Studenții de la Berklee College of Music din Boston, SUA, sunt furioși deoarece universitatea le oferă un curs de „compoziție muzicală” bazat pe inteligență artificială, potrivit Futurism. Sute de studenți au semnat o petiție online care vizează cursul „Inteligența artificială și viitorul compoziției muzicale”. Totodată, protestatarii solicită școlii să interzică utilizarea inteligenței artificiale în campus.
În mai puțin de două zile, petiția a fost semnată de 418 persoane. În petiție, universitatea este acuzată că promovează ChatGPT care „fură arta a [zeci de mii] de artiști și distruge esența industriei având consecințe devastatoare”.
„Fă-te bine, Berklee. Reprezinți pe atât de mulți dintre noi și viitorul atâtor artiști mari, nu strica asta”, a scris un student revoltat care a fost completat de un absolvent: „Ca absolvent al Berklee, sunt îngrozit de utilizarea discutabilă a inteligenței artificiale în cursurile de creație și, dacă aș fi un student acum, aș fi furios dacă mi s-ar spune să o folosesc.”
Conform descrierii cursului, studenții vor aprofunda modul în care compunerea de cântece asistată de inteligența artificială poate atât să ajute, cât și să împiedice creativitatea muzicală.
În replică, reprezentanții universității au spus că au datoria de a-și pregăti studenții să utilizeze noile tehnologii care au impact asupra industriei creative.
Potrivit TMZ Sports, procesul pornește de la ratarea participării celebrului fotbalist la unul dintre meciurile amicale ale echipei naționale, deținut de organizatorul de evenimente sportive și culturale.
În august anul trecut, VID a plătit AFA 7 milioane de dolari în schimbul unui acord de organizare a două meciuri amicale pentru echipa națională a Argentinei în Statele Unite, în octombrie. Una dintre cele mai importante condiții ale contractului a fost participarea liderului echipei, Lionel Messi, la aceste meciuri. Acordul prevedea că opt câștigători ai Balonului de Aur vor juca cel puțin 30 de minute în fiecare meci (singura excepție fiind accidentarea).
Ambele meciuri au avut loc în cele din urmă. Pe 15 octombrie, Argentina a învins Puerto Rico cu 6-0, Messi jucând toate cele 90 de minute și oferind două pase decisive. Cu toate acestea, a ratat meciul din 11 octombrie împotriva Venezuelei (1-0), urmărindu-l alături de familia sa din loja VIP. VID susține că argentinianul era sănătos și subliniază că a doua zi, 12 octombrie, a jucat întregul meci pentru Inter Miami, marcând două goluri și oferind o pasă decisivă.
Suma exactă a daunelor nu a fost specificată. Cu toate acestea, raportul precizează că pierderile VID se ridică la milioane de dolari. Compania de promovare a adăugat că AFA a promis că va remedia situația în viitor, dar aceste promisiuni nu au fost îndeplinite.
Lionel Messi are 38 de ani.
Cu echipa națională a Argentinei, a câștigat Cupa Mondială (2022) și două titluri Copa América (2021 și 2024). În total, a câștigat 48 de trofee, inclusiv patru titluri de Liga Campionilor. Lionel Messi este cel mai decorat fotbalist din istorie.
„Nici n-a cântat de trei ori cocoșul după alegerile din Ungaria, că doamna von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a ieșit public cu un anunț cel puțin surprinzător: statele naționale trebuie să renunțe la dreptul de veto în politica externă și de securitate.
Anunțul este surprinzător, pentru că vine în siajul unor mesaje encomiastice ale Bruxelles-ului, inclusiv ale șefei Comisiei, apropo de alegerile din țara vecină. A fost un succes al Europei, Europa a câștigat, libertatea a triumfat. Acestea au fost mesajele celor care au preamărit victoria partidului Tisza la alegerile parlamentare din Ungaria.
De ce se teme astăzi doamna von der Leyen? Dacă domnul Péter Magyar a triumfat și, împreună cu domnia sa, a triumfat, nu-i așa, bătrâna Europă în statul Ungaria? Doamna von der Leyen se teme și transmite aceste mesaje aparent contradictorii pentru că știe foarte bine că narațiunea după care alegerile din Ungaria au fost câștigate de Europa este falsă. Și știe că este falsă pentru că doamna von der Leyen este una dintre cele care au contribuit la construirea acestei narațiuni false!
Știe că este falsă pentru că doamna von der Leyen a văzut foarte bine că niciun steag european nu a fost fluturat în timpul campaniei domnului Péter Magyar, în sprijinul candidaturii politice a partidului.
Partidul Tisza nu s-a prezentat ca un partid pro-Bruxelles și nu s-a înfășurat în faldurile drapelului de la Bruxelles.
Și nu a făcut asta pentru ca să nu sperie „vânatul”, adică alegătorii.
Doamna von der Leyen știe foarte bine că niciun politician european de la Comisie sau de la Parlament nu s-a deplasat la Budapesta sau în alt oraș din Ungaria pentru a-i face campanie domnului Péter Magyar.
Și știe foarte bine asta pentru că, dacă s-ar fi dus acolo, s-ar fi pierdut voturi.
Concluzia este clară pentru cei de la Bruxelles: votul în Ungaria nu a fost câștigat de „Europa”.
Votul în Ungaria a fost, cum am spus în intervențiile anterioare, câștigat de un naționalist care se vrea și eficient, al domnului Péter Magyar, în fața unui naționalist vetust și ineficient, mai ales economic, al domnului Viktor Orbán.
Doamna von der Leyen știe asta și noi știm asta. Ce va face domnul Péter Magyar și cum va reacționa este interesant de văzut. Pentru că pactul aproape mefistotelic dintre Bruxelles și Péter Magyar urmează acum să-și afle încercarea.
Va ceda domnul Péter Magyar și se va expune nu doar cetățenilor ungari, dar și atacurilor furibunde, probabil, ale lui Viktor Orbán și ale partidului Fidesz în Parlamentul maghiar? O să vedem. Nu este treaba noastră, este treaba domnului Péter Magyar și a politicii din Ungaria, în care, evident, noi nu ne băgăm.
Știm însă altceva: că orice cedare de suveranitate, în condițiile actuale, ar fi un alt act de sinucidere politică și o sinucidere a Europei din punctul de vedere al ideii de Europa, care a fost cândva asumată de multă lume. Ideea de libertate, ideea de prosperitate, ideea de ne-control, ideea de luptă pentru libertatea conștiințelor, pentru exprimarea publică liberă.
Asta însă ar însemna, în acest moment, cedarea de suveranitate.
Pentru că cedarea de suveranitate duce automat la ideea mult dragă Bruxelles-ului, care n-a fost niciodată rostită în sprijinul domnului Péter Magyar la Budapesta, adică ideea de federalizare.
Cedarea de suveranitate de astăzi, cedarea dreptului de veto astăzi înseamnă și cedare de suveranitate, dar înseamnă asumarea federalizării de mâine.
Și asta nu se poate, iar cu asta Alianța pentru Unirea Românilor – AUR nu va fi de acord niciodată, indiferent de decizia noului partid ales la Budapesta.
Cedarea dreptului de veto și federalizarea, în condițiile unei Europe care este intoxicată, la Bruxelles, de proiecte de tip DSA, adică reglementări ale pieței media online, de viziuni totalitare, supranaționale și antidemocratice, de oameni care vor să fie la putere fără să fie aleși, de instituții care n-au legitimitate democratică, de oameni care nu dau două parale pe ceea ce se numește accountability, adică posibilitatea lor de a da seama despre ceea ce spun și fac în fața propriului electorat – ar fi un dezastru moral și național.
Aceasta este problema majoră a federaliștilor de astăzi. În actualele condiții și atmosfera de la Bruxelles, măcinată, obsedată de control, de supranațional, de antinațional, a accepta federalizarea înseamnă, cum spuneam, o sinucidere politică.
Singurul argument care, chipurile, s-ar mai putea aduce ar fi legat de securitate. Ni se va spune că federalizarea e necesară pentru că trebuie să ne apărăm, ca Europa, împotriva, astăzi, adversarilor — nu-i așa — Donald Trump sau Vladimir Putin sau mai știu ce alți adversari mai pot fi.
Această idee este falsă.
Cea mai puternică structură de apărare colectivă inventată vreodată este NATO. NATO s-a constituit nu ca o supra-entitate politică, ci ca o entitate care pune laolaltă statenaționale, care merg la luptă în uniforme naționale, cu drapeluri naționale.
Din punctul acesta de vedere, și-a dovedit forța și reziliența, rezistând, până acum, cel puțin, în fața provocărilor a două ordine internaționale, a două ordine globale.
Pentru europeni, NATO este cel mai bun instrument de apărare astăzi în fața provocărilor care stau să vină; chiar și un NATO european (idee veche de decenii), într-un moment în care America este probabil ocupată în alte părți.
Dar un NATO european, nu o armată așa-zis europeană, supranațională, cu soldați care se duc la luptă în uniforme europene, cu drapele europene. O asemenea construcție nu are nicio valoare, în condițiile în care fundamentele necesare, obligatorii pentru o asemenea construcție, nu există. Nu există determinarea morală care să te ducă la luptă sau la sacrificiu și responsabilitatea de a apăra ceea ce este cel mai important pentru tine. Căci astăzi, Europa Bruxelles-ului nu este, pentru foarte mulți cetățeni europeni, acel lucru fundamental pentru care să se sacrifice. Nu va exista niciodată voința eficientă de a lupta pentru o entitate impusă de sus în jos.
De aceea federalizare, prezentată ca soluție de securitate, este falsă. Ea nu ar duce la întărirea apărării, ci, dimpotrivă, la slăbirea ei, pentru că NU se bazează pe voința reală a cetățenilor. Nu avem nevoie de o construcție impusă de sus în jos, fără ca cetățenii europeni să fie implicați, fără să fie consultați, fără să fie chemați la dezbateri și la susținerea argumentelor.
O astfel de construcție ar putea deveni „un nou totalitarism”. Adică o veche obsesie a dușmanilor Europei, care vorbeau despre Europa ca despre „un nou URSS”. Această obsesie era evident falsă în anii ’90 și 2000, pentru că Europa (mai) era atunci o construcție a libertății și a cooperării. Dar astăzi există riscul real ca, prin impunerea forțată a unei idei împotriva dorinței majorității cetățenilor europeni, adică federalizarea, să ne apropiem de acel scenariu.
Cetățenii nu pot fi tratați precum o turmă fără voință, fără spirit critic, fără decizie (agency). Presați, vor reacționa și se vor opune, iar statele își vor apăra suveranitatea, inclusiv prin dreptul de veto. Cine are nevoie de o asemenea confruntare care nu știm unde poate duce?
În această luptă, Alianța pentru Unirea Românilor – AUR va fi de partea libertății de voință, de conștiință și de acțiune politică. Vă puteți baza pe noi, așa cum și noi ne bază, sută la sută, pe Dumneavoastră!”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.
România reală nu este cea din rapoartele cosmetizate ale guvernanților și nici cea din discursurile seci ale unei clase politice rupte de suferința oamenilor. România reală este țara în care milioane de români trăiesc și astăzi fără apă curentă, fără canalizare și fără gaze naturale, în timp ce statul le cere, cu o cinică regularitate, să plătească taxe și impozite ca și cum ar beneficia de toate condițiile minime ale unui trai decent.
Parlamentarii AUR Mihai Enache și Lucian Mușat au depus în Parlamentul României o inițiativă legislativă care prevede scutirea de la plata impozitului pentru locuințele care nu beneficiază cumulat de apă, canalizare și gaze naturale.
Această inițiativă legislativă pornește de la un principiu simplu, dar esențial: românii trebuie să aibă demnitatea de a fi proprietari și să se bucure de respect real pentru proprietatea lor.
Statul nu poate pretinde taxe și impozite tot mai mari de la oameni pe care îi abandonează în condiții nedemne, fără apă, fără canalizare, fără gaze sau fără energie electrică. Proprietatea nu trebuie transformată într-o povară pentru cetățean, ci apărată și respectată. Atâta vreme cât statul nu își îndeplinește obligațiile minime față de cetățeni, nu are nicio legitimitate să îi pedepsească fiscal pe cei care trăiesc în lipsuri.
„Este o altă inițiativă prin care vrem să redăm românilor demnitatea de a fi proprietari. Am depus, în urmă cu câteva săptămâni, proiectul care prevede taxare zero pentru prima locuință, așa cum au majoritatea românilor. Acum venim cu o nouă soluție de demnitate și de normalitate pentru românii care sunt forțați de guvernare și de autoritățile locale să trăiască în condiții de ev mediu: fără gaze, fără apă, fără canalizare, fără energie electrică.
Atâta timp cât statul nu oferă aceste servicii de bază, acești români trebuie să fie scutiți de impozit, de impozitele acelea mărite de coaliția de guvernare a domnului Bolojan, cu tot cu PSD, cu tot cu USR, cu tot cu UDMR. Acele impozite majorate de multe ori. Românii trebuie să fie demni de a fi proprietari pe casele lor, iar Guvernul nu trebuie să îi jefuiască, mai ales pe aceia care nu beneficiază de aceste servicii de bază. Este doar o stare de normalitate”, a declarat Mihai Enache, liderul deputaților AUR.
„În timp ce alte state investesc în tehnologie, infrastructură și viitor, România anului 2026 încă își condamnă propriii cetățeni la condiții de secol trecut. Deși statul a încasat taxe peste taxe, deși a împovărat românii cu biruri tot mai mari, deși s-a împrumutat cu peste 230 de miliarde de euro, iar aparatul administrativ s-a umflat până la absurd, rezultatul este unul rușinos: zeci de procente din populație trăiesc fără utilități de bază, în localități abandonate de autorități și transformate în victime ale nepăsării politice.
În România anului 2026, peste 60% din populație și 70% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, peste 40% dintre români nu beneficiază de canalizare, iar peste 25% nu au apă curentă. Cu alte cuvinte, milioane de familii sunt obligate să trăiască în condiții incompatibile cu orice pretenție de stat european, dar sunt tratate de autorități ca și cum ar locui în zone complet dezvoltate și complet racordate la infrastructura publică. România are astăzi peste 3000 de primării și 41 de consilii județene, însă, în ciuda acestui aparat administrativ uriaș, zeci de mii de gospodării continuă să trăiască fără apă curentă, canalizare și gaze, abandonate de autorități și lăsate în afara oricărei minime normalități”, a declarat deputatul AUR, Lucian Mușat.
Prin această lege, AUR nu doar că propune o reparație fiscală minimă pentru românii supuși abuzurilor fiscale din ultimele luni ale guvernării PSD-PNL-USR-UDMR, ci pune și o presiune reală asupra autorităților locale și centrale pentru a accelera, de urgență, investițiile în infrastructura de bază.
Ministerul Finanţelor anunţă, miercuri, faptul că a avizat proiectul de hotărâre a Guvernului privind acordarea biletelor de tratament balnear pentru anul 2026. Valoarea fondurilor alocate se ridică la 410 milioane de lei.
Proiectul de act normativ a fost transmis Ministerului Finanțelor la sfârșitul lunii martie 2026 pentru analiză și avizare, de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
„Ministerul Finanțelor susține toate măsurile care au un impact direct asupra sănătății și calității vieții cetățenilor. Am acordat avizul necesar acestui proiect și ne menținem angajamentul de a sprijini implementarea lui în condiții de responsabilitate și transparență. Tratamentul balnear nu este doar o formă de sprijin social, ci o investiție în sănătatea oamenilor și în capacitatea lor de a rămâne activi. În același timp, contribuim la susținerea unui sector economic important pentru România”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Potrivit comunicatului de presă emis miercuri, prin acest proiect de hotărâre se asigură, pentru anul 2026, un buget total de 410 milioane de lei, alocat din bugetul asigurărilor sociale de stat, la capitolul „asigurări şi asistenţă socială – Ajutoare sociale în natură”, dar și până la 50.896 de bilete de tratament balnear, repartizate în maximum 16 serii, în unităţile de tratament aflate în proprietatea Casei Naţionale de Pensii Publice.
Totodată, se asigură, prin proiectul de hotărâre, posibilitatea suplimentării numărului de bilete prin contracte subsecvente încheiate cu alte unităţi de profil, în limita fondurilor aprobate, precum și acordarea unui procent de maximum 15% din totalul biletelor în mod gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale legilor cu caracter reparatoriu.
Ministerul Finanțelor precizează că măsura se adresează asiguraţilor şi pensionarilor din sistemul public de pensii şi „contribuie atât la îmbunătăţirea stării de sănătate a beneficiarilor, cât şi la susţinerea activităţii unităţilor de tratament balnear şi a operatorilor economici din domeniu”.
Comisia Europeană propune o zi de muncă la distanță și reducerea costurilor transportului în comun pentru a atenua efectele crizei energetice cauzate de conflictul din jurul Iranului, scrie El Pais, care citează un proiect al Bruxelles-ului.
Se menționează că conflictul a costat europenii peste 22 de miliarde de euro sub formă de cheltuieli suplimentare pentru importul de combustibil.
De asemenea, printre măsurile posibile ale Comisiei Europene se numără închiderea clădirilor publice, acolo unde este posibil.
Europa încearcă să atenueze impactul asupra facturilor la electricitate, gaze și combustibili al războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și al închiderii Strâmtorii Ormuz, prin care până de curând trecea 20% din comerțul global cu petrol și gaze lichefiate.
Conflictul declanșat de Donald Trump și Benjamin Netanyahu i-a costat pe europeni peste 22 de miliarde de euro în importuri suplimentare de combustibili fosili, conform datelor Comisiei Europene.
Măsuri imediate de sprijin pentru gospodării și industrii vulnerabile. Pachetul, prezentat săptămâna viitoarePentru a atenua impactul conflictului asupra cetățenilor, Comisia propune ca statele membre să implementeze măsuri imediate de sprijin pentru gospodăriile, sectoarele și industriile vulnerabile. Bruxelles-ul propune soluții urgente, cum ar fi impunerea a cel puțin unei zile de telemuncă pe săptămână în companii, închiderea clădirilor publice ori de câte ori este posibil și reducerea tarifelor de transport public sau chiar gratuitatea acestuia pentru anumite grupuri, conform proiectului de pachet de măsuri finalizat de Comisie și obținut de EL PAÍS.
Deși creșterea prețurilor este o consecință directă a conflictului, nu există o amenințare imediată la adresa securității aprovizionării, deși situația este tensionată pentru unii combustibili, notează Comisia Europeană.
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, va prezenta săptămâna viitoare pachetul său de măsuri liderilor celor 27 de state membre.
Printre măsurile care afectează direct cetățenii se numără:
Unele dintre aceste măsuri pot fi implementate aproape imediat în locuințe și clădiri, în industrie și în sectorul transporturilor. Altele sunt pe termen mai mediu, cum ar fi relaxarea normelor privind ajutoarele de stat.
Ajutoare publice pentru compensarea sectoarelor agricol și de distribuțieÎn acest sens, Bruxelles-ul deschide ușa pentru a permite acordarea de ajutoare publice pentru compensarea sectoarelor agricol și de distribuție, cu un sprijin de până la 50% din prețul suplimentar al combustibilului și îngrășămintelor până la sfârșitul anului, conform proiectului de document, care este încă supus modificărilor.
Bruxelles-ul atrage atenția asupra faptului că gazele și petrolul continuă să domine încălzirea, industria și transporturile, lăsând gospodăriile și întreprinderile europene – în special IMM-urile și industriile mari consumatoare de energie – expuse fluctuațiilor bruște ale prețurilor la nivel global. Prin urmare, prețurile energiei în UE au crescut în urma războiului comercial, în timp ce perturbările comerciale încetinesc lanțurile de aprovizionare, avertizează experții Comisiei Europene.
Între 27 februarie 2026 – cu doar o zi înainte ca Trump și Netanyahu să atace Iranul – și 20 martie 2026, prețurile țițeiului au crescut cu 51%, iar prețurile gazelor naturale cu 85%. Piețele au fost grav afectate de închiderea Strâmtorii Ormuz. Pierderea fluxului de la instalația Ras Laffan din Qatar (cel mai mare terminal de gaze naturale lichefiate din lume), avariată de un atac iranian, a avut, de asemenea, un impact semnificativ.
Prețuri reglementate și vouchere pentru energieÎn ceea ce privește măsuri mai concrete care pot aduce beneficii rapide consumatorilor, Bruxelles-ul propune o serie de recomandări statelor membre, cum ar fi emiterea de vouchere energetice specifice pentru gospodăriile vulnerabile sau introducerea sau extinderea prețurilor reglementate temporare pentru gospodăriile cu venituri energetice mici sau cele considerate vulnerabile. Proiectul sugerează, de asemenea, implementarea unor reduceri totale sau parțiale ale accizelor la electricitate pentru gospodăriile vulnerabile cu resurse energetice reduse.
Mai mult, proiectul recomandă implementarea unei interdicții temporare a deconectărilor de la electricitate pentru a preveni deconectarea consumatorilor.
De asemenea, solicită autorităților naționale și locale să se asigure că furnizorii de energie oferă clienților lor consultanță cu privire la „cel mai bun tarif” și „avertismente timpurii” atunci când apar vârfuri de consum sau riscul de neplată.
În cele din urmă, recomandă garantarea faptului că consumatorii pot trece cu ușurință la contracte mai ieftine și au acces la instrumente de comparare neutre și transparente, precum și eliminarea barierelor pentru companiile care recompensează clienții pentru mutarea consumului de energie electrică din orele de vârf în orele în afara orelor de vârf.
După luni de abandonări ale agendei verzi din cauza presiunilor din partea dreptei și a unor părți ale industriei, care susțin că ar putea împiedica competitivitatea, Comisia Europeană se concentrează din nou pe energiile regenerabile ca soluție la criză și cale către securitatea energetică.
„Tranziția către un sistem energetic curat, abundent, produs pe plan intern, sigur și accesibil nu este doar o necesitate de mediu, ci și un imperativ economic, de competitivitate și de securitate. Măsurile de ajutor pe termen scurt trebuie să consolideze, nu să se abată de la, strategia pe termen lung către un sistem energetic al UE decarbonizat și rezistent”, afirmă Comisia.
Astfel, mai multe dintre măsurile sale urgente sunt în conformitate cu acest lucru. Bruxelles-ul propune ca statele membre să introducă stimulente fiscale și sprijin financiar – inclusiv locuințe sociale pentru gospodăriile vulnerabile – pentru implementarea rapidă a pompelor de căldură, a bateriilor reîncărcabile, a panourilor fotovoltaice și a ferestrelor de înaltă performanță.
De asemenea, propune implementarea unor tarife sociale și a unor subvenții suplimentare pentru a înlocui rapid cazanele pe combustibili fosili.
„Statele membre care au atins o proporție ridicată de energie regenerabilă și nucleară au de obicei prețuri la electricitate sub media UE”, subliniază experții Comisiei Europene. „Deciziile luate astăzi vor determina dacă următoarea criză va fi confruntată cu fragilitate sau forță”, avertizează aceștia.
Armata ucraineană a reușit să recupereze aproape 50 de kilometri pătrați de teritoriu în cursul lunii martie, potrivit comandantului forțelor armate, Oleksandr Syrskyi, citat de Reuters.
Acest avans continuă mișcarea militară de la începutul anului, când Kievul a raportat câștiguri teritoriale treptate în fața trupelor rusești.
În același timp, situația de pe front rămâne nerezolvată. Odată cu schimbarea vremii, armata Rusiei a crescut ritmul atacurilor și acționează pe aproape întreaga linie de contact, care se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri.
Zonele cele mai afectate de lupte se află în estul și sud-estul Ucrainei. Regiunea din jurul orașului Pokrovsk a fost una dintre cele mai disputate, pentru că Rusia a încercat să preia controlul complet încă din 2024.
De asemenea, direcțiile Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman au înregistrat și ele o serie de confruntări intense.
Contraofensivele ucrainene din sud-est au încetinit înaintarea trupelor rusești și au afectat planurile Moscovei pentru o ofensivă de primăvară.
Potrivit datelor comunicate anterior tot de Oleksandr Syrskyi, Ucraina a recucerit în total aproximativ 480 de kilometri pătrați de la sfârșitul lunii ianuarie.
Pentru a limita capacitatea de atac a Rusiei, forțele ucrainene au intensificat loviturile asupra obiectivelor strategice din interiorul teritoriului rus. În luna martie, au fost vizate 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din sectorul rafinării petrolului.
Operațiunile au inclus atacuri asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte, cu scopul de a reduce veniturile Moscovei din exporturi și de a slăbi baza economică a efortului de război.
