În timp ce autoritățile le-au promis cetățenilor că le vor oferi, anual, un milion de locuri de muncă în afara țării, sute de tineri au declarat că au fost înșelați de companiile de recrutare, fiind păcăliți să plătrească sume considerabile fără să primească locurile de muncă promise.
Autoritățile din Kenya au radiat 32 de agenții de plasare a forței de muncă în străinătate, implicate în această amplă escrocherie din cadrul programului guvernamental „KaziMajuu”, lansat în urmă cu doi ani pentru a ajuta tinerii să lucreze peste hotare. Ministrul muncii, Alfred Mutua, a anunțat măsurile de radiere marți, în fața comisiei senatoriale care investighează cazul.
În cadrul audierilor privind fraudele cu oferte de muncă peste hotare, senatoarea Gloria Orwoba, care face parte din partidul aflat la guvernare, a insistat asupra faptului că programul guvernamental nu necesita plăți din partea solicitanților: „A fost vorba de un program guvernamental. De ce li s-a cerut kenienilor să plătească?” Senatoarea, membră a comisiei parlamentare, este, la rândul ei, acuzată de lipsă de imparțialitate și de posibile interese personale în acest caz.
Agențiile de recrutare au luat avânt sub administrația președintelui RutoJurnalistul kenian Dauti Kahura a declarat că aceste agenții „există de aproximativ douăzeci de ani în Kenya, însă numărul și vizibilitatea lor au crescut sub președinția lui William Ruto pentru că acesta a făcut multe promisiuni în ceea ce privește locurile de muncă pentru tineri”. La aceeași ideea s-au raportat și alți analiști, printre care Njahira Gitahi, care a precizat că „majoritatea acestor agenții au apărut în ultimii doi ani, odată cu administrația Ruto. Cei care le-au creat au văzut în ele o oportunitate de a face bani, mai ales cei care aveau legături cu guvernul”.
Odată ajuns președinte, “candidatul oamenilor simpli” îi trimite la muncă peste hotareÎn timpul campaniei din 2022, președintele William Ruto s-a prezentat drept candidatul „oamenilor simpli”, promovând un discurs axat pe sprijinirea tinerilor, în special a muncitorii flexibili. Ruto a avansat o cifră de 5.000 de kenyeni care pleacă săptămânal să lucreze în străinătate, iar guvernul său a implementat ulterior programe de formare profesională pentru a sprijini acest flux: „Dl. Ruto este primul președinte care îi încurajează oficial pe kenieni să caute locuri de muncă în alte țări”, a declarat analista politică Njahira Gitahi.
În toamna anului 2024, ministrul muncii, Alfred Mutua, a promis că va trimite „un milion de kenieni să muncească în străinătate în fiecare an”, în special în Iordania, Australia, Arabia Saudită, Qatar și Germania. Printre locurile de muncă anunțate se numărau posturi de șofer, de personal casnic și spălători de mașini. „Cifra este complet fantezistă. Nu există un milion de locuri de muncă care să-i aștepte pe kenieni în străinătate. Guvernul vrea doar să pară că face ceva în legătură cu problema șomajului și crede că, dacă înaintează o cifră atât de mare, va câștiga credibilitate”, apreciază jurnalistul Dauti Kahura.
Recent, în Mombasa, a fost recreat interiorul unei locuințe saudite pentru a pregăti menajerele înainte de plecarea lor spre Riad. Amnesty Internațional, organizație internațională care luptă împotriva abuzurilor și încălcărilor drepturilor omului, a semnalat într-un raport că „multe dintre aceste femei ajung să fie exploatate în condiții de muncă îngrozitoare”.
Articolul Kenya a închis 32 de agenții de recrutare a forței de muncă, implicate într-o escrocherie de amploare apare prima dată în Mediafax.
Uniunea Europeană a aprobat miercuri un nou pachet de sacțiuni menite să afecteze exporturile de petrol din Rusia. Restricții au fost impuse și asupra companiilor din Serbia, Vitenam și Turcia care au furnizat ajutoare armatei ruse. Zeci de oficiali ruși vor fi adăugați pe lista celor peste 2.400 de persoane și entități care se confruntă cu interdicții de acordare a vizelor, dar și înghețarea fondurilor, relatează AFP, citată de The Guardian.
Jean-Noël Barrot, ministrul francez al Afacerilor Externe spune că multiplele runde de măsuri punitive nu au reușit să pună capăt invaziei Rusiei în Ucraina. „Trebuie să continuăm pentru că aceste sacțiuni masive nu au reușit să-l împiedice pe Vladimir Putin să continue războiul său de agresiune împotriva Ucrainei. Trebuie să ne pregătim să impunem sacțiuni devastatoare care ar putea sufoca economie Rusiei Odată pentru totdeauna”, a declarat ministrul francez de Externe pentru postul de televiziune BFMTV.
Ministrul de Externe al Franței se va întâlni miercuri în Turcia cu senatoarea SUA Lindsay Graham pentru a discuta cu privire la lista de sancțiuni pregătite de Franța.
Articolul Franța cere impunerea de sancțiuni economice „devastatoare” împotriva Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Polonia a anunţat miercuri că a descoperit ceea ce ar putea fi o tentativă de interferenţă în campania electorală prezidenţială. Este vorba despre conturi şi reclame pe Facebook care par să fie finanţate din străinătate.
Primul tur al alegerilor prezidenţiale va fi duminică. Printre favoriţi sunt primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, un membru important al partidului de guvernământ Platforma Civică, istoricul Karol Nawrocki, care candidează drept independent susţinut de principalul partid de opoziţie PiS, şi Slawomir Mentzen, de extremă dreapta.
„Centrul de Analiză a Dezinformării NASK a identificat reclame politice pe platforma Facebook care ar putea fi finanţate din străinătate. Materialele au fost afişate în Polonia. Conturile de publicitate implicate în campanie au cheltuit mai mult pe materiale politice în ultimele 7 zile decât orice comitet electoral”, a anunţat NASK, institutul naţional de cercetare care se ocupă de securitatea cibernetică, potrivit Reuters.
NASK nu a spus din ce ţară ar fi putut proveni finanţarea. Polonia a declarat anterior că sprijinul pentru Ucraina au transformat ţara într-o ţintă principală pentru spionajul, sabotajul şi atacurile cibernetice ruseşti. Ruşii au negat acuzaţiile.
Articolul Suspiciuni de interferenţă străină în alegerile din Polonia cu conturi false finanţate din exterior apare prima dată în Mediafax.
Donald Trump a evocat miercuri posibilitatea unei vizite în Turcia, dacă președintele rus Vladimir Putin va călători la Istanbul pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Nu știu dacă va merge. Știu că m-ar vrea acolo. Este o posibilitate”, le-a spus președintele SUA reporterilor aflați la bordul avionului prezidențial, potrivit le Figaro.
Donald Trump face un turneu în Asia. Miercuri el a părăsit Arabia Saudită și a mers în Qatar.
Articolul Trump despre o posibilă întâlnire cu Putin la Istanbul: „Știu ca m-ar vrea acolo” apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui nou sondaj publicat pe 14 mai de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), 71% dintre ucraineni nu susțin organizarea de alegeri naționale înainte de încheierea unui acord de pace cuprinzător cu Rusia, chiar și în condițiile unui armistițiu și ale unor garanții de securitate.
Înaintea discuțiilor de pace Ucraina-Rusia, prezența lui Putin rămâne incertăCu doar o zi înainte de negocierile de pace de la Istanbul, Rusia nu a confirmat încă dacă președintele Vladimir Putin va participa, scrie The Kyiv Independent.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că va fi prezent, lăsând decizia în mâinile Kremlinului.
Președintele american Donald Trump a exercitat presiuni, exprimându-și încrederea că „ambii lideri” vor fi acolo, punându-l pe Putin într-o poziție diplomatică delicată.
Cota de încredere a lui Zelenski crește la 74%, cea mai mare din 2023Cota de încredere a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a crescut la 74%, cel mai înalt nivel înregistrat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) din decembrie 2023, când a atins 77%.
Această creștere reflectă sprijinul public în creștere pentru Zelenski în contextul provocărilor actuale.
UE aprobă al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând „flota fantomă”Uniunea Europeană a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, concentrându-se pe aproape 200 de nave din „flota fantomă” a Rusiei, 30 de companii acuzate de încălcarea sancțiunilor și 75 de entități și persoane fizice legate de complexul militar-industrial rus.
Ucraina atinge un „prag esențial” pentru deschiderea primului cluster de negocieri cu UEUcraina a făcut un pas semnificativ către deschiderea primului său cluster de negocieri cu Uniunea Europeană, conform The Kyiv Independent.
Premierul Denis Șmîhal a anunțat că guvernul a aprobat „foi de parcurs pentru reforme în statul de drept, administrația publică și instituțiile democratice”, împreună cu poziția oficială de negociere a Ucrainei.
Fost secretar adjunct al Consiliului de Securitate din Ucraina, reținut în SpaniaUn fost secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Ucrainei, despre care se crede că este Oleh Hladkovsky, a fost reținut în Spania.
Deși declarația oficială nu a dezvăluit numele acestuia, detaliile cazului sugerează că este vorba despre Hladkovsky, care este căutat din aprilie.
Lula din Brazilia propune să-l întrebe pe Putin dacă participă la negocierile de pace din TurciaPreședintele brazilian Lula da Silva a declarat că îl va încuraja pe președintele rus Vladimir Putin să participe la negocierile de pace din Turcia.
Potrivit lui Lula, ministrul de externe ucrainean Andrii Sybiha i-a cerut omologului său brazilian, Mauro Vieira, să întrebe dacă Putin este dispus să încheie un acord de pace.
Zelenski: Trump trebuie să înțeleagă că Putin minte și blochează eforturile de pacePreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că Donald Trump trebuie să recunoască faptul că președintele rus Vladimir Putin minte și blochează eforturile de pace.
„Trump trebuie să creadă că Putin minte cu adevărat”, a spus Zelenski jurnaliștilor la Kiev.
Atacurile rusești în Ucraina ucid 4 persoane și rănesc alte 26Atacurile rusești în întreaga Ucraină au provocat moartea a patru persoane și rănirea altor 26 în ultimele 24 de ore.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au reușit să doboare 80 de drone, în timp ce alte 42 au dispărut de pe radare fără a provoca daune, potrivit unei declarații oficiale.
Rusia se pregătește pentru o ofensivă majoră în Ucraina, în ciuda eforturilor de pace, potrivit FTRusia pare să se pregătească pentru o ofensivă de amploare în Ucraina, mobilizând trupe către poziții-cheie pe linia frontului, potrivit unui raport din 13 mai al Financial Times.
Raportul citează oficiali ucraineni din domeniul informațiilor, care sugerează că, în ciuda eforturilor de pace în curs, Rusia ar putea plănui o escaladare semnificativă a conflictului.
Zelenski se va întâlni cu Erdogan în Turcia, în așteptarea lui Putin pentru discuții privind încetarea foculuiPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că se va întâlni cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan la Ankara, scrie The Kyiv Independent.
Cu toate acestea, ambii lideri sunt pregătiți să zboare la Istanbul dacă președintele rus Vladimir Putin decide să participe la discuțiile de pace programate acolo.
Se așteaptă ca discuțiile să se concentreze pe o posibilă încetare a focului și pe un schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia.
Pierderile de trupe ale Rusiei în Ucraina se apropie de 970.000Rusia a pierdut aproximativ 969.370 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale lansată pe 24 februarie 2022, potrivit unei actualizări din 14 mai a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Totalul include 1.240 de victime raportate în ultimele 24 de ore.
Pe lângă pierderile de personal, Rusia ar fi pierdut și 10.804 tancuri, 22.501 vehicule blindate de luptă, 48.382 de vehicule și cisterne de combustibil, 27.827 de sisteme de artilerie, 1.382 de lansatoare multiple de rachete, 1.165 de sisteme de apărare antiaeriană, 372 de avioane, 335 de elicoptere, 35.860 de drone, 28 de nave și bărci, precum și un submarin.
Atac cu drone al Ucrainei asupra Belgorodului. 16 persoane au fost rănite O serie de atacuri cu drone ale Ucrainei asupra regiunii Belgorod au rănit cel puțin 16 persoane marți, a declarat guvernatorul regiunii din sud-vestul Rusiei, scrie Reuters. Reuters: Economia de război a Rusiei prezintă riscuri serioase, în ciuda afirmațiilor privind creștereaUn nou raport al Institutului Stockholm pentru Economii de Tranziție (SITE) contrazice imaginea optimistă promovată de Kremlin cu privire la reziliența economică a Rusiei.
„Contrar narațiunilor Kremlinului, timpul nu este de partea Rusiei”, se arată în raport, care subliniază vulnerabilitățile structurale tot mai mari ale economiei rusești alimentate de război, în ciuda declarațiilor oficiale despre creștere.
Macron promite sancțiuni noi împotriva Rusiei și ia în calcul trimiterea armelor nucleare franceze în alte țări europeneÎntr-un interviu acordat postului francez TF1 pe 13 mai, președintele Emmanuel Macron a anunțat planuri pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei.
De asemenea, a evocat posibilitatea desfășurării armelor nucleare franceze în alte țări europene, ca parte a unei strategii mai largi de descurajare în fața Moscovei.
Kremlinul confirmă participarea la negocierile de pace de la IstanbulPurtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că Rusia va trimite o delegație la Istanbul pentru negocieri directe de pace cu Ucraina, pe 15 mai, potrivit The Kyiv Independent.
Delegația rusă va fi, cel mai probabil, condusă de ministrul de externe Serghei Lavrov și consilierul pe politică externă al președintelui Vladimir Putin, Iuri Ușakov.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1176. Macron promite sancțiuni noi împotriva Rusiei și ia în calcul trimiterea armelor nucleare franceze în alte țări europene / Kremlinul confirmă participarea la negocierile de pace de la Istanbul apare prima dată în Mediafax.
Înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025, candidații Nicușor Dan și George Simion nu doar că își dispută voturile românilor, ci și împărtășesc legături diferite cu fotbalul românesc. De la discreția devenită deja „brand” a actualului edil al Capitalei, la implicarea ferventă a lui Simion în mișcarea ultra, preferințele lor fotbalistice reflectă destul de clar contrastele categorice dintre cei doi.
Nicușor Dan: discreție și neutralitate în tribune
Actual primar al Bucureștiului și candidat independent la președinție, Nicușor Dan, este cunoscut pentru profilul său academic și o implicare civică extrem de activă. Deși nu există declarații publice clare privind susținerea unei echipe de fotbal românești, Dan a fost prezent la diverse evenimente sportive, menținând însă mereu o poziție neutră și echilibrată, cu o atitudine ce reflectă preocuparea sa pentru unitate și evitarea polarizării, chiar și în domeniul sportiv.
George Simion: De la peluză la politică
George Simion, liderul AUR și contracandidatul lui Dan, are o relație lungă și intensă cu fotbalul, fiind cunoscut pentru implicarea sa activă în mișcarea ultra. A cofondat grupările „Honor et Patria” și „Uniți sub Tricolor”, susținând echipa națională a României și manifestându-se vehement în tribune. În copilărie, a fost atras atât de Rapid București, cât și de Steaua, dar a ales să susțină Steaua datorită atmosferei din peluză. Simion a declarat că a fost influențat de tatăl său, rapidist, dar a fost cucerit de energia suporterilor steliști. Totuși, în ultimii ani a ales să susțină doar echipa națională, susținând că echipa sa de suflet a dispărut în 2003.
„Steaua a murit când a luat-o Becali. În sufletul meu, Steaua e aceea a lui Duckadam și Lăcătuș. Pentru mine, Steaua nu mai există în nicio formă” a declarat el pentru GSP într-un interviu acordat în 2020.
Articolul Pasiuni fotbalistice în lupta pentru Cotroceni: Ce echipe susțin Nicușor Dan și George Simion? apare prima dată în Mediafax.
Controversatul proiect de lege, depus marți noaptea în Parlamentul Ungariei de un deputat al partidului de guvernământ Fidesz, a stârnit îngrijorare în rândul presei și opoziției, fiind comparat cu legislația rusă privind „agenții străini”. Textul de lege prevede restricții asupra organizațiilor mass-mediei independente și non-guvernamentale, finanțate din surse externe, care „critică” valorile constituționale, inclusiv ideologia privind familia și genurile biologice naționale, iar criticii îl compară cu legislația rusă privind „agenții străini”. Măsurile ar putea afecta grav funcționarea ONG-urilor și libertatea presei din Ungaria, a relatat miercuri Le Monde.
Organizațiile care „violează sau critică” valorile înscrise în Constituție, în special „primatul căsătoriei, familiei și sexelor biologice”, vor putea fi plasate pe o listă neagră, după recomandarea Autorității pentru Suveranitate, înființată anul trecut. În acest caz, ele vor trebui să solicite autorizația autorității de combatere a spălării banilor pentru a primi fonduri din străinătate. Conturile lor bancare vor fi puse sub supraveghere, iar transferurile de donații vor fi blocate dacă se dovedește că scopul acestor bani este „influențarea vieții publice”.
În cazul încălcării acestor reguli, vor fi aplicate amenzi semnificative, care pot ajunge până la de 25 de ori suma ajutorului financiar primit, cu amenințarea interzicerii activității în caz de recidivă.
Adoptarea legii va fi doar o formalitatePremierul naționalist Viktor Orban a promis, în martie, „o mare curățenie de Paște” împotriva rivalilor săi, pe care i-a acuzat că ar fi „paraziți”.
Adoptarea legii va fi doar o formalitate într-un Parlament dominat de coaliția guvernamentală, dar aceasta ar putea întâmpina reticențe din partea Bruxelles-ului, care a lansat anul trecut o procedură de încălcare împotriva înființării Autorității de Suveranitate, potrivit sursei citate. De la înființarea sa, Autoritatea a deschis anchete împotriva ONG-ului anticorupție Transparency International și a site-ului de investigații Atlatszo, concluzionând că acestea reprezintă o amenințare pentru Ungaria.
Analiștii Le Monde consideră că „ prin depunerea în Parlament a unei legi ce vizează orice structură finanțată din fonduri externe, care «ar amenința suveranitatea» țării, guvernul condus de Viktor Orban își continuă ofensiva împotriva ONG-urilor și mass-mediei independente”.
Revenit la conducerea țării în 2010, Viktor Orban a subordonat treptat instituțiile de control, accelerând această tendință acum, cu gândul la alegerile legislative din primăvara anului 2026.
„Este o dovadă evidentă că vor face tot ce consideră necesar pentru a rămâne la putere”, a comentat deputatul independent Akos Hadhazy pe rețelele sociale, făcând apel la mobilizarea împotriva „putinizării” Ungariei.
Articolul Parlamentul Ungariei va vota restricții împotriva presei independente și a ONG-urilor apare prima dată în Mediafax.
Compania de analiză a datelor și inteligență artificială (AI) Databricks a anunțat, miercuri, că a ajuns la un acord pentru achiziționarea start-up-ului Neon, specializat în baze de date cloud-native, într-o tranzacție evaluată la aproximativ 1 miliard de dolari, potrivit Wall Street Journal.
Prin această achiziție, compania americană Databricks urmărește să faciliteze pentru clienți dezvoltarea de agenți AI care folosesc date proprii, o provocare majoră în contextul în care tot mai mulți agenți autonomi scriu cod și execută sarcini automatizate.
Start-up-ul Neon, construit pe tehnologia PostgreSQL, oferă o platformă flexibilă și rapidă pentru crearea de baze de date, deja folosită în proporție de peste 80% de agenți AI.
Cei aproximativ 140 de angajați ai Neon vor fi integrați în Databricks, iar start-up-ul va funcționa ca entitate separată pe termen scurt. Integrarea completă în platforma Databricks este planificată pe termen mediu.
Tranzacția, așteptată să se încheie până la finalul celui de-al doilea trimestru fiscal al Databricks (31 iulie), este a treia achiziție majoră în domeniul AI realizată de companie, după preluarea MosaicML (1,3 miliarde dolari) și Tabular (între 1 și 2 miliarde dolari).
Evaluată la 62 de miliarde de dolari după o rundă de finanțare istorică de 10 miliarde de dolari în 2023, Databricks se alătură astfel marilor jucători precum OpenAI și Nvidia pe piața inteligenței artificiale.
Articolul Databricks cumpără start-up-ul specializat în baze de date cloud Neon pentru 1 miliard de dolari apare prima dată în Mediafax.
Șase elevi de la licee din București, Cluj, Iași, Gorj și Argeș au reprezentat România la Olimpiada internațională de limba latină Certamen Ciceronianum Arpinas. Unul dintre ei a obținut locul al cincilea.
Ministerul Educației a transmis, miercuri, felicitări elevilor olimpici, România obținând locul al V-lea prin elevul Luca Georgescu de la liceul Miguel de Cervantes din București.
Țara noastră a fost reprezentată de un lot format din șase elevi: Luca Georgescu (Liceul Bilingv Miguel de Cervantes, București), Mihai Ilinca (Colegiul Național Costache Negruzzi, Iași), Ecaterina Valeria Pop-Curșeu (Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu, Cluj-Napoca), David-Andrei Barbu (Seminarul Teologic Ortodox, București), Eugen-Ștefan Titerlea (Colegiul Național Tudor Vladimirescu, Târgu Jiu) și Remus Teodor Popescu (Colegiul Național Ion C. Brătianu, Pitești).
Lotul a beneficiat de o pregătire intensivă de o săptămână înaintea concursului, pregătire coordonată de prof. Theodor Georgescu de la Universitatea din București și de prof. Alexandru Dudău de la Colegiul Național Gheorghe Șincai Cluj-Napoca și a fost însoțit la concursul din Italia de profesorii prof. Stela Avram de la Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu Cluj-Napoca și de asist. univ. dr. Vichi Eugenia Ciocani de la Universitatea din București.
Olimpiada internațională de limba latină Certamen Ciceronianum Arpinas s-a desfășurat între 8 și 11 mai în Italia, Arpino. A fost cea de-a 44-a ediție a acestei competiții considerate cea mai amplă și cea mai prestigioasă competiție la limba latină.
În acest an, la competiție au participat 260 de liceeni din 13 țări (Italia, Germania, Elveția, Belgia, Spania, Olanda, Luxemburg, România, Polonia, Ungaria, Croația, Bulgaria, Serbia). S-au acordat în total 19 distincții (10 premii, ordonate ierarhic, și 9 mențiuni de onoare).
Articolul România, locul 5 mondial la Olimpiada Internațională de Latină apare prima dată în Mediafax.
Grigory Melkonyants, liderul organizației Golos, a fost condamnat miercuri la cinci ani într-o colonie penală, după ce a fost găsit vinovat de colaborare cu o organizație „indezirabilă”, titrează Reuters.
Grigory Melkonyants, în vârstă de 44 de ani și co-președinte al mișcării Golos, singura organizație independentă de monitorizare a alegerilor din Rusia, a fost arestat în august 2023. Acesta a pledat nevinovat, iar cazul său a atras critici internaționale, fiind considerat un exemplu al înăspririi represiunii regimului de la Kremlin după invazia în Ucraina, în februarie 2022.
Țintă constantă, mai ales după ce a semnalat fraude electoralePotrivit procurorilor, acuzațiile se bazează pe presupusa colaborare a lui Melkonyants cu Rețeaua Europeană de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), o organizație cu sediul în Muntenegru, interzisă în Rusia din 2021. Reprezentanții Golos susțin însă că nu au mai avut legături cu ENEMO de la acel moment.
De-a lungul timpului, Golos a fost o țintă constantă pentru autorități, mai ales după ce a semnalat fraude electorale în alegerile parlamentare din 2011 și în scrutinul prezidențial din 2012, care a marcat revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin pentru al treilea mandat.
Articolul Rusia: Liderul singurului observator electoral independent, condamnat la cinci ani de închisoare apare prima dată în Mediafax.
