Legea propusă ar permite poliției să utilizeze tehnologia AI pentru a localiza sau identifica persoane suspecte de infracțiuni grave, precum traficul de persoane, răpirile și crimele.
„Pentru a combate infracțiunile comise de bande și a restabili siguranța în societate, poliția trebuie să aibă acces la instrumente eficiente”, a declarat ministrul justiției, Gunnar Strömmer.
Suedia se confruntă cu violența bandelor de peste un deceniu și, în 2023 – ultimul an pentru care există statistici comparabile –, înregistra de departe cea mai mare rată a violenței armate mortale pe cap de locuitor din UE.
Violența bandelor domină agenda politică suedezăAceastă violență a ajuns să domine agenda politică suedeză, contribuind la ascensiunea unei coaliții de dreapta care a preluat puterea în 2022, cu sprijinul extremei drepte. Formarea acestei coaliții a pus capăt celor opt ani de guvernare social-democrată, partid care a dominat politica suedeză încă din anii 1930.
Guvernul a precizat că noua lege, care urmează să fie supusă votului în parlament și ar putea intra în vigoare la începutul anului 2026, dacă va fi adoptată, va respecta legislația privind protecția vieții private și va fi utilizată exclusiv în cazuri de importanță deosebită.
Articolul O țară europeană propune utilizarea recunoașterii faciale în timp real pentru combaterea criminalității apare prima dată în Mediafax.
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a răspuns, în cadrul unei conferințe de presă, afirmațiilor care sugerau că baza de date creată de Laboratorul de cercetare umanitară (HRL) ar fi fost pierdută.
„Ceea ce vă pot spune este că teoria conspirației sau teama cu privire la ștergerea datelor este falsă. Aceasta este falsă. Datele există. Nu erau sub controlul Departamentului de Stat. Au fost gestionate de persoanele care au condus acest proiect, dar noi știm cine este responsabil pentru date și pentru site. Suntem pe deplin conștienți de faptul că datele există, nu au fost șterse și nu lipsesc”, a declarat ea.
Miercuri, Kyiv Post a raportat că grupul de lucru HRL cu sediul la Universitatea Yale, care a lucrat pentru a localiza copiii ucraineni deportați în Rusia, a fost desființat în urma reducerilor finanțării federale.Mai multe relatări media au sugerat că experții HRL au pierdut accesul la informații esențiale, inclusiv imagini din satelit și date biometrice, care au ajutat la localizarea a aproximativ 35.000 de copii ucraineni răpiți.
Oficialii HRL și-au exprimat îngrijorarea că este posibil ca bazele lor de date să fi fost șterse în graba de a se conforma directivei Administrației Trump. În cazul în care informațiile nu au fost șterse, ci relocate, este posibil ca acestea să fi fost compromise, astfel încât dovezile digitale să fie declarate inadmisibile în orice acțiune juridică viitoare.
În prezent, peste 1,6 milioane de copii ucraineni rămân sub controlul Moscovei, atât în teritoriile ocupate, cât și din cauza deportărilor către Rusia.
Articolul SUA neagă ștergerea datelor privind copiii ucraineni răpiți: „Este o teorie a conspirației” apare prima dată în Mediafax.
Nestlé a recunoscut public că a recurs la tratamente interzise – dezinfectare cu ultraviolete sau filtre cu cărbune activ, în scopul „garantării unei ape fără riscuri”. CEO-ul Nestlé Waters, Muriel Liznau, a fost audiată, miercuri, în fața unei comisii de anchetă a Senatului francez, în privința tratamentelor ilegale folosite de companie până în anul 2023, pentru apele sale îmbuteliate Perrier și Hépar. Managerul a declarat doar că aceste tratamente au făcut posibilă „asigurarea siguranței alimentelor”, precizând că „a înțeles că există și alte modalități de a asigura siguranța alimentelor (…), dar că pentru a elimina aceste tratamente neconforme a fost necesară revizuirea întregului design al fabricii”.
Managerii Nestlé nu dezvăluie cine a autorizat folosirea filtrelor interziseLiznau a refuzat să dea numele persoanelor care se fac vinovate de introducerea tratamentele interzise, invocând procedurile judiciare în desfășurare: „A fost alegerea mea să nu caut responsabilitatea individuală”, a spus ea. Deși, senatorii i-au reamintit că „refuzul de a depune mărturie în fața unei comisii de anchetă se pedepsește penal”, managerul și-a menținut limita declarațiilor.
Marți, comisia a audiat-o pe Sophie Dubois, președintele Nestlé Franța și CEO al Nestlé Waters France până în ianuarie 2025. Aceasta din urmă a susținut că rolul ei s-a limitat la aspectele de marketing și distribuție și că ar fi luat cunoștință de utilizarea tratamentelor ilegale doar de la alți directori, precum Muriel Lienau. Schimbul de replici cu senatorii a fost și mai tensionat decât cel cu Muriel Lienau, președintele comisiei exprimându-și surprinderea că „cineva care are responsabilități atît de importante (…) nu cunoștea faptele” care au avut loc în compania sa, arată sursa citată. „A fost o situație moștenită”, au spus directorii Nestlé, evitând întrebările senatorilor din comisia de anchetă.
Nestlé are din nou liber să vândă apă în afara parametrilor admișiPe măsură ce audierile continuă în Senat, producătorul de apă minerală şi gazoasă Nestlé continuă să fie în centrul scandalului de fraudă legat de folosirea filtrelor interzise pentru apele sale minerale naturale. La începutul anului 2023 i-a fost suspendată autorizația de utilizare și îmbuteliere a apei pentru forajele din zona munților Vosgi. La acel moment, Nestlé a fost nevoită să-şi oprească exploatarea unuia din cele 7 izvoare pe care le deţine în Franţa, analizele confirmând că sursa a fost contaminată cu fecale. Două milioane de sticle cu apă Perrier au fost distruse de producător, care a dat asigurări că cele care erau deja pe piață nu fuseseră contaminate.
În luna februarie 2025, o anchetă a cotidianului Le Monde și grupul Radio France, arăta că statul francez ar fi reautorizat Nestlé să comercializeze ape ai căror parametri nu respectau limitele legale admise, permițând utilizarea microfiltrelor, în ciuda recomandarilor sanitare. Potrivit cotidianului Gândul, ancheta îl viza inclusiv pe președintele Franței, care ar fi favorizat interesele Nestlé în defavoarea consumatorilor.
Apele minerale care se comercializează îmbuteliate sunt foarte puțin sau deloc tratate întocmai pentru a le fi protejate puritatea și calitățile medicale pe care le oferă izvoarele subterane. Filtrarea și tratarea mai mult decât limitele admise le-ar transforma într-o apă precum cea pe care o primim în rețea, la care doar prețul ar fi diferit.
Articolul Scandal la Nestlé. Audieri în Senatul francez pentru tratamentele interzise asupra apelor îmbuteliate apare prima dată în Mediafax.
According to a press release from the Ministry of Culture, the Romanian stand will be 80 square meters and will host 21 guests from Romania, the Republic of Moldova, Germany, Austria and Ukraine, launches of new translations of Romanian literature, debates on current topics that bring together historians, journalists and writers from Romania, the Republic of Moldova, Ukraine and Austria, a book exhibition presenting over 100 new titles from over 20 publishing houses from Romania and the Republic of Moldova and a bookstore selling Romanian books.
The guests who will participate in the events organized by the Ministry of Culture during the four days of the fair are the authors: Mircea Cărtărescu, Moni Stănilă, Livia Ştefan, Florin Irimia, Ioana Nicolaie, Dana Grigorcea, Traian Pop, historians Armand Goşu and Oliver Jens Schmitt, translators Ernest Wichner, Alexandru Bulucz, Jan Cornelius, Manuela Klenke, Peter Groth, Georg Aescht and journalists Paula Erizanu and Maksym Butkevych.
Moni Stănilă and Livia Ştefan come to Leipzig to launch their poetry volumes (Mettalische Igel and re:volver) recently translated by Alexandru Bulucz and Manuela Klenke, respectively. Prose writer Florin Irimia will also be present on the occasion of the publication of the short prose volume, Der Mann hinter dem Nebel, translated by Peter Groth. Mircea Cărtărescu, a long-awaited presence in Leipzig, will begin his tour to promote the novel Theodoros, with three meetings with the public, both at the fair and in the city.
There will also be discussions on literary themes, in which both Romanian and German authors will participate:
„The geopolitical challenges in the Eastern European space will be addressed by two of the most renowned historians specializing in this area – Armand Goşu (University of Bucharest) and Oliver Jens Schmitt (University of Vienna) – in a discussion, The Fragility of Democracy in Eastern Europe. Today, Romania, moderated by Antje Contius (S.Fischer Stiftung). In the same context, journalist Paula Erizanu (R.Moldova) will have as guests Maksym Butkevych, Ukrainian journalist and war veteran, and historian Armand Goşu, for a dialogue entitled The War That Changes Us”, the ministry shows.
Two sessions of the Book Exchange will take place during the first two days of the Leipzig Book Fair: over the course of two hours, publishers and literary agents from Romania will meet with counterparts from Central and South-Eastern Europe and mutually promote titles from their own portfolios. Representatives of several publishing houses from Austria, Bulgaria, the Czech Republic, Switzerland, Germany, Ukraine and Hungary registered for the Book Fair.
This year, at the Leipzig Book Fair, the guest country is Norway, under the motto Words move Worlds.
Articolul Romania participates in the Leipzig Book Fair apare prima dată în Mediafax.
According to a press release from the Ministry of Culture, the Romanian stand will be 80 square meters and will host 21 guests from Romania, the Republic of Moldova, Germany, Austria and Ukraine, launches of new translations of Romanian literature, debates on current topics that bring together historians, journalists and writers from Romania, the Republic of Moldova, Ukraine and Austria, a book exhibition presenting over 100 new titles from over 20 publishing houses from Romania and the Republic of Moldova and a bookstore selling Romanian books.
The guests who will participate in the events organized by the Ministry of Culture during the four days of the fair are the authors: Mircea Cărtărescu, Moni Stănilă, Livia Ştefan, Florin Irimia, Ioana Nicolaie, Dana Grigorcea, Traian Pop, historians Armand Goşu and Oliver Jens Schmitt, translators Ernest Wichner, Alexandru Bulucz, Jan Cornelius, Manuela Klenke, Peter Groth, Georg Aescht and journalists Paula Erizanu and Maksym Butkevych.
Moni Stănilă and Livia Ştefan come to Leipzig to launch their poetry volumes (Mettalische Igel and re:volver) recently translated by Alexandru Bulucz and Manuela Klenke, respectively. Prose writer Florin Irimia will also be present on the occasion of the publication of the short prose volume, Der Mann hinter dem Nebel, translated by Peter Groth. Mircea Cărtărescu, a long-awaited presence in Leipzig, will begin his tour to promote the novel Theodoros, with three meetings with the public, both at the fair and in the city.
There will also be discussions on literary themes, in which both Romanian and German authors will participate:
„The geopolitical challenges in the Eastern European space will be addressed by two of the most renowned historians specializing in this area – Armand Goşu (University of Bucharest) and Oliver Jens Schmitt (University of Vienna) – in a discussion, The Fragility of Democracy in Eastern Europe. Today, Romania, moderated by Antje Contius (S.Fischer Stiftung). In the same context, journalist Paula Erizanu (R.Moldova) will have as guests Maksym Butkevych, Ukrainian journalist and war veteran, and historian Armand Goşu, for a dialogue entitled The War That Changes Us”, the ministry shows.
Two sessions of the Book Exchange will take place during the first two days of the Leipzig Book Fair: over the course of two hours, publishers and literary agents from Romania will meet with counterparts from Central and South-Eastern Europe and mutually promote titles from their own portfolios. Representatives of several publishing houses from Austria, Bulgaria, the Czech Republic, Switzerland, Germany, Ukraine and Hungary registered for the Book Fair.
This year, at the Leipzig Book Fair, the guest country is Norway, under the motto Words move Worlds.
Articolul Romania participates in the Leipzig Book Fair apare prima dată în Mediafax.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a efectuat un control, joi dimineaţa, la depourile de tramvaie ale STB.
În urma verificărilor, ANPC a dispus retragerea temporară a 23 tramvaie mai vechi, deficienţele acestora urmând să fie remediate în cel mai scurt timp.
„STB recunoaşte că uzura unor tramvaie este o consecinţă firească a utilizării îndelungate, iar reînnoirea parcului necesită investiţii susţinute. De aceea, până la modernizarea completă a flotei de tramvaie, STB desfăşoară programe continue de întreţinere şi modernizare a vehiculelor mai vechi. Menţionăm că, în ultima perioadă, parcul de tramvaie al STB a fost modernizat prin achiziţia a 100 de vagoane moderne Imperio, iar investiţiile vor continua până la înlocuirea completă a vehiculelor din generaţiile anterioare”, transmite STB.
STB asigură că toate liniile de transport public sunt funcţionale, iar continuitatea serviciului este garantată. Pentru a compensa reducerea temporară a numărului de vehicule, au fost reconfigurate graficele de circulaţie, astfel încât impactul asupra călătorilor să fie minim.
ANPC a făcut controale la mai multe depouri de tramvaie din Bucureşti, în prezenţa preşedintelui instituţiei, Cristian Popescu Piedone. S-a verificat respectarea normelor privind siguranţa şi confortul călătorilor. Acţiunile de control au vizat depourile Dudeşti, Giurgiului, Alexandria, Militari, Colentina şi Victoria, în timp ce Depoul Titan este închis temporar pentru reabilitarea infrastructurii.
Astfel, ai fost găsite vehicule neigienizate corespunzătoare în interior, burduf deteriorat, afectând siguranţa călătorilor, bare metalice cu vopsea exfoliată, cu risc de coroziune, tapiţerie de scaune ruptă, ceea ce afectează confortul pasagerilor.
De asemenea, au fost găsite trape ruginite şi cu acumulări de impurităţi, cu risc de infiltraţii, tramvaie cu geamuri cu strat gros de praf, ceea ce reduce vizibilitatea şi igiena spaţiului, dar şi infiltraţii în interiorul tramvaielor, care aveau chedere depreciate sau rupte, care pot compromite etanşeitatea vehiculului. Totodată, au fost identificate radiatoare neigienizate, ce pot afecta calitatea aerului din interior, parbrize sparte, care periclitează siguranţa circulaţiei şi pavimente neconforme, cu prezenţa de mucuri de ţigări şi ambalaje abandonate.
ANPC a solicitat operatorului de transport public remedierea urgentă a deficienţelor constatate, iar tramvaiele afectate vor putea reintra în circulaţie doar după ce vor fi aduse la standardele de siguranţă şi igienă impuse de legislaţia în vigoare.
Articolul Reacția STB după controlul ANPC-ului condus de Piedone apare prima dată în Mediafax.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a efectuat un control, joi dimineaţa, la depourile de tramvaie ale STB.
În urma verificărilor, ANPC a dispus retragerea temporară a 23 tramvaie mai vechi, deficienţele acestora urmând să fie remediate în cel mai scurt timp.
„STB recunoaşte că uzura unor tramvaie este o consecinţă firească a utilizării îndelungate, iar reînnoirea parcului necesită investiţii susţinute. De aceea, până la modernizarea completă a flotei de tramvaie, STB desfăşoară programe continue de întreţinere şi modernizare a vehiculelor mai vechi. Menţionăm că, în ultima perioadă, parcul de tramvaie al STB a fost modernizat prin achiziţia a 100 de vagoane moderne Imperio, iar investiţiile vor continua până la înlocuirea completă a vehiculelor din generaţiile anterioare”, transmite STB.
STB asigură că toate liniile de transport public sunt funcţionale, iar continuitatea serviciului este garantată. Pentru a compensa reducerea temporară a numărului de vehicule, au fost reconfigurate graficele de circulaţie, astfel încât impactul asupra călătorilor să fie minim.
ANPC a făcut controale la mai multe depouri de tramvaie din Bucureşti, în prezenţa preşedintelui instituţiei, Cristian Popescu Piedone. S-a verificat respectarea normelor privind siguranţa şi confortul călătorilor. Acţiunile de control au vizat depourile Dudeşti, Giurgiului, Alexandria, Militari, Colentina şi Victoria, în timp ce Depoul Titan este închis temporar pentru reabilitarea infrastructurii.
Astfel, ai fost găsite vehicule neigienizate corespunzătoare în interior, burduf deteriorat, afectând siguranţa călătorilor, bare metalice cu vopsea exfoliată, cu risc de coroziune, tapiţerie de scaune ruptă, ceea ce afectează confortul pasagerilor.
De asemenea, au fost găsite trape ruginite şi cu acumulări de impurităţi, cu risc de infiltraţii, tramvaie cu geamuri cu strat gros de praf, ceea ce reduce vizibilitatea şi igiena spaţiului, dar şi infiltraţii în interiorul tramvaielor, care aveau chedere depreciate sau rupte, care pot compromite etanşeitatea vehiculului. Totodată, au fost identificate radiatoare neigienizate, ce pot afecta calitatea aerului din interior, parbrize sparte, care periclitează siguranţa circulaţiei şi pavimente neconforme, cu prezenţa de mucuri de ţigări şi ambalaje abandonate.
ANPC a solicitat operatorului de transport public remedierea urgentă a deficienţelor constatate, iar tramvaiele afectate vor putea reintra în circulaţie doar după ce vor fi aduse la standardele de siguranţă şi igienă impuse de legislaţia în vigoare.
Articolul Reacția STB după controlul ANPC-ului condus de Piedone apare prima dată în Mediafax.
„Ce vedeți în SUA vine și în România! Un tribunal american a decis: ONG-ul Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic. 660 de milioane USD! Nu e un caz izolat. De la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiție) la hidrocentralele noastre (1,4 miliarde de lei investiție la hidrocentrala Răstolița), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanță de ONG-uri de mediu. Oare chiar toate investițiile românești sunt nocive pentru mediu? Oare o investiție finalizată în proporție de până la 98% are un impact atât de grav asupra mediului prin ultimele două procente rămase de executat, de zeci de ani? Gazul rusesc, când se importa în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci? De ce nu au protestat când au au eșuat cele două petroliere rusești cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, cauzând o tragedie majoră pentru ecosistemul marin?”, scrie joi pe Facebook Sebastian Burduja.
El susține că România trebuie să se apere cu toate forțele și că aceste acțiuni în instanță nu sunt, de obicei, despre protecția mediului, ci despre blocarea dezvoltării naționale și a securității noastre energetice: „Tactici de hărțuire, procese intentate cu rea-credință, avocați foarte bine plătiți – toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenței noastre”.
Ministrul le cere public tuturor directorilor companiilor naționale din energie să ceară în instanță daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință.„Fiecare blocaj artificial costă România bani, locuri de muncă și securitate energetică. Patriotismul energetic înseamnă fapte, nu vorbe! Înseamnă să trecem la măsuri ofensive care să consolideze producția de energie electrică și termică, după ani de zile de întârzieri, ezitări, blocaje. România are nevoie de gaze, de hidrocentrale, de cărbune, de regenerabile, de investiții strategice. Are nevoie de toate”, adaugă Burduja.
Ministrul anunță că se lucrează la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea și accelerarea majoră a proiectelor începute, cu grad ridicat de execuție: „Sunt peste zece hidrocentrale, cu o valoare cumulată a investițiilor de aproape 12 miliarde de lei, mare parte bani deja cheltuiți de statul român. Vorbim despre peste 700MW, cu un stadiu de execuție de până la 98%”.
Articolul Burduja continuă războiul cu ONG-urile. Ministrul cere companiilor să ceară în instanță daune ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință apare prima dată în Mediafax.
„Ce vedeți în SUA vine și în România! Un tribunal american a decis: ONG-ul Greenpeace trebuie să plătească 660 de milioane de dolari pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic. 660 de milioane USD! Nu e un caz izolat. De la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiție) la hidrocentralele noastre (1,4 miliarde de lei investiție la hidrocentrala Răstolița), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanță de ONG-uri de mediu. Oare chiar toate investițiile românești sunt nocive pentru mediu? Oare o investiție finalizată în proporție de până la 98% are un impact atât de grav asupra mediului prin ultimele două procente rămase de executat, de zeci de ani? Gazul rusesc, când se importa în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci? De ce nu au protestat când au au eșuat cele două petroliere rusești cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, cauzând o tragedie majoră pentru ecosistemul marin?”, scrie joi pe Facebook Sebastian Burduja.
El susține că România trebuie să se apere cu toate forțele și că aceste acțiuni în instanță nu sunt, de obicei, despre protecția mediului, ci despre blocarea dezvoltării naționale și a securității noastre energetice: „Tactici de hărțuire, procese intentate cu rea-credință, avocați foarte bine plătiți – toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenței noastre”.
Ministrul le cere public tuturor directorilor companiilor naționale din energie să ceară în instanță daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință.„Fiecare blocaj artificial costă România bani, locuri de muncă și securitate energetică. Patriotismul energetic înseamnă fapte, nu vorbe! Înseamnă să trecem la măsuri ofensive care să consolideze producția de energie electrică și termică, după ani de zile de întârzieri, ezitări, blocaje. România are nevoie de gaze, de hidrocentrale, de cărbune, de regenerabile, de investiții strategice. Are nevoie de toate”, adaugă Burduja.
Ministrul anunță că se lucrează la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea și accelerarea majoră a proiectelor începute, cu grad ridicat de execuție: „Sunt peste zece hidrocentrale, cu o valoare cumulată a investițiilor de aproape 12 miliarde de lei, mare parte bani deja cheltuiți de statul român. Vorbim despre peste 700MW, cu un stadiu de execuție de până la 98%”.
Articolul Burduja continuă războiul cu ONG-urile. Ministrul cere companiilor să ceară în instanță daune ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință apare prima dată în Mediafax.
„What you see in the US is coming to Romania! An American court has ruled: the NGO Greenpeace must pay 660 million dollars for illegally blocking a strategic energy project. 660 million USD! This is not an isolated case. From Neptun Deep (over 4 billion euros investment) to our hydroelectric power plants (1.4 billion lei investment at the Răstoliţa hydroelectric power plant), Romania’s strategic energy projects are systematically attacked in court by environmental NGOs. Are all Romanian investments harmful to the environment? Does an investment completed to a proportion of up to 98% have such a serious impact on the environment through the last two percent remaining to be executed, for decades? Russian gas, when imported into Romania, was not polluting? Was it not toxic? Why didn’t these NGOs protest then? Why didn’t they protest when the two Russian oil tankers with thousands of tons of fuel oil ran aground in the Black Sea, causing a tragedy major for the marine ecosystem?” Sebastian Burduja wrote on Facebook on Thursday.
He argues that Romania must defend itself with all its might and that these court actions are usually not about protecting the environment, but about blocking national development and our energy security: “Harassment tactics, lawsuits filed in bad faith, very well-paid lawyers – all seem to be part of a plan to sabotage our independence.”
The minister publicly calls on all directors of national energy companies to seek maximum damages in court against NGOs that file bad faith actions.
„Each artificial blockage costs Romania money, jobs and energy security. Energy patriotism means deeds, not words! It means moving to offensive measures that will consolidate the production of electricity and thermal energy, after years of delays, hesitations, blockages. Romania needs gas, hydroelectric power plants, coal, renewables, strategic investments. It needs everything”, adds Burduja.
The minister announces that work is underway on a proposal for a regulatory act, for the first time, to unblock and majorly accelerate the projects that have been started, with a high degree of execution: „There are over ten hydroelectric power plants, with a cumulative investment value of almost 12 billion lei, most of which has already been spent by the Romanian state. We are talking about over 700MW, with an execution stage of up to 98%.
Articolul Burduja asks companies to sue NGOs that file bad faith lawsuits apare prima dată în Mediafax.
„What you see in the US is coming to Romania! An American court has ruled: the NGO Greenpeace must pay 660 million dollars for illegally blocking a strategic energy project. 660 million USD! This is not an isolated case. From Neptun Deep (over 4 billion euros investment) to our hydroelectric power plants (1.4 billion lei investment at the Răstoliţa hydroelectric power plant), Romania’s strategic energy projects are systematically attacked in court by environmental NGOs. Are all Romanian investments harmful to the environment? Does an investment completed to a proportion of up to 98% have such a serious impact on the environment through the last two percent remaining to be executed, for decades? Russian gas, when imported into Romania, was not polluting? Was it not toxic? Why didn’t these NGOs protest then? Why didn’t they protest when the two Russian oil tankers with thousands of tons of fuel oil ran aground in the Black Sea, causing a tragedy major for the marine ecosystem?” Sebastian Burduja wrote on Facebook on Thursday.
He argues that Romania must defend itself with all its might and that these court actions are usually not about protecting the environment, but about blocking national development and our energy security: “Harassment tactics, lawsuits filed in bad faith, very well-paid lawyers – all seem to be part of a plan to sabotage our independence.”
The minister publicly calls on all directors of national energy companies to seek maximum damages in court against NGOs that file bad faith actions.
„Each artificial blockage costs Romania money, jobs and energy security. Energy patriotism means deeds, not words! It means moving to offensive measures that will consolidate the production of electricity and thermal energy, after years of delays, hesitations, blockages. Romania needs gas, hydroelectric power plants, coal, renewables, strategic investments. It needs everything”, adds Burduja.
The minister announces that work is underway on a proposal for a regulatory act, for the first time, to unblock and majorly accelerate the projects that have been started, with a high degree of execution: „There are over ten hydroelectric power plants, with a cumulative investment value of almost 12 billion lei, most of which has already been spent by the Romanian state. We are talking about over 700MW, with an execution stage of up to 98%.
Articolul Burduja asks companies to sue NGOs that file bad faith lawsuits apare prima dată în Mediafax.
„We need a competitive economy to provide prosperity to European citizens, to create better jobs for people and to ensure development in the future. Here, there will be several topics, the simplification part, the administrative facilities part so that the burdens on companies are much lower than what we have today,” Bolojan said before the meeting.
He said that energy will also be discussed, „so that there is cheaper energy for families and for companies,” but also about „a unification of capital markets, so that both the loans that companies take out and the financial investments that people make are more advantageous for them.”
„On the defense side, which is related to the competitive economy, there will be discussions about Ukraine, about the development of the European defense industry, so that in addition to increasing defense spending, there will be a favorable economic effect through the development of European defense conglomerates to create new jobs in European economies, to develop research and technology, and there will also be discussions about the Middle East and there will be a meeting with the UN Secretary General,” Bolojan added.
Articolul Bolojan: Economic competitiveness and European defense on the agenda of the European Council apare prima dată în Mediafax.
Alin Borcan a fost surprins ieşind în faţa imobilului în care locuieşte având asupra sa o armă lungă cu lunetă, după o acţiune în cadrul căreia au fost efectuate percheziţii domiciliare.
„În urma verificărilor efectuate, bărbatul, în vărstă de 30 de ani, a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 5.000 de lei, conform Legii 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, iar ca măsură complementară, arma tip airsoft a fost confiscată”, a transmis Poliţia Timiş.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală, împreună cu poliţiştii din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, efectuează, fac, joi, 17 percheziţii domiciliare în municipiul Bucureşti şi în judeţele Braşov, Botoşani, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Maramureş, Mureş şi Timiş.
Aceste acţiuni vizează locuinţele unor persoane fizice, în cadrul unui dosar penal, ce are ca obiect infracţiunea de coruperea alegătorilor.
Activităţile urmăresc stabilirea legăturilor dintre persoanele percheziţionate şi alte persoane care ar putea fi implicate în fraudarea procesului electoral.
Percheziţiile se fac la influenceri şi oameni de afaceri apropiaţi ai lui Călin Georgescu, în cazul finanţării campaniei acestuia pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie 2024.
Printre cei vizaţi de percheziţii se numără Bogdan Peşchir – în Braşov, Alin Borcan – în Timiş şi Makaveli – în Bucureşti, aceştia fiind influenceri care l-au promovat online pe Călin Georgescu în campania electorală din 2024.
Călin Georgescu a declarat că nu a cheltuit niciun leu în campanie.
Articolul Influencerul Alin Borcan, amendat după ce a ieşit cu puşca airsoft după percheziţii apare prima dată în Mediafax.
