Măsura este în concordanță cu obiectivul președintelui Donald Trump de a reduce restricțiile asupra exploatării interne a petrolului și gazelor, în special în Alaska, bogată în resurse.
Regula lui Biden din 2024 interzicea concesionarea petrolului și gazelor pe o suprafață de 4,3 milioane de hectare din Rezerva Națională de Petrol din Alaska, limitând în același timp exploatarea pe o suprafață suplimentară de peste 2 milioane de acri, potrivit Reuters.
„Prin abrogarea regulii din 2024, urmăm direcția stabilită de președintele Trump de a debloca potențialul energetic al Alaskăi, de a crea locuri de muncă pentru comunitățile din North Slope și de a consolida securitatea energetică americană”, a declarat secretarul de interne Doug Burgum într-un comunicat. „Această măsură restabilește o gestionare bazată pe bunul simț și asigură beneficii responsabile în materie de dezvoltare atât pentru Alaska, cât și pentru națiune”.
Un grup de nativi din Alaska, Voice of the Arctic Inupiat, a declarat într-un comunicat că susține revocarea, deoarece infrastructura de foraj contribuie în mod semnificativ la veniturile fiscale ale regiunii și susține servicii precum sănătatea și educația.
Atacul, efectuat în dimineața zilei de joi de către Forțele Sistemelor Fără Pilot, a provocat pagube bazei de drone situate la aerodromul Kirovske.
Brovdi nu a furnizat detalii cu privire la amploarea pagubelor provocate sau dacă vreuna dintre dronele Orion a fost avariată în urma atacului, potrivit The Kyiv Independent.
Drona Orion a Rusiei, un vehicul aerian fără pilot de mari dimensiuni utilizat în principal pentru monitorizarea mării, poate transporta până la 250 de kilograme de explozibili. Designul dronei este aproximativ echivalent cu cel al dronei americane Reaper, costurile de producție fiind estimate la peste 5 milioane de dolari.
Orion urma să fie vehiculul fără pilot emblematic al Rusiei, până când această poziție a fost înlocuită de Shaheds, proiectat de Iran.
„Această bestie transportă bombe și rachete aer-sol, poate rămâne în aer până la 24 de ore la altitudini de până la 7.500 m”, a declarat Brovdi după atacuri, adăugând că drona este considerată „scumpă și rară”.
Aerodromul Kirovske a servit ca țintă regulată a atacurilor ucrainene, având în vedere poziția sa geografică. Aerodromul a fost, de asemenea, utilizat în mod regulat pentru a lansa atacuri împotriva orașelor ucrainene.
Atacul a avut loc în contextul unor lovituri simultane asupra aerodromului cu rachete Flamingo produse în Ucraina, a raportat, joi, Statul Major al Ucrainei.
Ucraina lansează în mod regulat atacuri împotriva instalațiilor militare și industriale din Rusia și din teritoriile ocupate de Rusia, bazându-se în principal pe drone dezvoltate la nivel național.
„Există posibilitatea unor amânări care să permită ca aceste sancțiuni să fie puse în practică fără să creeze perturbații majore în zona limitrofă sau există posibilitatea încheierii unor tranzacții comerciale care să facă ca sancțiunile să se aplice imediat. Am mai aplicat acest tip de sancțiuni în România în anii trecuți, dar pe decizii ale Comisiei Europene. Acum trebuie să aplicăm aceste sancțiuni pe baza unor decizii care țin de Statele Unite și pentru asta trebuie să ne facem și o modificare ușoară de legislație, pe care o să o facem probabil săptămâna viitoare”, a spus Ilie Bolojan, joi, la Euronews.
Bolojan a explicat că fără o soluție clară, operarea Lukoil în România va fi dificilă, deoarece orice companie care colaborează cu Lukoil riscă să intre sub incidența sancțiunilor, declarând: „Suntem în situația în care dacă nu se găsește o soluție comercială, operarea Lukoil în România va fi foarte greu de făcut pentru că orice fel de companie care lucrează cu Lukoil, dacă nu se separă foarte clar fluxurile financiare, va fi în ipostaza de a intra sub aceste sancțiuni. Și gândiți-vă că avem companii importante care lucrează cu Lukoil. Gândiți-vă la RomGaz, este partener cu Lukoil într-un proiect în zona Mării Negre”.
Premierul a subliniat că, deși rafineria Lukoil din România este momentan oprită și ponderea sa nu este de natură să creeze probleme majore, perturbările indirecte pot afecta anumite piețe din regiune.
„Rafineria, să spunem, care este a Lukoil în România, este în momentul de față, este oprită, deci nu lucrează. Iar ponderea Lukoil este importantă, dar nu de natură a crea niște probleme majore. Oricum, aceste perturbații, într-o formă sau alta directă sau indirectă, perturbă anumite piețe din regiune. Sunt alte țări, cum este Bulgaria, în care ponderea Lukoil este mult mai mare, inclusiv în zona Republicii în Moldova”.
Potrivit publicației elene Kathimerini, citată de Ukrainska Pravda, programul vizitei președintelui ucrainean este ajustat constant din motive de securitate. Totuși, Zelenski este așteptat să ajungă în Grecia, duminică, în prima jumătate a zilei.
Președintele Ucrainei se va întâlni cu președintele Greciei, Konstantinos Tasoulas, premierul Kyriakos Mitsotakis, dar și vorbitorul Parlamentului elen, Nikitas Kaklamanis.
Ultima vizită oficială în Grecia efectuată de Zelenski a avut loc în august 2023, ca parte a summitului de la Atena.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a vizitat ultima dată Ucraina în luna iunie a acestui an. El s-a aflat la Odesa cu prilejul summitului Ucraina – Europa de Sud-Est.
Ministrul Educației, Daniel David, a spus la podcastul „Salvați Copiii” că părinții, elevii și profesorii trebuie să anunțe dacă un cadru didactic vorbește la școală despre teorii ale conspirației sau dă informații false.
El a explicat că profesorii care fac aceste gesturi ar trebui sancționați treptat, mai întâi prin reducerea salariului, apoi prin interzicerea funcțiilor de conducere, iar dacă nu se schimbă nimic, pot fi scoși din sistem.
Întrebat ce se poate face în aceste cazuri, ministrul a declarat că „părinții trebuie să monitorizeze acest lucru (răspândirea de informații false de către un profesor), copiii trebuie să raporteze acest lucru și colegii acestor profesori trebuie să raporteze acest lucru”.
El a mai declarat că aceste măsuri sunt importante, fiindcă un profesor care răspândește informații false afectează și imaginea celorlalți dascăli.
„Trebuie să devină o problemă care ne duce în zona de sancțiuni disciplinare, pentru că toți ceilalți profesori trebuie să înțeleagă: dacă ai un astfel de coleg, îți strică și ție imaginea. Strică nu doar imaginea lui, îți strică și imaginea ta”, a spus Daniel David.
Un alt subiect dezbătut în cadrul podcastului de către Ministrul Educației a fost lipsa încrederii în știință din partea cetățenilor din cauza analfabetismului funcțional.
„Analfabetismul funcțional înseamnă că, de exemplu, tu nu înțelegi cum funcționează lumea fizică, nu înțelegi cum funcționează chimia în lumea de zi cu zi, nu înțelegi biologia. Ajungi să crezi că constelațiile îți influențează destinul. Toate astea sunt conspiraționiste”.
Potrivit lui Daniel David, analfabetismul funcțional apare pentru că școala nu pune accent pe dezvoltarea competențelor elevilor.
„Prin acest analfabetism funcțional, prin faptul că noi n-am mai transferat în actul educațional competențe. Actul educațional ar trebui să fie centrat pe elev, iar în această centrare pe elev elementul fundamental este formarea de competențe”, a declarat el.
Populația Californiei a votat recent o inițiativă care permite Congresului de stat, controlat de democrați, să înlocuiască circumscripțiile electorale stabilite de o comisie independentă, în scopul de a crea cinci locuri suplimentare mai favorabile democraților în Camera Reprezentanților.
Partidul Republican din California și alte grupuri au acționat rapid în instanță pentru a bloca demersul, iar implicarea Departamentului de Justiție al administrației Trump marchează o escaladare semnificativă a disputei juridice.
Administrația de la Washington a susținut că acțiunea Californiei, deși a fost prezentată ca una politică, era un rasială, notând în documentele depuse la tribunal: „Constituția noastră nu tolerează acest gerrymandering rasial”.
Demersurile Californiei au fost demarate după ce republicanii din Texas au luat măsuri asemănătoare la cererea președintelui Trump.