Ambele goluri au fost marcate în prima repriză.
În minutul 20, Nikita Stoinov a înscris cu capul, iar 24 de minute mai târziu Mamoudou Karamoko a dus diferența la 2-0.
Dinamo se află la început de an în cantonament în Turcia.
Stagiul de pregătire se va încheia lui, 12 ianuarie, când echipa va reveni în țară.
Dinamoviștii vor începe apoi pregătirea pentru primul meci oficial din acest an, disputat pe teren propriu împotriva celor de la Universitatea Cluj.
Zelenski a făcut declarațiile miercuri, într-o discuție cu jurnaliștii, în care a cerut partenerilor occidentali, în special Statelor Unite, să acționeze mai rapid și mai ferm pentru a forța Moscova să accepte o pace reală.
Liderul ucrainean a spus că eforturile diplomatice există, dar nu sunt suficiente pentru a opri războiul, notează Interfax-Ukraine.
Președintele Ucrainei a dat drept exemplu operațiunea militară desfășurată de SUA la începutul lunii ianuarie la Caracas, când forțele americane l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, și pe soția acestuia.
Ulterior, Washingtonul a confirmat că Maduro a fost dus în Statele Unite, unde se confruntă cu acuzații federale legate de trafic de droguri și arme.
„Au făcut o operațiune și lumea a văzut rezultatul. A fost rapid. O acțiune similară împotriva lui Kadyrov ar putea să-l facă pe Putin să înțeleagă și să se gândească de două ori”, a spus Zelenski.
El a subliniat că SUA dispun de toate instrumentele necesare pentru a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei, dacă Ucraina rămâne o prioritate reală pe agenda Washingtonului.
În paralel cu demersurile diplomatice, Zelenski a insistat că Ucraina trebuie să-și consolideze apărarea, inclusiv prin sisteme antiaeriene, o armată puternică și investiții în producția de drone.
Anterior, Zelenski a declarat că Ucraina urmărește un acord de securitate cu Statele Unite, aprobat de Congres, după modelul Articolului 5 al NATO, ca alternativă la aderarea deplină la Alianță.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a susținut miercuri că Washingtonul va rămâne alături de NATO în orice situație chiar dacă, în opinia sa, alianța nu ar face același lucru pentru Statele Unite. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, scrie Baha.
Trump a afirmat că Rusia și China nu se tem de NATO fără implicarea americană și a insistat că, fără acțiunile sale, Moscova ar controla în prezent întreaga Ucraină.
„TOATĂ UCRAINA chiar acum”. „MĂ ÎNDOIESC CĂ NATO AR FI ACOLO PENTRU NOI DACĂ AM AVEA CU ADEVĂRAT NEVOIE DE EI. TOȚI SUNT NOROCOȘI CĂ AM RECONSTRUIT ARMATA NOASTRĂ ÎN PRIMUL MEU MANDAT ȘI VOI CONTINUA SĂ O FAC”, a scris Trump.
El a reluat criticile privind contribuțiile financiare ale aliaților, spunând că în mandatul său ar fi forțat statele membre să crească semnificativ bugetele pentru apărare. Liderul american a susținut că multe țări abia atingeau pragul de 2% din PIB înainte de intervenția sa și consideră că alianța riscă să devină dependentă de resursele Statelor Unite.
Trump a mai spus că armata americană a fost reconstruită în primul său mandat și că va continua să investească în capacitatea militară, în timp ce Washingtonul nu mai poate fi „furnizor automat de securitate” pentru aliați.
Bărbatul, în vârstă de 33 de ani, a fost reținut de poliție duminică și este suspectat de spionaj din ianuarie 2025 până la momentul arestării sale, au declarat procurorii într-un comunicat, fără a oferi alte detalii, anunță Reuters.
Bărbatul a negat acuzațiile aduse împotriva sa, a declarat avocatul său în fața instanței.
Un purtător de cuvânt al forțelor armate a declarat pentru Reuters că bărbatul era sau fusese angajat al armatei, dar nu a furnizat detalii despre funcția pe care o deținea sau perioada în care a fost angajat.
Statele Unite au preluat, miercuri, controlul asupra navei „Marinera”, un petrolier aflat sub pavilion rus, suspectat că face parte din flota fantomă a Rusiei, potrivit Sky News.
Petrolierul Marinera a fost securizat și se află în prezent în custodia SUA, a declarat un oficial american pentru NBC News.
Departamentul pentru Securitate Internă a condus operațiunea cu sprijinul armatei americane.
Oficialul a declarat că, în prezent, la bord se află oficiali ai forțelor de ordine din SUA, Departamentul pentru Securitate Internă preluând conducerea operațiunii.
Informația vine în contextul în care în cursul zilei, Rusia a trimis nave militare pentru a escorta petrolierul urmărit de forțele americane în Atlantic.
Capturarea, care ar putea amplifica tensiunile dintre SUA și Rusia, are loc după ce tancul petrolier, cunoscut inițial sub numele de Bella 1, a evitat o „blocadă” maritimă a SUA asupra navelor sancționate și a respins eforturile anterioare ale Gărzii de Coastă americane de a urca la bord, în largul Venezuelei, în luna decembrie.
Comisia Europeană pare să fi obținut sprijinul decisiv al Italiei pentru cel mai controversta acord economic din istoria Europei – Acordul Mercosur, deschizând calea pentru semnarea acestuia chiar de săptămâna viitoare.
Pânu nu de mult, Franța și Italia s-au numărat printre țările care s-au situat împotriva acordului, invocând temerile fermierilor europeni legate de un posibil aflux de produse agricole mai ieftine, în special carne de vită și zahăr.
45 de miliarde de euro au făcut-o pe Meloni să se răzgândeascăLuna trecută, cele două țări au precizat că nu sunt pregătite să ofere sprijin acordului în forma sa actuală.
Situația s-a schimbat după ce Comisia Europeană a transmis marți o scrisoare guvernului italian în care propune accelarea sprijinului financiar pentru fermieri, în valoare de 45 de miliarde de euro.
Premierul italian Giorgia Meloni a salutat inițiativa, pe care a descris-o „un pas pozitiv și semnificativ înainte”.
Ministrul italian al Agirculturii, Francesco Lollobrigida, a precizat că Uniunea Europeană propune acum creșterea cheltuielilor pentru agricultura italiană în perioada 2028-2034, în locul reducerilor avute inițial în vedere.
O sursă din cadrul UE a confirmat ulterior că Italia va vota în favoarea acordului la reuniunea de vineri.
Un acord negociat timp de 25 de aniAcordul UE–Mercosur, negociat timp de un sfert de secol, ar deveni cel mai amplu acord comercial al Uniunii în ceea ce privește reducerile tarifare. Susținut de state precum Germania și Spania, acesta este considerat de Comisie esențial pentru: stimularea exporturilor europene afectate de taxele impuse de Statele Unite, reducerea dependenței economice de China și asigurarea accesului UE la materii prime și minerale critice.
Pentru a putea fi semnat, acordul trebuie să fie susținut de o „majoritate calificată” a statelor membre — cel puțin 15 țări, ceea ce ar însemna minimum 65% din populația Uniunii.
În acest context, schimbarea de poziție a Italiei este considerată decisivă, în condițiile în care Polonia și Ungaria se opun acordului, iar Franța rămâne cu o atitudine critică.
Concesii pentru fermieri și garanții financiarePentru a calma temerile statelor agricole, Comisia a intensificat dialogul cu guvernele naționale în ultimele două săptămâni. Un purtător de cuvânt al Executivului european a declarat că Uniunea este „pe cale să semneze acordul în curând”.
În paralel, Comisia i-a invitat pe toți cei 27 de miniștri ai agriculturii din UE la o reuniune care va avea loc miercuri la Bruxelles.
Comisarii europeni pentru agricultură, comerț și sănătate urmează să prezinte garanții privind finanțarea viitoare a fermierilor prin Politica Agricolă Comună (PAC), inclusiv un fond de criză de 6,3 miliarde de euro în următorul buget multianual al Uniunii.
Totodată, decizia Comisiei de a propune fuzionarea fondurilor de coeziune regională cu fondurile PAC în viitorul buget pe șapte ani a stârnit îngrijorare în rândul statelor cu sectoare agricole puternice.
Un echilibru precar între comerț și protecția agriculturiiAcordul UE–Mercosur promite beneficii economice importante pentru industria europeană, dar rămâne extrem de sensibil politic din cauza impactului potențial asupra fermierilor.
Sprijinul recent al Italiei pare să fi înclinat balanța în favoarea semnării acordului, însă opoziția persistentă a unor state și tensiunile legate de viitorul finanțării agricole arată că liberalizarea comerțului rămâne un subiect profund controversat în interiorul Uniunii Europene.
Românii au fost primii turiști care au vizitat în acest an cetatea Tsarevets și Muzeul Etar din Bulgaria, ei începând noul an cu experiențe culturale în centrul istoric al fostei capitale medievale Veliko Târnovo, și în regiunea Gabrovo, două dintre cele mai populare destinații turistice din Bulgaria, scria ieri Iulia Bahovski – jurnalist la Radioul Național din țara vecină, antreprenor și blogger- pe unul dintre cele două site-uri pe care le deține, unde promovează atât Bulgaria, cât și România.
Leva și euro vor putea fi folosite împreună doar o lunăJurnalista care a urmărit tot procesul de aderare a Bulgariei la zona euro și impactul în viața de zi cu zi asupra cetățenilor și turiștilor răspunde, într-o discuție cu reporterul Mediafax, la ce pot să se aștepte și la ce să afie atenți românii care vizitează țara vecină.
Reporter: La ce schimbări să se aștepte românii când ajung în Bulgaria, după trecerea la euro?
Iulia Bahovski: Faptul că de la 1 ianuarie 2026 Bulgaria a devenit oficial al 21-lea stat din zona euro înseamnă practic că euro este acum moneda oficială pentru plata produselor și serviciilor, leva fiind scoasă din circulație. Cu toate acestea, conform Legii adoptării euro, prețurile trebuie afișate în ambele valute până la 8 august anul acesta. Leva și euro vor putea fi folosite însă împreună doar o lună – până la 31 ianuarie. După această dată, se va putea plăti doar în euro, atât numerar cât și cu cardul, iar de la bancomate se vor retrage euro direct.
Reporter: În unele restaurante/stațiuni, românii puteau plăti chiar și în lei. O să mai poate face asta la vară?
Iulia Bahovski: Valuta oficială a statutului fiind euro, orice accept de plată în altă monedă, inclusiv în lei românești, este o convenție privată, negarantată, o formă de „Sunteți bine veniți, indiferent de națiune și moneda proprie”, a unor entități comerciale. E dificil de spus dacă își vor păstra acest obicei, deși, acum la câteva zile după aderarea la euro, există restaurante în care încă se poate plăti în lei.
Reporter: Se prevăd scumpiri ale produselor/serviciilor în acest context?
Iulia Bahovski: Creșterea prețurilor, în această perioadă, este atent supravegheată de presa din Bulgaria și riguros controlată de stat, prin instituțiile acreditate. Chiar și practicile care, în mod normal, ar fi privite ca un exercițiu al economiei libere, de piață, sunt privite în această perioadă de tranziție la euro, să nu fie tendențioase, fiind controlată justificarea acestora.
În general, în anii anteriori au existat deja creșteri de preț, chiar la produsele alimentare, datorate în principal factorilor externi, creșterii prețurilor la energie și schimbărilor climatice și structurii pieței interne din anumite domenii.
Așa că dacă vor apărea scumpiri, se vor datora acelorași factori, sau, guvernului, care poate anunța schimbări de taxe și impozite, așa cum prevedea primul bugetîin euro, al țării, retras sub presiunea protestelor de stradă, și urmat, așa cum bine știm de demisia guvernului de la Sofia, din decembrie anul trecut.
Este posibil să se observe unele mici scumpiri în prețuri, dar în niciun caz o majorare drastică de prețuri.
Reporter: Aveți recomandări pentru o ședere fără probleme, din punct de vedere monetar, în Bulgaria?
Iulia Bahovski: Atenție mare la etichetele cu prețurile afișate dublu, la cursul de schimb să fie cel oficial fix de 1 € = 1,95583 leva. Recomand utilizarea cardurilor, însă trebuie să fim pregătiți și pentru plăți în numerar, caz în care să fim atenți la banii pe care îi primim rest, să fie în euro.
Românii, cei mai numeroși cetățeni europeni care au vizitat BulgariaRomânii conduc în topul naționalităților din cadrul UE care au vizitat Bulgaria, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național bulgar de Statistică.
În noiembrie 2025, numărul vizitelor nerezidenților în Bulgaria a fost de 732,8 mii., cu 2,9% mai mult în comparație cu aceeași lună a anului precedent, tranzitul prin țară reprezentând 32,4% (237,3 mii) din totalul vizitelor nerezidenților în Bulgaria.
Ponderea vizitelor cetățenilor UE a fost de 49,8% din numărul total de vizite ale nerezidenților în Bulgaria și a ajuns la 365,1 mii, cea mai mare fiind a vizitatorilor din România – 43,4% și Grecia – 25,4%, arată sursa citată.
Vizitele nerezidenților din grupul „Alte țări europene” au fost de 310,7 mii, sau 42,4% din totalul vizitelor în Bulgaria. Cel mai mare număr de vizite înregistrat a fost din Turcia – 162,5 mii, sau 52,3% în acest grup.
Per ansamblu, cele mai multe vizite în Bulgaria au provenit din: Turcia – 162,5 mii, România – 158,3 mii, Grecia – 92,8 mii, Serbia – 58,6 mii, Ucraina – 46,5 mii, Republica Macedonia de Nord – 29,8 mii, Germania – 27,8 mii, Italia – 18,0 mii, Israel – 9,9 mii, Polonia – 9,4 mii.
Ponderea predominantă a vizitelor a fost cu alte scopuri – 49,4%, urmate de călătoriile cu scop de vacanță și recreere – 31,1% și cu scop profesional – 19,5% (Figura 6).
În perioada estivală – mai-octombrie 2025, Bulgaria a atras aproximativ 2,5 milioane de turişti din UE, românii reprezentând 31% dintre aceştia, conform datelor Institutului Naţional de Statistică din Bulgaria, agregate de presa bulgară, citată de Radio România Internațional.
De asemenea, în august, românii au reprezentat aproape 43% (în jur de 360 mii de persoane) dintre turiştii din UE care au vizitat Bulgaria, aceasta fiind şi luna cu cei mai mulţi turişti străini (în jur de 845 d e mii). Astfel, românii sunt pe primul loc în topul turiştilor în Bulgaria, locurile următoare fiind disputate între turiştii din Germania, Polonia, Grecia şi Cehia. În jur de 80-85% dintre turişti aleg staţiunile de pe litoral, restul vizitând Sofia, regiunea Veliko Târnovo sau staţiunile de la munte.
Moraes a autorizat Bolsonaro să se prezinte la spitalul DF Star din Brasilia pe 7 ianuarie pentru a efectua o tomografie computerizată, un RMN și o electroencefalogramă.
Marți, Moraes a respins o cerere anterioară a lui Bolsonaro de a părăsi închisoarea, argumentând că nu era necesar să fie dus imediat la spital.
Acesta a suferit și o intervenție pentru hernie inghinală, operație care s-a desfășurat fără complicații.
Procedurile medicale au fost autorizate de un judecător federal, întrucât, începând cu luna noiembrie, fostul președinte brazilian ispășește o pedeapsă de 27 de ani de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2022.
„Guvernul epuizează toate mijloacele disponibile, remediază problemele vechi de un deceniu și introduce reguli de transparență pentru relansarea sectorului”, a anunțat miercuri Kostas Tsiaras, ministrul Agriculturii de la Atena.
Acesta a anunțat și reducerea costurilor pentru combustibilul folosit în sectorul agricol, creșterea fondului de subvenții cu 160 de milioane de euro pentru producătorii de bumbac și grâu și crescătorii de animale, dar și modificarea rapidă a legislației pentru a permite despăgubiri integrale în cazul viitoarelor pierderi de producție.
Guvernul condus de premierul Kyriakos Mitsotakis s-a aflat sub presiune din cauza unui scandal de corupție legat de subvențiile agricole din fonduri europene. Astfel, începând cu finalul anului 2025, fermierii greci au protestat, blocând cu tractoare și camioane autostrăzi importante și puncte de frontieră, în semn de nemulțumire.
În urma scandalului de corupție, guvernul a întârziat cu o lună plățile subvențiilor agricole din bani europeni, însă fermierii au primit 3.8 miliarde de euro sub formă de sprijin, cu 13% mai mult față de 2024.
Protestele din Grecia au cauzat și tensiuni cu Bulgaria. Guvernul de la Sofia a depus o plângere oficială, acuzând blocarea frontierelor de încălcarea regulilor UE privind libera circulație și de provocarea unor pierderi economice semnificative pentru transportatori și exportatori.
Potrivit SBU, adolescenta a acționat la comanda FSB și a încercat să instaleze un dispozitiv GPS în incinta termocentralei din Kropivnițki, pentru a ghida un posibil atac rusesc asupra obiectivului energetic.
Dispozitivul fusese ascuns sub zăpadă și urma să transmită coordonatele exacte ale centralei.
Serviciile ucrainene au intervenit înainte ca planul să fie dus la capăt și au reținut-o pe fată pe timpul nopții, chiar lângă gardul termocentralei, în momentul în care încerca să activeze trackerul.
Ancheta arată că minora a fost recrutată printr-un canal de Telegram, unde i s-au promis bani pentru „câștiguri ușoare”.
Inițial, aceasta a primit sarcini de testare, printre care filmarea unor obiective militare și de infrastructură critică.
Ulterior, coordonatorii ruși i-au cerut să pregătească atacul asupra uneia dintre cele mai mari centrale de producere a energiei din regiune.
Banii pentru achiziția dispozitivului GPS au fost transferați din Rusia, direct pe cardul său bancar.
În urma perchezițiilor, anchetatorii au ridicat telefonul mobil al suspectei, care conține dovezi ale colaborării cu serviciile secrete ruse.
Fata a fost pusă sub acuzare pentru trădare de stat, faptă comisă în timpul legii marțiale.
Autoritățile ucrainene anunță că adolescenta se află în arest preventiv și riscă pedeapsa cu închisoarea pe viață, cu confiscarea bunurilor.
Ancheta este coordonată de procuratura regională din Kirovohrad.
