Într-un magazin Kaufland din Mosbach, Germania, clienții pot beneficia acum de consultații medicale în timp ce își fac cumpărăturile, scrie ESM.
Centrul de telemedicină, numit S | Medical Room, este amenajat într-un spațiu de 54 de metri pătrați și include cabine fonoizolate și care oferă intimitate, amplasate în zona pre-casă a magazinului din Mosbach.
Asistenți medicali vor fi disponibili în cadrul S | Medical Room, iar consultațiile cu medicii de la S | Medical Centre din cadrul Sana MVZ am Stiftsberg vor avea loc prin apel video, a precizat Kaufland.
Asistență medicală primarăRetailerul german a subliniat că acest nou centru de telemedicină nu este destinat tuturor problemelor medicale.
Simptomele trebuie să poată fi evaluate prin telemedicină. Dacă evaluarea inițială nu este posibilă, pacienții vor fi sfătuiți să se adreseze altor unități medicale.
Programările pot fi făcute online sau în persoană. Totuși, Kaufland și Sana MVZ intenționează ca procesul de check-in să fie efectuat prin smartphone sau printr-o tabletă oferită la fața locului.
Pacienții pot vizita noul centru de telemedicină pentru consultații inițiale sau de urmărire între orele 8:00 și 19:00, de luni până sâmbătă.
Pentru a marca lansarea S | Medical Room în Kaufland Mosbach, clienții pot beneficia și de servicii suplimentare, precum analiza impedanței bioelectrice sau un control al stilului de viață, contra cost.
Utilizarea spațiilor de retailRetailerul german afirmă că este unul dintre cei mai mari proprietari de spații comerciale din Germania, cu aproximativ 1,1 milioane de metri pătrați de suprafață închiriabilă, pe care intenționează să o folosească pentru proiecte inovatoare.
René Wolf, șeful departamentului de leasing din cadrul Kaufland Germania, a declarat:
„Ca parte a conceptului nostru de one-stop-shopping, extindem locațiile noastre pentru a include oferte și servicii care le oferă clienților valoare adăugată dincolo de cumpărăturile săptămânale. Suntem bucuroși să explorăm noi direcții pentru a realiza acest lucru.
Odată cu proiectul pilot din sucursala noastră din Mosbach, acumulăm în prezent experiență pentru a înțelege cum răspund clienții la aceste servicii și cum funcționează modelul în utilizarea de zi cu zi. Rezultatele acestui test practic ne vor arăta dacă și în ce condiții are sens extinderea conceptului în alte locații.”
Episcopii din SUA și-au manifestat îngrijorarea profundă față de noile directive guvernamentale, care permit agenților de imigrație să intervină cu mai puține constrângeri în locuri ce erau considerate, în mod tradițional, sigure, precum bisericile, școlile și spitalele. Conform Reuters,mesajul lor subliniază acest aspect: „Suntem profund îngrijorați de periclitarea caracterului sacru al lăcașurilor de cult și a statutului special pe care îl au spitalele și școlile.”
Se menționează că, de la preluarea mandatului de către administrația Trump, agenții federali au primit autoritatea de a intensifica operațiunile de arestare și deportare, acționând adesea în proximitatea comunităților de imigranți. Această situație a generat tensiuni considerabile în parohiile care oferă asistență socială și spirituală acestor persoane.
Un apel pentru demnitate umană și o reformă justăDocumentul transmis de USCCB condamnă ferm „deportările în masă, efectuate fără discernământ” și se opune discursurilor care îi învinovățesc pe imigranți. Episcopii descriu o „atmosferă de teamă și neliniște legată de practicile de profilare și de modul de aplicare a legii imigrației”. De asemenea, aceștia atrag atenția asupra condițiilor precare din centrele de detenție și asupra revocării arbitrare a statutului legal al unor rezidenți, considerând aceste acțiuni „în detrimentul binelui comun”. Deși recunosc dreptul suveran al unei națiuni de a-și securiza granițele, episcopii insistă că acest proces trebuie să fie „echitabil, organizat și uman”.
Alinierea cu viziunea papală și chemarea la acțiunePoziția episcopilor americani este în concordanță cu îndemnurile Suveranului Pontif, care le-a solicitat acestora o implicare directă și curajoasă. În cadrul unei întâlniri la Vatican cu o delegație din SUA, Papa a afirmat că „Biserica nu are voie să tacă” în fața suferinței imigranților. Mai mult, Suveranul Pontif a accentuat că demnitatea unei persoane nu este condiționată de cetățenie sau de statutul legal, punând sub semnul întrebării coerența celor care se declară „pro-viață” condamnând avortul, dar, în același timp, acceptă tratamentul inuman aplicat imigranților.
Producția internă de energie primară a însumat 12.309,8 mii tone echivalent petrol, în scădere cu 349,5 mii tone, reprezentând o diminuare de 2,8% față de perioada similară din 2024.
În schimb, importul de energie primară a fost de 13.065,7 mii tone echivalent petrol, în creștere semnificativă cu 1.750,0 mii tone, respectiv o majorare de 15,5%.
Evoluția pe surse de energiePe categorii de resurse, țițeiul a înregistrat cea mai mare creștere, cu 1.078,8 mii tone echivalent petrol, ajungând la 8.825,9 mii tone, respectiv o majorare de 13,9% față de primele nouă luni din 2024.
Importul de țiței a crescut cu 21,6%, în timp ce producția internă a scăzut cu 7,7%. Gazele naturale utilizabile au totalizat 7.799,3 mii tone echivalent petrol, în creștere cu 11,4%, importul crescând spectaculos cu 63%, în contextul scăderii producției interne cu 1%.
Cărbunele net a înregistrat o scădere de 3,5%, ajungând la 1.492,3 mii tone echivalent petrol, cu producția internă în creștere ușoară de 1%, dar cu importul în prăbușire de 50,9%. Energia hidroelectrică, eoliană, solară, caldura nucleară și energia electrică din import au totalizat 4.649,4 mii tone echivalent petrol, în creștere cu 5,5%, iar produsele petroliere din import au scăzut cu 17,3%, ajungând la 2.574,8 mii tone echivalent petrol.
Resurse de energie electrică în creștereÎn perioada ianuarie-septembrie 2025, resursele de energie electrică au fost de 51.345,0 milioane kWh, în creștere cu 2.228,9 milioane kWh față de aceeași perioadă din 2024. Producția din termocentrale a fost de 12.163,8 milioane kWh, în scădere cu 3,8%, iar producția din hidrocentrale a scăzut dramatic cu 22,7%, ajungând la 8.865,6 milioane kWh. Producția din centralele nuclearo-electrice a fost de 8.042,2 milioane kWh, în creștere marginală de 0,9%.
Energie regenerabilă: contrasturi între eolian și solarProducția din centralele electrice eoliene a fost de 4.186,0 milioane kWh, în scădere cu 9,6% față de primele nouă luni din 2024. În contrast, energia solară produsă în instalații fotovoltaice a fost de 3.976,7 milioane kWh, în creștere impresionantă de 37,7%, cu 1.089,8 milioane kWh mai mult decât în perioada similară din anul precedent, confirmând expansiunea accelerată a acestui sector.
Consum și export de energie electricăConsumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 37.251,6 milioane kWh, cu 0,4% mai mic față de perioada ianuarie-septembrie 2024. Consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 1%, în timp ce consumul populației a crescut cu 1,8%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere de 7,5%. Exportul de energie electrică a fost de 10.520,8 milioane kWh, în creștere spectaculoasă de 28,9%, cu 2.361,2 milioane kWh mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații a fost de 3.572,6 milioane kWh, în creștere de 0,5%.
Secretarul Apărării al SUA a anunțat joi o operațiune militară care vizează „eliminarea narcoteroriștilor”, în urma unei creșteri a prezenței navale a țării în apele latino-americane, care a stârnit temeri de atacuri terestre și un conflict mai amplu, potrivit Le Figaro.
„Astăzi, anunț Operațiunea SOUTHERN SPEAR”, a scris Pete Hegseth pe X, adăugând că „această misiune apără patria noastră, elimină narcoteroriștii din emisfera noastră și ne protejează patria de drogurile care ne ucid poporul”.
El nu a detaliat natura operațiunii sau ce o diferențiază de acțiunile militare anterioare.
Din august, administrația președintelui Donald Trump desfășoară o campanie militară în Caraibe și Pacific, desfășurând șase nave de război și forțe aeriene ca parte a ceea ce susține că este o operațiune antidrog.
În ultimele săptămâni, americanii au anunțat că au efectuat aproximativ 20 de atacuri aeriene în regiune împotriva navelor pe care le acuză – fără a prezenta dovezi – că transportă droguri. Atacurile s-au soldat soldate cu 76 de morți.
Pentagonul nu a oferit mai multe detalii despre Operațiunea Southern SpearMiercuri, CBS News a citat mai multe surse care susțin că înalți oficiali militari i-au prezentat lui Trump diverse opțiuni pentru operațiuni în Venezuela, inclusiv atacuri terestre. Armata venezueleană a anunțat marți o desfășurare „masivă” în toată țara împotriva „imperialismului” american.
În aceeași zi, cel mai avansat portavion al Marinei SUA a sosit în largul coastei Americii Latine. Venezuela acuză Washingtonul că folosește traficul de droguri ca pretext „pentru a impune o schimbare de regim” în Caracas și a confisca petrolul. La rândul său, Donald Trump a dat indicații contradictorii despre strategia sa, menționând uneori atacuri pe teritoriul venezuelean și zilele numărate ale lui Nicolás Maduro, dar excluzând ideea unui război.
În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, Produsul intern brut a crescut cu 0,8% comparativ cu perioada similară din 2024, pe seria brută, și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.
Seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2025, fiind revizuită față de varianta publicată anterior în octombrie.
Produsul intern brut al României a scăzut cu 0,2% în trimestrul III față de trimestrul II 2025Datele INS arată că în trimestrul III 2025, comparativ cu trimestrul anterior, economia românească a înregistrat o ușoară contracție de 0,2% pe seria ajustată sezonier.
Totuși, față de trimestrul III din 2024, Produsul intern brut a crescut cu 1,4% pe seria ajustată sezonier și cu 1,6% pe seria brută, ceea ce indică o evoluție pozitivă pe termen mediu, dar o încetinire a ritmului de creștere economică în ultimul trimestru analizat.
Produsul intern brut al României: dinamică moderatăPe parcursul anului 2025, economia României a înregistrat o dinamică moderată. În trimestrul I 2025, PIB-ul a crescut cu 0,3% față de același trimestru din 2024, în trimestrul II creșterea a fost de 0,3%, iar în trimestrul III avansul a ajuns la 1,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Comparativ cu 2024, când PIB-ul a crescut cu 0,9% pe întregul an, ritmul de creștere din 2025 rămâne modest.
