păcate, de Klaus Iohannis care era capul statului şi cel care reprezenta în faţa cetăţenilor mai mult dezinteres”, spune la un postcast Crin ANtonescu.
El afirmă că „lipsa de comunicare este o formă de dispreţ”.„Cum spuneam, un preşedinte nu are voie să tacă, nu e vorba că e tăcut, că nu are chef să vorbească. El este acolo ca să asculte şi ca să vorbească, el este acolo ca să comunice cu cetăţeni, el este acolo ca să îi reprezinte pe cetăţeni în faţa statului pe care îl conduce al cărui cap este”, încheie Antonescu.
Fostul preşedinte Klaus Iohannis a fost criticat în spaţiul pentru lipsă de comunicare.
Articolul Crin Antonescu despre Klaus Iohannis: A transmis sfidare, nepăsare. Lipsa de comunicare e o formă de dispreţ apare prima dată în Mediafax.
