Agregator de ştiri

Potrivit Departamentul pentru Situații de Urgență, avionul (Airbus A320) a survolat aproximativ o oră pentru consumul de carburant până la atingerea greutății optime de aterizare, iar nicio persoană nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

„Informarea înseamnă transparență”: de ce a fost convocată celula de criză

Într-o postare publică, ministrul Alexandru Rogobete a explicat de ce a anunțat public situația și de ce a pus sistemul în alertă. „Văd că lucrurile se încing… că de ce nu am așteptat. Să aștept ce?”, a scris el.

Ministrul spune că a fost informat inițial despre o posibilă depresurizare și despre faptul că aeronava trebuia să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare (în postare, el estimează „aproximativ 40–45 de minute”). În acest context, argumentul său central este prevenția: „Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav… Rolul meu este să fiu pregătit înainte.”

În aceeași postare, el subliniază presiunea din spitale și riscul unui scenariu cu victime multiple: „Victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale.” și susține că multe unități funcționează cu un grad ridicat de ocupare.

Ce măsuri spune că a luat

„Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză.”, a mai transmis oficialul, menționând coordonarea cu Ministerul Transporturilor, aeroportul și structurile de intervenție.

Conform relatărilor din presă, Ministerul Sănătății a anunțat că a pus în alertă șapte spitale și serviciul de ambulanță din Capitală, între care: Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila, plus Serviciul de Ambulanță București-Ilfov.

„Îmi asum decizia de a comunica”

În postarea sa, ministrul respinge acuzațiile că ar fi creat panică: „A spune că am creat panică… este complet absurd. Informarea înseamnă transparență.” El încheie asumând public reacția rapidă: „Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica.” și adaugă: „Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată.”

Între timp, autoritățile precizează că incidentul a fost gestionat preventiv, iar aterizarea s-a făcut în condiții de siguranță.

Declinul demografic din ulti­mii ani din România este vi­zi­bil şi imposibil de ignorat. Cifrele o arată, natalitatea este în cădere liberă în ultimii 20 de ani, cu un record negativ în 2025, când s-au născut doar 145.000 de copii.

În ultimul deceniu, cele mai mari zece listări antreprenoriale la Bursa de Valori Bucureşti, de la MedLife şi Digi la TTS, Premier Energy şi Cris-Tim, au generat creşteri între 20% şi 1.300%.

Indicele BET – de referinţă pentru întreaga piaţă de capital din România – a urcat cu 0,7% vineri 20 februarie şi a bifat astfel un nou record istoric de 29.194 de puncte, fiind pentru prima dată când încheie o şedinţă peste pragul de 29.000 de puncte.

În economia naţională, Bacăul şi Bistriţa-Năsăud ies în evidenţă dintre judeţele ţării prin puterea antrepre­norială a companiilor locale.

Lactalis România, liderul pieţei de lactate, care deţine branduri precum Zuzu, Covalact şi LaDorna, are în plan investiţii care vor depăşi 10 milioane de euro anul acesta şi mizează pe dezvoltarea exporturilor.

Alina Moraru, manager de marke­ting şi proiecte în cadrul grupului Morandi, producător de carne de pui cunoscut pentru brandul Fermele Moraru, spune că deşi grupul din Vaslui investeşte constant în noi ca­pacităţi de producţie şi aceste investi­ţii nu sunt determinate în mod direct de construcţia autostrăzii 7, existen­ţa acesteia constituie o oportunitate şi un element în plus ce influenţează de­cizia de a investi şi zona de investiţie.

Modelul pe baza căruia s-a dezvoltat sectorul de servicii IT din România - IT-işti cu o specializare adâncă pe un limbaj de programare, calitate ridicată a codului, stabilitate în proiecte de lungă durată - nu mai este suficient.

Zsolt Hernádi, CEO-ul com­pa­niei de petrol, gaze naturale şi rafi­nare a Ungariei, MOL, şi-a arătat săp­tămâna trecută clar împotrivirea faţă de politica UE de decuplare com­pletă de la sursele de energie rusească şi a avertizat că aceasta va provoca penurii şi pagube economice în Europa Centrală şi de Est.

Potenţialul României ar putea accelera din 2027, explică Mihai Pătrulescu, head of investment properties în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE România, în condiţiile în care ţara va fi membră a OCDE - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, integrată complet în spaţiul Schengen, cu aproape 2.000 de kilometri de autostradă şi drum expres, cu independenţă energetică asigurată de proiectul Neptun Deep şi cu cel mai echilibrat mix energetic din Uniunea Europeană.

Fosta fabrică de ţevi ArcelorMittal Tubular Products Iaşi (în prezent denumită Metinvest Tubular), după ce a fost preluată la finalul anului de gigantul Metinvest, controlat de ucraineanul Rinat Ahmetov, a demarat o campanie de recrutare de specialişti pentru a susţine creşterea capacităţii de producţie. Oficialii au anunţat că deja unitatea din Iaşi a primit primul lot de produse lami­nate de la oţelăria Zaporizhstal din Ucraina.

Cristian Csizek, cofondator al Acsi Trade, firma care produce brandul de sucuri Dr. Fresh, prezent în marile lanţuri mari de magazine, spune că este optimist pentru cum va evolua businessul în acest an, deşi în toamna anului trecut producţia de fructe a fost slabă din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Acceleratorul InnovX din Bucureşti, fondat în 2019, rămâne cel mai bine clasat hub de startup-uri din Europa de Est în ediţia din 2026 a clasamentului realizat de Financial Times şi Statista, „Europe's Leading Start-up Hubs“, ocupând locul 16 din cele 150 de huburi evaluate la nivel european - aceeaşi poziţie pe care o deţinea şi în ediţia anterioară a topului. Clasamentul, ajuns la a treia ediţie, evaluează huburile din 25 de ţări europene pe baza unor criterii precum capacitatea de networking, calitatea mentoratului, spaţiile oferite şi rezultatele generate de companiile trecute prin programele lor.

ROBOR la 3 luni, utilizat la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele curente ale companiilor în lei, a continuat să scadă săptămâna trecută, indicând persistenţa excesului de lichiditate pe piaţa interbancară. Vineri, indicele a coborât la 5,78%, de la 5,79% joi, după cum arată datele publicate de BNR.

Ministerul culturii şi turismului din Turcia a pus în aplicare un program prin care va oferi până la 100.000 de dolari pe episod pentru producţiile de telenovele turceşti care ajung la publicul internaţional. Vestea i-a energizat pe exportatorii turci din cele mai diverse sectoare. Potenţialul pentru publicitate, având în vedere popularitatea dramelor turceşti, este uriaş, scrie Hürriyet Daily News.