Mesajul a fost publicat pe Facebook.
„Urmează o discuție crucială între președintele Trump și președinta Ursula von der Leyen. Se vorbește tot mai des despre un posibil acord între SUA și UE care ar include tarife vamale de 15% pentru produsele europene. Avertizez că, fără beneficii clare pentru Europa în domenii-cheie – cum ar fi apărarea, energia sau zona de reglementare – este puțin probabil ca măsura să fie una care să ajute mediul economic din UE dar consecințele neajungerii la un acord ar fi probabil mult mai mari și ar afecta fluxurile comerciale și securitatea noastră”, a scris Negrescu pe rețeaua de socializare.
El a criticat lipa de reacție a oficialilor români.
„România, din păcate, nu și-a exprimat încă o poziție oficială. Este esențial ca țara noastră să aibă o voce activă în aceste negocieri, întrucât suntem direct afectați de deciziile privind comerțul transatlantic. Nu putem lăsa alte capitale să decidă în locul nostru. Politica externă nu este un joc de PR, ci necesită o abordare strategică și coerență”, a precizat Victor Negrescu.
Articolul Victor Negrescu, despre negocierile SUA-UE: România, din păcate, nu și-a exprimat încă o poziție apare prima dată în Mediafax.
Oficialii din domeniul sanitar spun că atacurile au avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cele mai multe persoane au fost ucise de focuri de armă în timp ce așteptau camioane cu provizii în apropierea punctului de trecere Zikim cu Israel, au anunțat reprezentanții spitalului Shifa, unde au fost duse cadavrele, potrivit AP.
Armata israeliană nu a comentat acuzațiile.
Atacurile au avut loc în contextul în care discuțiile de încetare a focului dintre Israel și Hamas au intrat în impas. Joi, SUA și Israel și-au rechemat echipele de negociere.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat vineri că guvernul său ia în considerare „opțiuni alternative” la discuțiile de încetare a focului cu Hamas.
Tot vineri, un oficial Hamas a spus că negocierile s-ar putea relua săptămâna viitoare și a descris rechemarea delegațiilor ca o tactică de presiune.
Articolul Cel puțin 25 de persoane au murit în ultimele 24 de ore în Gaza în urma atacurilor aeriene și terestre apare prima dată în Mediafax.
Este greu de presupus că președintele României, până la ora 14, nu știa de scandalul Dragoș Anastasiu, care vizează, în primul rând, guvernul Ilie Bolojan, un om de-al lui Dragoș Anastasiu. În plus, e o presiune extraordinară pentru ca Dragoș Anastasiu să plece, venită din partea electoratului lui Nicuşor Dan.
Pentru că, să fie limpede, sigur că în tărăboi, în scandal, s-au vârât și suveraniștii, s-a vârât și AUR, dar marea problemă a lui Ilie Bolojan și, iată, mai nou, a lui Nicuşor Dan, nu reprezintă presiunea dinspre suveraniștii. Ea este ușor de anihilat. Sunt oamenii Moscovei și vor să destabilizeze guvernul, bla, bla, bla, și să-l dea cu cracii în sus pe Dragoș Anastasiu, care întruchipează reforma, bla, bla, bla.
Nu, nu mai ține pentru că, în prima linie a presiunii sunt liderii de opinie, tefeliști, presa tefelistă, și, în general, electoratul lui Nicuşor Dan în mod explicabil, pentru că opt ani în care Dragoș Anastasiu a mituit organele de control ale statului ca să nu plătească dările către stat. A mituit, deci.
Și dacă nu era vorba de dări către stat, dacă era vorba că, nu știu, a mituit pe cineva, nu știu, ca să-i aducă apă. E mită. Opt ani în continuu, da. Bun. Deci, n-aveai cum să nu știi. Nu există.
Dacă nu știau, înseamnă că el trebuie să plece de la Cotroceni pentru că, în funcția pe care o are, mai ales înaintea unei conferințe de presă, să intrebe la cei din jur: „Ce scandal e, ce o să mă întrebe?”; „Băi, o să vă întrebe în legătură cu Dragoș Anastasiu. E clar că Dragoș Anastasiu”. El a zis ca să nu dea un răspuns.
Și, bun, am înțeles. Deci, nu a fost informat. Mă, dar în momentul care l-a zis că se va informa, la ora 14:00, te așteptai ca până seara să fie măcar pe Facebook sau pe site-ul administrației prezidențiale un punct de vedere. Nu-l face. Și azi, el fiind în continuare acolo, ce face în Austria, petrece cu familia, a fost întrebat din nou de jurnalist.
Întrebat de jurnalist despre poziția sa legătură cu menținerea în Guvern a vicepremierului, șeful statului a răspuns, sec, „e o problemă mare, e o problemă mare. Atât”.
Bă, ăsta face mișto de noi? Electoratul lui, opinia publică, tefelistă, cederistă, de dreapta, anticorupție pro-europeană, este indignată de faptul că e ținut în brațe de Ilie Bolojan. Și tu, președintele României, spui că e o problemă mare? Acum aflând, deci ieri a fost întrebat.
Bă, imediat de ieri, presupunând că nu s-a informat, îi întrebam, „Băi, e nebunie mare, ce e aia așa?” Plus că s-a aflat că a și mințit. Și a fost întrebat „A stat de vorba cu Bolojan? Nu. Măi, el, încă o dată, omul ăsta o face pe prostul sau ne crede proști? Cum să-i răspunzi că e o problemă mare? Asta pot să-i răspund eu, nu știu, un analist.
Bă, zice „E o problemă mare pentru guvern”, dar tu, tu care ești, ai fost ales de niște tipi pentru România onestă… Nicușor Dan nu e și el apărătorul lui Dragoș Anastasiu. De ce? Pentru că Dragoș Anastasiu este un om al sistemului, i-a fost pus în brațe de sistem și nu are curaj. El, el, Nicușor Dan, probabil a primit de la sistem.
Cum este posibil așa ceva? Și rămâne o întrebare fără răspuns. De ce îl apără Nicușor Dan pe Dragoș Anastasiu?
Articolul Ion Cristoiu: O întrebare al cărei răspuns îl știm: De ce-l apără Nicușor Dan pe mituitorul Dragoș Anastasiu? apare prima dată în Mediafax.
Pâinea declanșează eliberarea de dopamină – „hormonul fericirii” –, ceea ce are sens dintr-o perspectivă evolutivă: alimentele bogate în energie ne atrag. Dar aceste spike-uri ale glicemiei duc la efecte secundare: oboseală, poftă de dulce și lipsă de sațietate.
Pe lângă asta, majoritatea pâinilor din supermarket sunt ultraprocesate, cu puține fibre și aditivi de tot felul (conservanți, emulgatori, stabilizatori). Pâinea procesată, cu conținut redus de fibre, este asociată în mai multe studii cu un risc crescut de boli cardiovasculare și mortalitate.
Și nu, nici pâinile fără gluten nu sunt neapărat mai sănătoase: „conțin adesea aceiași aditivi pentru a imita textura și aspectul pâinii clasice”, spune Richards.
Poți slăbi dacă renunți la pâine?„Dacă încerci să îți controlezi greutatea și consumi multe produse din grâu procesat, e un loc bun de unde să începi”, a declarat nutriționista Caren Richards pentru The Telegraph.
„În prima săptămână am înlocuit chifla cu vită de la prânz cu o salată verde, două ouă fierte și un pachet întreg de bresaola. Foamea, însă, era cruntă. Richards mi-a atras atenția asupra unei greșeli frecvente: înlocuirea pâinii fără a adăuga alimente care chiar să saturează duce la eșec.
Am trecut pe terci de ovăz cu banană dimineața și supe consistente cu fasole și leguminoase la prânz. Rezultatul? Mai puțină foame, zero prăjituri Kipling și câteva kilograme în minus”, a mai spus aceasta.
De ce ovăzul (tot un carbohidrat) funcționează, dar pâinea nu? „Pâinea are o densitate mare de carbohidrați – adică o cantitate mare de carbo pe porție – dar nu ține de foame. Legumele, lintea și fasolea oferă sațietate reală prin fibre, volum și conținut de apă”, explică Richards.
Ce efect are pâinea asupra digestiei?Chiar dacă nu ai intoleranță la gluten, pâinea poate provoca balonare. Richards spune că glutenul este greu de digerat pentru mulți dintre noi, iar digestia poate fi influențată de stres. „În vacanță, când ești relaxat, mănânci focaccia și te simți bine. Acasă, stresat, un sandviș la birou îți poate sta în stomac ore întregi.”
Majoritatea pâinilor conțin puține fibre, așa că nu susțin flora intestinală. Leguminoasele, rădăcinoasele și alte alimente bogate în fibre ajută mult mai mult sănătatea digestivă.
Inclusiv glutenul, chiar dacă nu ești alergic, pune corpul la muncă. Richards spune că eliminarea glutenului, chiar temporar, poate oferi sistemului digestiv o pauză binevenită.
Dar pâinea „artizanală”? E mai bună?Pâinea cu maia e, într-adevăr, mai blândă cu sistemul digestiv decât o pâine albă procesată. Totuși, „dacă mănânci prea multă, corpul tot se poate lupta cu conținutul de gluten”, avertizează nutriționista.
Și mai e ceva: consumul frecvent de pâine lasă mai puțin loc pentru alte alimente nutritive. Dacă mănânci toast în fiecare dimineață, ratezi ocazia să incluzi în dietă ovăz, chia sau ouă.
O dietă bazată pe un singur tip de aliment nu poate fi la fel de benefică precum una variată, bogată în nutrienți diverși.
„După patru săptămâni fără pâine, digestia mea s-a îmbunătățit, nu mă mai balonez și am slăbit. Cu nivelul glicemiei stabilizat, am redus automat consumul de dulciuri și gustări. Nu mai cad pradă poftelor de după-amiază, mănânc un fruct sau pur și simplu aștept masa următoare. Nu-mi propun să renunț definitiv la pâine, fiindcă știu că aș eșua. Dar am învățat că pot trăi bine și fără ea – cel puțin o vreme” conchide nutriționista.
Articolul Ce se întâmplă cu corpul tău după o lună fără pâine? apare prima dată în Mediafax.
La începutul discursului, șeful guvernului maghiar și-a prezentat ideile în cinci puncte.
În cadrul discursului susținut la forumul public din Transilvania, Viktor Orbán a abordat cinci teme importante de interes public. Șeful guvernului Unagariei a anunțat ca noutate înființarea Cercului Civic Digital, care, potrivit explicațiilor sale, a fost creat deoarece comunitatea civică, conservatoare și creștină trebuie să facă ceva în legătură cu cercul digital, care în prezent este ostil și, după cum a afirmat Viktor Orbán, „nu este bine așa”.
Viktor Orbán a spus că cei care își asumă astăzi convingerile neliberale în spațiul online sunt atacați, de aceea trebuie să se ia măsuri adecvate vremurilor moderne. Cultura construcției, a construirii țării trebuie creată și în spațiul digital și trebuie să existe un loc pentru cei care nu doresc neapărat să participe la bătălii politice directe, dar doresc să participe la construirea țării, a subliniat el, potrivit hidaro.hu.
În legătură cu alegerile parlamentare din 2026, prim-ministrul a subliniat caracterul democratic al votului, adăugând că acesta este însăși democrația, alegerile sunt întotdeauna deschise, iar rezultatul va fi în conformitate cu decizia poporului.
Viktor Orbán a menționat că, potrivit propriilor sondaje, partidele de guvernământ pot conta pe câștigarea a 80 din cele 106 circumscripții electorale individuale, dar a subliniat că în 2022 Fidesz-KDNP a câștigat 87. „De ce am da mai puțin?”, a întrebat șeful guvernului.
Se poate conta pe guvernul național – spune premierul, iar șeful guvernului a cerut celor de peste graniță să se apere și ei.
Oamenii din Occident cred că în următorul deceniu va izbucni un conflictViktor Orbán a prezentat și un sondaj de opinie în acest sens, potrivit căruia mulți oameni din țările occidentale cred că în 5-10 ani va izbucni un conflict.
„Vântul furtunii nu este întotdeauna urmat de furtună. Dar există semne amenințătoare”, a spus apoi Viktor Orbán.
Apoi, șeful guvernului a prezentat semnele prevestitoare ale războiului mondial, din timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial. Printre acestea, el a enumerat intensificarea rivalității dintre marile puteri – în opinia sa, acest lucru se observă în prezent între cele trei puteri militare mondiale, Statele Unite, China și Rusia. Dar un alt semn prevestitor este că, înainte de războaiele mondiale, numărul conflictelor armate de mică amploare crește la nivel mondial, cursa înarmărilor se intensifică, economia mondială se blochează din punct de vedere politic și migrația se intensifică – toți acești factori sunt prezenți în prezent, în opinia sa.
„Probabilitatea unui război mondial crește continuu”, a concluzionat șeful guvernului ungar, apoi a continuat: pentru maghiari, din aceasta rezultă că Ucraina nu trebuie acceptată în Uniune, chiar dacă Bruxelles „se întoarce cu susul în jos”.
Apoi a amintit că, în cadrul discuțiilor purtate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev, în urmă cu un an, nu a reușit să-l convingă pe șeful statului că timpul nu este de partea lor și că, prin urmare, ar trebui să înceapă negocierile de pace. Acest lucru arată că o singură țară nu poate face prea multe pentru pace, dar că ar putea avea șanse dacă ar forma o alianță pentru reconciliere, a explicat el.
Orban: Ungaria trebuie să se pregătească și pentru eventualitatea unui războiÎntre timp, Ungaria trebuie să se pregătească și pentru eventualitatea unui război, adică „trebuie să ne pregătim pentru izolare”, a adăugat Viktor Orbán, care a mai precizat că, astăzi, dintre cele șase centre de putere ale lumii (printre care le-a enumerat pe următoarele: Statele Unite, China, Rusia, India, statele turcești, Bruxelles) avem relații bune cu cinci. Și acest lucru ne poate ajuta.
Potrivit șefului guvernului, Ungaria trebuie să devină independentă în patru domenii pentru a putea face față oricărei situații în viitor. Acestea sunt industria militară, industria energetică, industria alimentară și competențele digitale, a declarat Viktor Orbán, care consideră că în aceste domenii trebuie să se lucreze la nivel național, deoarece Uniunea Europeană „nu valorează nimic”.
În plus, Ungaria trebuie să devină un actor regional, trebuie să coopereze cu țările învecinate pentru a se putea menține în afara războaielor, a adăugat șeful guvernului, vorbind totodată despre necesitatea dezvoltării în domeniul resurselor umane și al educației. În plus, este esențial ca Ungaria să nu se închidă în niciun bloc, fiind necesare relații economice atât cu țările occidentale, cât și cu cele estice.
„Nu va fi război în Europa, ci deja există”Potrivit lui Viktor Orbán, „nu va fi război în Europa, ci deja există”, deoarece războiul ruso-ucrainean este un astfel de conflict. Potrivit șefului guvernului, Europa „se joacă cu focul, sau mai bine zis cu iadul, din 2014”.
Prim-ministrul a criticat apoi pe cei care descriu războiul dintre Rusia și Ucraina ca fiind un conflict între o putere autoritară și una democratică, adăugând că, în opinia sa, Occidentul nu a înțeles că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea reprezenta o criză existențială pentru Rusia.
„Orice astfel de mișcare perturbă echilibrul de forțe, provocând o reacție imediată din partea părții adverse […]. Lecția pe care Occidentul trebuie să o învețe din asta este că războiul poate fi declanșat și de bune intenții”, dacă acestea apar în locul și momentul nepotrivit, a adăugat el. În opinia sa, aderarea Ucrainei la Occident – spre deosebire, de exemplu, de reunificarea Germaniei, unde condițiile erau ideale – „a fost prezentată la momentul nepotrivit, în locul nepotrivit, cu metode nepotrivite”, iar rezultatul a fost războiul.
Viktor Orbán a spus că războiul nu este o decizie, ci un rezultat final și a avertizat că, dacă nu va exista o ordine globală, vor exista doar forme regionale de supraviețuire, adăugând că, în opinia sa, UE a intrat deja în război.
Articolul Avertismentul lui Viktor Orbán la Băile Tușnad: Probabilitatea unui război mondial crește continuu apare prima dată în Mediafax.
„A mai trecut o zi și „gurul” reformei statului încă nu și-a dat demisia. Încă mai are dubii. Da, uluitor, Anastasiu rămâne bine-mersi cocoțat în vârful guvernului Bolojan, sfidând orice urmă de bun-simț și făcând praf, prin simpla sa prezență, toată credibilitatea cruciadei împotriva deficitului bugetar”, spune Mihai Fifor, pe Facebook.
Acesta se întreabă cine să mai creadă în bunele intenții ale guvernului, când cel trimis să reformeze statul este același care ani la rând a fost simbolul evaziunii fiscale și al corupției endemice din România.
„Mai trist e altceva: dacă obrazul gros al domnului Anastasiu îl ține bine lipit de scaun, premierul nu dă semne că are vreo intenție să facă ce trebuia din prima secundă: curățenie. Gospodărește. Așa cum îi place lui Nu vedem nicio sprânceană încruntată, niciun glas tunător din partea domnului Bolojan. Nimic din aerul grav cu care face inimile gospodinelor să vibreze la televizor. Doar tăcere. Fiecare oră în care Anastasiu mai ocupă o funcție de demnitate publică este o piatră de moară de piciorul guvernului. Prezența sa riscă să pară confirmare a faptului că, dincolo de lozinci și discursuri meșteșugite, „reforma statului” este doar un spectacol ieftin, cinic și prost regizat. Pe seama românilor corecți și cinstiți din această țară”, spune Fifor, care este și lider al PSD Arad.
Acesta afirmă că „dacă alegi să ții spatele unui om cu trecut penal și prezent rușinos, înseamnă că ți-l asumi cu tot cu faptele sale”: „Asta e regula. Lucrurile sunt simple, domnule Bolojan! Așadar, curaj! Pieptul înainte, glasul răsunător, sprânceana bine încruntată – și pa, Anastasiu! Reforma nu se face pe spinarea românilor cinstiți și nici pe banii unui stat pe care l-ai înșelat ani de zile. Se face, dacă e cazul, la tine acasă. Și, nu uita, reformatorule, când pleci ia-i cu tine și pe genialii pe care voiai să îi mufezi la tot ce înseamnă informații esențiale ale guvernului României. Tot în numele „reformei”. Halal! P.S. Sunt absolut convins că toți partenerii noștri externi își fac cruce cu două mâini văzând cine face reforma în România. Și trag mai aproape castronul cu popcorn”, a mai spus Mihai Fifor.
Curtea de Apel București a publicat motivarea completă în dosarul de corupție în care a fost condamnată Angela Burlacu, fost inspector ANAF. Documentul oficial arată că actualul vicepremier al României, Dragoș Anastasiu, a fost martor în proces și a recunoscut că a semnat un contract fictiv.
Potrivit instanței, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în urma unui control fiscal asupra uneia dintre firmele sale, a fost contactat de inspectoarea Angela Burlacu, care i-a sugerat încheierea unui contract cu o firmă indicată de ea. Suma lunară vehiculată era de aproximativ 2.000 de euro, iar în schimb se promitea închiderea favorabilă a controlului și rambursarea TVA.
Articolul Fifor (PSD): A mai trecut o zi și „gurul” reformei statului încă nu și-a dat demisia apare prima dată în Mediafax.
Somnul este important pentru o sănătate corespunzătoare, alături de alimentație și activitatea fizică. În timpul somnului, au loc procese fiziologice care permit corpului nostru să funcționeze eficient atunci când avem lucruri de făcut pe parcursul zilei. În caz contrar, pe termen lung, lipsa unui somn de calitate este un factor de risc major pentru problemele de sănătate.
Totuși, ce se întâmplă dacă dormim prea mult? Cercetătorii au analizat rezultatele a 79 de alte studii care au urmărit persoane pentru cel puțin un an și au măsurat impactul duratei somnului asupra riscului de sănătate precară sau deces. Rezultatele studiului au fost publicate în revista GeroScience.
Concluziile studiuluiConcluziile trase sunt cel puțin neobișnuite: persoanele care dormeau puțin – mai puțin de șapte ore pe noapte – aveau un risc cu 14% mai mare de deces în perioada studiului. Pe de altă parte, persoanele care dormeau mult – adică mai mult de nouă ore pe noapte – aveau un risc mult mai mare de deces: cu 34% mai mare decât persoanele care dormeau între șapte și opt ore, scrie Science Alert.
Cercetările au arătat, de asemenea, că somnul prea lung – mai mult decât este necesar pentru fiecare interval de vârstă – este asociat cu probleme de sănătate, cum ar fi depresia, durerea cronică, creșterea în greutate, dar și tulburările metabolice.
De asemenea, studiul a concluzionat și faptul că este important să se doarmă între 7 și 9 ore pe noapte, iar un program constant de culcare și trezire este la fel de important pentru sănătatea generală.
Articolul Un studiu a descoperit că somnul în exces crește riscul de deces. Care este explicația apare prima dată în Mediafax.
Franța devine prima mare putere occidentală din G7 care face acest pas, alăturându-se celor 147 de state deja recunoscute, inclusiv unele țări europene precum Spania, Irlanda, Suedia, România, Ungaria și Bulgaria. Actul recunoașterii implică acceptarea suveranității palestiniene în granițele dinainte de 1967 (Cisiordania, Gaza și Ierusalim de Est) și stabilirea relațiilor diplomatice oficiale, scrie The Economist.
Franța găzduiește cea mai numeroasă populație evreiască din Europa și cea mai mare comunitate musulmană din Vestul Europei. Așadar, poziția sa are o greutate deosebită, mai ales într-un context regional marcat de acuzații de genocid în Gaza și lipsă de progres în negocieri. Decizia transmite Israelului că există un cost diplomatic asociat războiului continuu, iar recunoașterea unui stat palestinian sprijină obligativitatea soluției celor două state.
Reacții internaționale IsraelPremierul Benjamin Netanyahu a denunțat recunoașterea drept un „premiu pentru terorism” și o amenințare la adresa securității Israelului. Ministrul Apărării l-a catalogat ca o „rușine” și o capitulare în fața terorismului.
Statele UniteSenatorul Marco Rubio și administrația Trump au criticat decizia drept „iresponsabilă” și facilitare a propagandei Hamas. Departamentul de Stat a avertizat că recunoașterea va împiedica pacea pe termen lung.
Autoritatea Palestiniană și HamasLiderii palestinieni au salutat decizia ca un act de susținere a autodeterminării și drepturilor poporului palestinian. Hamas a descris gestul ca o mișcare pozitivă spre justiție.
Țări precum Spania, Irlanda, Norvegia și Arabia Saudită și-au declarat sprijinul și au cerut și altor state să urmeze exemplul. Totuși, Germania și Marea Britanie au fost mai reținută, insistând pe condiții prealabile precum pacea directă și încrederea mutuală.
Obiectivele diplomatice ale FranțeiMacron intenționează să reanimeze soluția celor două state, aflată în impas de ani de zile. El speră că acțiunea sa va crea un impuls diplomatic pentru alte țări europene (UK, Germania, Italia) să adopte o poziție activă în sprijinul pacei. Recunoașterea Palestinei este văzută ca un semnal simbolic care ar putea influența negocierile internaționale viitoare.
Pe 28–29 iulie 2025, va avea loc Conferința Internațională pentru pace și reconstrucție în Gaza la sediul ONU din New York. Se așteaptă ca mai multe state occidentale să recunoască oficial Palestina pe durata sau imediat după acest eveniment. Agenda include dezarmarea Hamas, planificarea reconstrucției post-conflict și stabilirea cadrului diplomatic pentru viitor
Deși acesta este în principal un gest simbolic, recunoașterea amplifică miza diplomatică și pune presiune pe SUA și UK, care până acum au refuzat o abordare unilaterală. Analiștii spun că un efect real va veni dacă Europa va combina recunoașterea cu acțiuni economice și diplomatice mai ferme împotriva continuării expansiunii așezărilor din Cisiordania
Anunțul lui Macron reprezintă o schimbare majoră în diplomația occidentală privind conflictul israeliano-palestinian. Deși nu va schimba imediat situația de pe teren, acest pas simbolic sprijină revenirea la soluționarea pe bază de două state, stimulează presiuni internaționale și poate redeschide o fază de negocieri în privința reconcilierii și reconstrucției durabile.
Articolul The Economist: Motivul pentru care Emmanuel Macron a decis să recunoască Statul Palestina apare prima dată în Mediafax.
Oasele fosilizate ale neandertalilor arată niveluri extrem de ridicate de izotopi stabili de azot, chiar mai mari decât ale prădătorilor carnivori precum lupii sau hienele. Asta contrazice ideea conform căreia acești oameni consumau cantități mari de carne proaspătă. Metabolismul uman nu suportă un consum excesiv de proteine animale ca la prădătorii obligați, scrie El Pais.
S-a emis ipoteza că neandertalii consumau carne parțial descompusă, infestată de larve, care conțin concentrații și mai mari de azot decât carnea însăși. Astfel, atunci când erau consumate împreună cu țesuturile, contribuiau semnificativ la nivelul ridicat de azot din oase.
Această practică ar fi reprezentat, mai degrabă decât o improvizație, o strategie nutritivă deliberată, menită să crească aportul de grăsimi și proteine, mai ales în lunile reci ale anului
El País
Existau clanuri neandertaliene cu tradiții culinare distincte, transmise între generații, chiar fără ustensile sofisticate.
Interesul lor pentru prepararea hranei a avut un rol crucial în evoluția creierului uman – activitățile complexe de pregătire alimentară susțin dezvoltarea cognitivă.
Însă aceste ipoteze au niște limite. Manuel Domínguez‑Rodrigo, profesor la Universitatea Alcalá, consideră ipoteza „foarte speculativă”. Nivelurile ridicate de azot ar putea avea și alte explicații – de exemplu consumul de nămoluri sau bălegar. Până la metode științifice verificabile care să susțină concluzia, teoria consumului de larve rămâne una dintre posibile explicații, dar nu o certitudine.
Alte studii au arătat că dieta neandertalilor era variată: includea marisc, pește, fructe, semințe și chiar insecte, în funcție de mediu și climă
La Doñana (Spania) există dovezi că neandertalii consumau crustacee și moluște acum circa 90.000 de ani, ceea ce arată o complexitate gastronomică surprinzătoare. Un studiu din Cueva del Sidrón (Asturias) sugerează consum frecvent de ciuperci și muguri de pin, în loc de carne animală,
Deși rămân multe întrebări nerezolvate privind gastronomia neandertalilor, dovezile arată că aceste comunități aveau preferințe alimentare personale și adaptate mediului în care trăiau. Carnea putrezită cu larve ar putea fi un indiciu al unei diete pragmatice și ingenioase, nu doar de supraviețuire carnală. În orice caz, interesul pentru pregătirea hranei – chiar și prin mijloace neconvenționale – pare să fi fost un factor important în evoluția umană
.
Articolul Neandertalii aveau preferințe culinare sofisticate. Una dintre mâncărurile tradiționale: carne putrezită cu larve apare prima dată în Mediafax.
Alexandru Rogobete spune, sâmbătă, că a avut onoarea să îl primească la Ministerul Sănătății pe dr. Berkovits Herman, o personalitate medicală de renume internațional.
„Domnul doctor activează în Israel și a fost un susținător constant al României, țara sa natală, contribuind la dezvoltarea sistemului nostru de sănătate și alinierea acestuia la standardele internaționale. Discuția noastră s-a concentrat pe aspecte esențiale, precum finanțarea sistemului public de sănătate și digitalizarea acestuia, procese necesare pentru creșterea transparenței și corectitudinii în actul medical”, spune Rogobete.
Nume important în medicina internaționalăMinistrul Sănătății anunță că începând de sâmbătă, medicul personal al prim-ministrului israelian devine consilierul său onorific.
„Sunt încântat să anunț că, începând de astăzi (sâmbătă- n.r.), domnul doctor Berkovits Herman va deveni consilierul meu onorific. Experiența sa vastă și viziunea internațională ne vor ghida în implementarea unor reforme importante, toate având în vedere un singur scop: să punem pacientul în centrul sistemului de sănătate”, mai spune Alexandru Rogobete.
Dr. Herman Berkovits este originar din Târgu Lăpuș și a absolvit Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca. El a plecat în Israel în 1975, după ce și-a făcut rezidențiatul în spitale din Maramureș și Suceava.
Berkovits a devenit un nume important în medicina internațională, fiind și consilier pe sănătate pentru lideri politici din Israel.
Articolul Dr. Herman Berkovits, medicul lui Netanyahu, devine consilierul onorific al ministrului Rogobete apare prima dată în Mediafax.
Cea de-a 34-a ediție a Universității de Vară din Băile Tușnad se desfășoară deja la Băile Tușnad, unde Viktor Orbán ține sâmbătă tradiționalul său discurs.
Din 1998, premierul ungar își formulează în fiecare an mesajele politice aici, care adesea influențează nu numai discursul public intern, ci și cel internațional, scrie hidaru.hu.
Peste 7.000 de persoane s-au înregistrat pentru a asista la discursul pe care premierul Ungariei îl susține la închiderea lucrărilor Universității de Vară „Tusvanyos” de la Băila Tușnad. Motto-ul din acest an al evenimentului este „Pe noi poţi conta!”.
La eveniment participă și preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei, Németh Zsolt, fondator al Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, şi László Tokes, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania.
Acum trei ani, șeful guvernului ungar a formulat idei care au determinat pe termen lung dezbaterile publice din Europa. În vara anului 2022, la Tușnad, el a folosit expresia „metiși”, exprimând astfel o poziție politică și culturală clară. Viktor Orbán nu s-a referit la teoria biologică a raselor, ci la faptul că Europa trebuie să-și păstreze caracterul cultural și civilizațional.
Articolul 7.000 de oameni s-au înregistrat să asiste la discursul lui Viktor Orbán de la Băile Tușnad apare prima dată în Mediafax.
În prima săptămână de mandat, președintele Donald Trump părea să-și respecte promisiunea. El a emis un decret prin care a dispus Departamentului de Interne să elaboreze un plan pentru recunoașterea federală, o măsură pe care președintele tribului Lumbee, John Lowery, a numit-o „un pas important înainte”. Însă, câteva luni mai târziu, nu este clar dacă Trump va lua măsuri suplimentare, potrivit AP.
Planul a fost prezentat Casei Albe în aprilie, potrivit Departamentului de Interne. Cu toate acestea, un oficial al Casei Albe a declarat săptămâna trecută pentru Associated Press că tribul Lumbee va trebui să-și atingă obiectivul prin intermediul legislației, lucru confirmat și de Departamentul de Interne.
„Anticipăm că tribul va colabora cu Congresul pentru a găsi o cale de a fi recunoscut oficial”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Interne, Elizabeth Peace, într-un comunicat.
Recunoașterea federală vine cu o serie de resurse datorate națiunilor tribale prin drepturi tratate și acte ale Congresului, inclusiv asistență medicală prin Indian Health Service, acces la anumite subvenții federale și posibilitatea de a crea o bază teritorială, cum ar fi rezervații, prin procesul de transfer de terenuri către trusturi.
Multe dintre cele 574 de triburi recunoscute la nivel federal în SUA au fost recunoscute prin legislație. Alte zeci au fost recunoscute prin intermediul Oficiului de Recunoaștere Federală, care determină dacă solicitanții au o istorie documentată a existenței politice și sociale ca trib.
Criticii tribului Lumbee, inclusiv mai multe națiuni tribale, susțin că acesta nu a reușit să-și dovedească pretențiile istorice și genealogice și că ar trebui să o facă prin intermediul procesului federal oficial. Tribul este recunoscut de statul Carolina de Nord.
Articolul Tribul Lumbee din Carolina de Nord consideră că politica împiedică recunoașterea de către Washington apare prima dată în Mediafax.
