Comandantul suprem Oleksandr Syrskyi a declarat că forțele de la Kiev au recâștigat controlul asupra a aproape 50 de kilomentri pătrați din teritoriul său de la Rusia în luna martie, consolidându-și câștigurile de la începutul anului, scrie Reuters.
Dronele au jucat un rol important în războiul care durează de patru ani între Kiev și Moscova. Ambele părți au alocat resurse pentru dezvoltarea unor metode de interceptare a dronelor și pentru modernizarea apărării aeriene.
„Se introduce un nou model de război, unități de asalt cu drone care combină sistemele aeriene și terestre fără pilot cu infanteria într-un singur sistem integrat”, a declarat Ministerul Apărării într-o scurtă declarație pe Telegram.
„Această abordare a dat deja rezultate în sud, unde, începând din februarie, o mare parte a teritoriului a fost eliberată, tocmai datorită utilizării acestor unități avansate.”
Syrskyi și-a prezentat evaluarea teritoriului recucerit într-o declarație separată pe Telegram. El a mai spus că, pe fondul îmbunătățirii vremii de primăvară, forțele ruse au intensificat operațiunile ofensive de-a lungul aproape întregii linii de front de 1.200 km.
Syrskyi a spus că zona din jurul orașului Pokrovsk din est, asediat, pe care Rusia încearcă să-l captureze în totalitate încă de la jumătatea anului 2024, a fost printre cele mai intense locuri de luptă în luna martie.
El a evidențiat, de asemenea, sectoarele Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman din sud-est și est ca fiind punctele „cele mai fierbinți” din cursul lunii.
Contraatacurile ucrainene din sud-est au contribuit la zădărnicirea eforturilor rusești din jurul orașului Pokrovsk și a ofensivei rusești de primăvară în general, au afirmat analiștii militari.
Syrskyi a declarat săptămâna trecută că Ucraina a recâștigat controlul asupra unui teritoriu de 480 de kilomteri pătrați de la sfârșitul lunii ianuarie, iar președintele Volodimir Zelenski a descris luna aceasta situația de pe linia frontului ca fiind cea mai favorabilă pentru Ucraina de la jumătatea anului trecut.
Forțele ruse sunt angajate într-o avansare lentă în regiunea Donetsk de est, anunțând frecvent capturarea de noi sate.
Ministerul Apărării rus a anunțat miercuri că a capturat așezarea Vovchansky Khutory din regiunea Harkov de nord-est.
Armata rusă afirmă că încearcă, de asemenea, să stabilească zone tampon în regiunile de frontieră Harkov și Sumy.
În comentariile sale de pe Telegram, Syrskyi a spus că forțele ucrainene încearcă să reducă capacitățile ofensive ale Rusiei prin menținerea unui ritm ridicat de lovituri asupra instalațiilor militare, din industria de apărare și a altor facilități.
În martie, Ucraina a lovit 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din industria de rafinare a petrolului, a spus el.
Ucraina a intensificat atacurile asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte rusești, în încercarea de a reduce veniturile Moscovei din exporturile de mărfuri, pe fondul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul din Iran.
Vizita lui Lee ar fi prima vizită a unui lider străin în Vietnam de când Lam a fost ales președinte săptămâna trecută, o mișcare care îi permite să combine funcția cu conducerea Partidului Comunist, cea mai puternică funcție din statul cu un singur partid. Totuși, aceasta nu ar fi prima întâlnire la nivel înalt a lui Lam în noua sa funcție, întrucât miercuri s-a întâlnit cu președintele Chinei, Xi Jinping, la Beijing, scrie Reuters.
Întâlnirea este programată în prezent pentru 23 aprilie, au declarat sursele.
Este probabil să fie semnate acorduri de cooperare guvernamentală. Seulul este, de asemenea, interesat de unele dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Vietnam, precum căile ferate și centralele nucleare, dar nu se așteaptă decizii majore în aceste domenii, au spus sursele.
Ministerul de Externe al Coreei de Sud a refuzat să comenteze. Ministerul de Externe al Vietnamului nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Coreea de Sud este cel mai mare investitor în această țară din Asia de Sud-Est în ceea ce privește capitalul acumulat, producția fabricilor Samsung reprezentând, singură, mai mult de o zecime din exporturile țării. Cu toate acestea, angajamentele de investiții coreene au scăzut cu aproximativ 25% anul trecut față de 2024, potrivit datelor guvernului vietnamez, pe fondul incertitudinilor comerciale și al preocupărilor legate de reglementările din Vietnam.
Întâlnirea ar fi a doua dintre cei doi lideri în aproximativ opt luni, după ce Lam a vizitat Seulul în august, fiind primul lider străin primit de Lee după ce a fost ales președinte la Seul.
Lee va fi însoțit de o delegație de afaceri numeroasă, incluzând oficiali de la Samsung, fiind așteptată semnarea mai multor acorduri corporative, posibil pe 23 aprilie, au declarat oficialii fără a oferi detalii despre posibilele acorduri.
Discuțiile Samsung cu autoritățile vietnameze privind construirea unei fabrici de semiconductori back-end au înregistrat progrese după ani de negocieri, dar rămâne neclar când ar putea fi făcut un anunț, au declarat trei persoane familiarizate cu această chestiune.
Rapoartele privind o investiție planificată de 4 miliarde de dolari într-o unitate de testare a semiconductoarelor și, eventual, de ambalare, au fost retrase din mass-media vietnameză în ultimele zile.
Cele trei persoane au declarat că potențiala cheltuială a Samsung nu a fost finalizată. Investiția inițială totală ar fi mai mică și s-ar putea extinde în timp, incluzând potențial un grup de furnizori, a spus una dintre ele.
Samsung a refuzat să comenteze.
„Ca instituție care nu face altceva decât să păzească în permanență Constituția, n-aș avansa cu gândirea până acolo”, a declarat Simina Tănăsescu.
Aceasta a subliniat că actuala Constituție „s-a dovedit a fi destul de viabilă”, în pofida numeroaselor discuții și încercări de revizuire apărute de-a lungul timpului.
Președinta CCR a atras atenția că, de fiecare dată când se analizează concret ce anume s-ar dori a fi modificat, rezultă că propunerile vizează, în principal, dispoziții care funcționează ca garanții ale parcursului democratic.
„Sunt acele aspecte care, poate, uneori, jenează puterea politică și o obligă să se încadreze în niște limite. Ori, modificarea tocmai a acestor limite ar putea duce, dimpotrivă, la slăbirea democrației”, a spus aceasta.
Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să intervină imediat asupra unui text normativ, Simina Tănăsescu a precizat că nu ar modifica Constituția, ci legea de organizare a CCR.
„Un cuvânt aș modifica”, a explicat ea, făcând referire la articolul 29 din legea CCR, unde ar înlocui termenul „citare” cu „înștiințare”.
„Activitatea Curții este una extrem de bogată. Avem în momentul de față aproximativ 16.000 de dosare pe rol”, a arătat președinta CCR.
Potrivit acesteia, deși doar unul sau două dosare atrag atenția publicului, majoritatea cauzelor sunt repetitive, iar procedura de citare a părților presupune un consum disproporționat de timp și resurse administrative.
„Citarea înseamnă trimiterea de hârtii, confirmări de primire, ședințe publice, o întreagă activitate care ne consumă energia și timpul pe care l-am putea dedica soluționării unor dosare mai complexe”, a mai spus Simina Tănăsescu.
„Dacă aș putea înlocui cuvântul citare cu înștiințare, aș fi foarte fericită”, a conchis aceasta.
Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice.
Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state.
În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății.
Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante.
Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum.
În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale.
Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică.
„Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe.
În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.
