Ilie Bolojan, premierul interimar al României, anunță inaugurarea unei noi creșe, în Cluj. Spațiul destinat preșcolarilor este și clădirea cu numărul 100 dintr-un program de investiții al Guvernului, finanțat din fonduri europene, dar și cu bani de la bugetul de stat.
Premierul a subliniat că noua creșă poate găzdui până la 110 copii și are o eficiență crescută din punct de vedere energetic. Locația modernă este dotată și cu spații pentru nevoile copiilor și familiilor.
Șeful executivului a anunțat că în următoarele săptămâni urmează să fie inaugurate încă 10 astfel de spații, prin același program guvernamental de construire a creșelor, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării și al autorităților locale.
Planul, denumit „Seven Major SEED”, include șapte proiecte majore în domenii precum energia nucleară, fuziunea, calculul cuantic, explorarea spațială și biotehnologia.
Strategia a fost prezentată în cadrul unei reuniuni desfășurate la Casa Albastră și prezidate de președintele Lee Jae Myung.
Autoritățile sud-coreene urmăresc astfel să creeze noi motoare de creștere economică, dincolo de industriile în care țara este deja un actor important, precum semiconductorii și inteligența artificială, scrie Reuters.
Coreea de Sud vrea reactoare nucleare modulare până în 2035Unul dintre obiectivele centrale ale strategiei „Seven Major SEED” este dezvoltarea și implementarea comercială a unor reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni (SMR) produse în Coreea de Sud. Guvernul își propune ca aceste tehnologii să ajungă la utilizare comercială până în 2035.
Planul include, de asemenea, dezvoltarea energiei prin fuziune nucleară și a unor tehnologii de nouă generație pentru producerea energiei regenerabile.
Autoritățile consideră că investițiile în aceste domenii pot contribui la reducerea dependenței economiei sud-coreene de sectoarele tradiționale și pot consolida poziția țării în competiția globală pentru tehnologii avansate.
Coreea de Sud își propune să ajungă pe Lună până în 2030Un alt obiectiv important al strategiei „Seven Major SEED” este programul spațial. Coreea de Sud își propune să realizeze o aterizare pe Lună până în 2030, în cadrul eforturilor de dezvoltare a capacităților naționale în domeniul spațial și aerospațial.
Strategia include și dezvoltarea unor tehnologii avansate pentru sectorul spațial și aeronautic, pe fondul competiției internaționale tot mai intense în acest domeniu.
În paralel, guvernul de la Seul vrea să dezvolte până în 2029 un computer cuantic autohton de 100 de qubiți, ceea ce ar reprezenta un pas important pentru industria tehnologică a țării.
Coreea de Sud investește în calcul cuantic și biotehnologieUn alt obiectiv al strategiei „Seven Major SEED” este comercializarea unor produse bazate pe interfețe creier-computer (BCI) până în 2035. Tehnologia permite conectarea sistemului nervos la dispozitive electronice și este considerată un domeniu cu potențial important pentru medicină și tehnologiile asistive.
Cele șapte direcții prioritare stabilite de guvernul sud-coreean sunt: reactoare modulare mici, energia prin fuziune, surse de energie regenerabilă de nouă generație, tehnologia cuantică, sectorul spațial și aerospațial, biotehnologia avansată și lanțurile de aprovizionare pentru minerale și materiale critice.
Ministrul Științei, Bae Kyung-hoon, a declarat că strategia urmărește să pregătească țara pentru o perioadă de creștere economică mai lentă și pentru intensificarea competiției globale în domeniul tehnologiilor emergente.
„Vom ajuta aceste semințe să crească și vom construi o Coree de Sud pe care nimeni nu o poate rivaliza peste 10 sau 20 de ani”, a declarat ministrul.
Rata anuală a inflației a scăzut, pentru prima dată în ultimele 12 luni, sub pragul de 10%. Potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a ajuns la 8,2% în luna iulie.
„Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2026 comparativ cu luna iunie 2026 a fost 100,58%. Rata inflației de la începutul anului (iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,4%. Rata anuală a inflației în luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 8,2%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) față de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) a fost 9,8%”, se arată în comunicatul INS.
Cele mai mari creșteri de prețuriCele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat la servicii, respectiv cu 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 7,93%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,03%, potrivit datelor publicate miercuri de INS.
La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut la cafea, prețul acesteia majorându-se într-un an cu 19,47%. Alte majorări de preț la alimente s-au înregistrat la pâine, cu 7,93%, la pește proaspăt, cu 7,54%, dar și la conservele din carne, cu 6,77%.
La mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri din iulie sunt de această dată la motorină, (+30,7%), urmate de cele la benzină (+23,15%).
În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în iulie 2026 comparativ cu iulie 2025 s-au înregistrat la chirii, acestea majorându-se cu 42,48%, urmate de tarifele la apă, canal și salubritate, cu 15,99%.
În luna iunie 2026, rata anuală a inflației scăzuse ușor, la 10,4%. În luna mai 2026, rata era de 10,9%, după ce în aprilie indicatorul urcase deja la 10,7%.
Când va începe să scadă puternic inflația? Anunțul BNRConsiliul de administrație al BNR a analizat în ședința de luni Raportul asupra inflației. Potrivit prognozei, rata anuală a inflației va cunoaște „o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026”, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor.
În plus, BNR estimează „o evoluție ușor fluctuantă” în trimestrul IV din 2026.
Apoi, rata anuală a inflației este așteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului țintei BNR.
Claudia Fuentes Julio, subsecretar general adjunct al ONU pentru drepturile omului, a prezentat estimările în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului de Securitate convocată de Letonia și Marea Britanie, arată Euronews.
Peste 95% dintre prizonierii de război intervievați au raportat abuzuriPotrivit oficialului ONU, peste 16.000 de civili ucraineni sunt în continuare reținuți de Rusia. Mulți dintre aceștia ar fi ținuți fără posibilitatea de a comunica cu exteriorul și din motive considerate contrare dreptului internațional. De la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022, reprezentanții ONU pentru drepturile omului au intervievat 910 prizonieri de război ucraineni și 403 civili după eliberarea acestora. Peste 95% dintre foștii prizonieri de război intervievați au declarat că au fost torturați sau supuși unor rele tratamente. În cazul civililor, proporția a fost de aproximativ 85%. Mărturiile au inclus acuzații privind violențe sexuale, lipsa alimentelor și condiții medicale necorespunzătoare.
Repatrierea a 197 de prizonieri de război ucraineni – dintre care 22 sunt grav răniți – în cadrul unui schimb cu Rusia. 19 martie 2025. Fotografie: Președintele Ucrainei, via ABACAPRESS.COM.
ONU documentează decese și execuții în detențieONU afirmă că a documentat execuția a 129 de prizonieri de război ucraineni la începutul perioadei de captivitate. Alți 48 de prizonieri au murit în detenție, potrivit datelor prezentate de oficialul ONU. Decesele au fost asociate cu tortura, lipsa îngrijirilor medicale sau alte condiții inumane de detenție. Organizația Națiunilor Unite precizează însă că nu a primit acces la centrele de detenție din Rusia. Din acest motiv, estimarea privind numărul civililor reținuți nu poate fi verificată direct prin vizite în aceste facilități.
Mărturia unui soldat ucrainean ținut 1.183 de zileÎn fața Consiliului de Securitate au vorbit și foști deținuți. Khuan Leyva Garsiya, militar ucrainean care s-a aflat printre apărătorii combinatului Azovstal din Mariupol, a petrecut 1.183 de zile în captivitate. El a povestit că a fost torturat, bătut și umilit în perioada detenției. Garsiya a arătat reprezentanților Consiliului o fotografie realizată în perioada captivității, în care cântărea aproximativ 55 de kilograme. Un alt fost deținut, activista pentru drepturile tătarilor crimeeni Leniie Umerova, a descris la rândul său aproape doi ani de detenție în Rusia.
ONU raportează abuzuri și asupra unor militari rușiOficialul ONU a prezentat și date privind militarii ruși capturați de Ucraina. Monitorii ONU au intervievat 816 ruși și 57 de prizonieri din alte țări care au luptat în armata rusă în Ucraina. Aproximativ jumătate dintre aceștia au relatat că au fost torturați sau supuși unor rele tratamente, în special în primele etape ale capturării și interogatoriilor. Potrivit ONU, condițiile din centrele ucrainene de detenție respectă în general dreptul internațional umanitar și s-au îmbunătățit față de situația din 2022.
Rusia a respins acuzațiile și a susținut că armata sa respectă dreptul internațional umanitar. Reprezentanta adjunctă a Moscovei la ONU, Maria Zabolotskaya, a acuzat statele NATO că folosesc reuniunea ca parte a unei campanii de dezinformare împotriva Rusiei. Ucraina a cerut, la rândul său, accelerarea procesului de returnare a prizonierilor de război și a civililor reținuți, inclusiv a copiilor ucraineni despre care afirmă că au fost răpiți.
Declarațiile au fost făcute de Cristian Ghinea în podcastul „Autorul PNRR: Confesiunea finală”, realizat de Comunitatea Liberală 1848, în timp ce fostul ministru vorbea despre proiectele dedicate memoriei victimelor regimurilor totalitare pe care a insistat să le introducă în Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Am avut o obsesie cu memoria. Eu cred că reziliența unei societăți nu constă doar în autostrăzi și centrale electrice, ci și în memorie”, a afirmat Ghinea.
Fostul ministru a enumerat proiectele privind memorialele anticomuniste de la Sighet, Râmnicu Sărat sau Fortul 13 Jilava și a estimat că, dintre cele zece proiecte prevăzute inițial, aproximativ șase ar mai putea fi finalizate.
Ghinea: „Ăsta a fost un proiect sabotat personal de Nicușor Dan”. Ghinea: „Unii dintre oamenii implicați au zis: «Ăsta-i antisemit»”Ghinea s-a oprit însă în mod special asupra Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, proiect care trebuie realizat în București, pe Calea Victoriei nr. 218.
„Muzeul Holocaustului din București. Nu-mi e clar dacă se mai întâmplă. Ăsta a fost un proiect sabotat personal de Nicușor Dan, când era primarul Capitalei”, a afirmat Cristian Ghinea.
El susține că problemele s-au concentrat asupra avizelor urbanistice necesare pentru transformarea clădirii.
Potrivit lui Ghinea, proiectul rezultat în urma unui concurs internațional presupunea păstrarea exteriorului clădirii și modificarea substanțială a interiorului pentru funcțiunea de muzeu.
„Și n-a vrut Nicușor Dan și cu arhitectul-șef al Capitalei. «Nu, nu. Trebuie să păstrăm scările din interior, că e monument»”, a relatat fostul ministru.
Ghinea afirmă că disputa administrativă ar fi întârziat proiectul aproximativ doi ani.
„Deci unii dintre oamenii implicați în povestea aia au zis: «Bă, ăsta-i antisemit. Nu vrea»”, a mai declarat Ghinea.
Ghinea mai susține că la un moment dat a intervenit și Cătălin Drulă, pe atunci președinte al USR.
„A trebuit să intervină Drulă, când era președinte la USR, să-l roage: «Hai, domnule, dă avizele, că pierde bani din PNRR»”, a spus fostul ministru.
Nicușor Dan a respins în trecut acuzația: Proiectul nu respecta regulamentul zonei protejateNicușor Dan a oferit, însă, în 30 iulie 2025, propria versiune asupra blocajului, după ce a fost întrebat despre situația Muzeului Holocaustului.
Actualul președinte al României a spus că Institutul „Elie Wiesel” organizase o achiziție publică în care tema inițială prevedea restaurarea clădirii și transformarea ei în muzeu. Potrivit lui Nicușor Dan, proiectul prezentat Primăriei în 2022 ar fi ajuns însă să prevadă demolarea clădirii și construirea unui nou imobil.
„Spre stupoarea noastră, în anul 2022, a venit cu o propunere în care, nerespectând tema de proiect și nerespectând valoarea arhitecturală a respectivului imobil, a propus demolarea lui și construirea în loc a unui imobil singur, cu care nu am fost de acord, pentru că încălca regulamentul zonei protejate”, explica Nicușor Dan.
Potrivit șefului statului, în 2023 s-ar fi ajuns la o soluție de compromis, care presupunea conservarea unor părți ale clădirii, inclusiv fațade și elemente interioare. Ulterior însă, proiectanții ar fi revenit cu o documentație care solicita demolări suplimentare.
Nicușor Dan a invocat și o a doua problemă, independentă de urbanism: regimul de proprietate.
El a afirmat că anumite părți ale construcției aparțineau altor proprietari, printre care Transelectrica, iar fără acordul acestora Primăria nu putea emite legal autorizația de construire.
„Atât timp cât nu există acordul proprietarului, autorizația nu poate să fie emisă și problema asta de proprietate aparent banală nu a fost rezolvată încă de Guvernul României, până în momentul în care eu am plecat din poziția de primar”, spunea Nicușor Dan.
Proiect de peste 268 de milioane de leiMuzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România este prevăzut să fie amenajat în Calea Victoriei nr. 218, în București.
Guvernul a aprobat în noiembrie 2023 indicatorii tehnico-economici ai investiției. Valoarea totală estimată atunci era de 268,28 milioane de lei, inclusiv TVA, la prețurile din mai 2022, iar durata de execuție prevăzută era de 36 de luni. Beneficiarul investiției este Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Finanțarea urma să provină atât din fondurile asociate PNRR, cât și de la bugetul de stat și din alte surse legal constituite.
Presiunea asupra proiectelor rămase în PNRR este cu atât mai mare cu cât 31 august 2026 este termenul-limită stabilit la nivel european pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cererile finale de plată și documentele justificative trebuie trimise până la 30 septembrie, iar Comisia Europeană trebuie să efectueze ultimele plăți până la sfârșitul anului.
„Nu-mi e clar dacă se mai întâmplă”, a spus Ghinea despre Muzeul Holocaustului, în contextul acestei curse contra cronometru.
Ghinea: Fără memorie, „degeaba vom avea autostrăzi”Fostul ministru spune că introducerea memorialelor antitotalitare în PNRR este una dintre componentele de care este cel mai mândru.
„O societate care nu are memoria valorilor democratice și antitotalitare, degeaba va avea autostrăzi. Până la urmă, tot se va prăbuși în sine însăși, în dictatură, în autoritarism”, a declarat Cristian Ghinea.
El a admis însă că bilanțul final al acestor investiții îi lasă „un gust amar”, susținând că pentru unele dintre proiectele incluse în PNRR nu a existat suficientă voință administrativă pentru a fi duse la capăt.
MAE a emis o atenționare de călătorie pentru românii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Comunitatea Autonomă Valenciană, Spania. Guvernul regional a instituit pentru 12 august 2026, ziua eclipsei solare, nivelul maxim de prealertă pentru risc de incendii forestiere pe întreg teritoriul Comunității Valenciene.
Nivelul maxim de prealertă vine în contextul în care se preconizează că un număr mare de persoane se vor întruni spontan în anumite zone pentru observarea eclipsei.
Ce măsuri au fost luateMAE informează că autoritățile spaniole au luat o serie de măsuri în acest sens, respectiv:
Totodată, pentru zilele de 11 și 12 august 2026 este interzisă camparea în următoarele zone: El Molinillo (Titaguas), Jórgola (Domeño), Fuente Muñoz (Benagéber), Fuente de Don Guillén (Puebla de San Miguel), El Remedio (Utiel), Porta Coeli (Serra) și El Planàs (Vistabella). Tot în aceste două zile, în zonele de agrement și în celelalte zone de campare situate pe terenuri forestiere, sunt interzise activitățile sportive și recreative în afara spațiilor special amenajate.
Totodată, potrivit MAE, autoritățile spaniole recomandă alegerea cu prioritate a zonelor urbane și, acolo unde există puncte oficiale de observare, utilizarea acestora pentru urmărirea eclipsei în condiții de siguranță.
MAE recomandă cetățenilor români să evite deplasarea în zonele restricționate, să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale și să consulte în permanență informațiile publice comunicate de către autoritățile spaniole.
Eclipsa de Soare are loc astăziEclipsă totală de Soare va traversa, pe 12 august 2026, regiuni din Arctica și din vestul Europei, oferind locuitorilor și turiștilor din Islanda și Spania unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice.
Fenomenul se produce atunci când Luna trece între Pământ și Soare și acoperă complet discul solar pentru observatorii aflați în interiorul unei benzi înguste, cunoscută drept traseul totalității, relatează Starlust.
Eclipsa totală va putea fi urmărită din Groenlanda, vestul Islandei, nordul Spaniei, nordul Rusiei și dintr-o zonă restrânsă a Portugaliei.
În România, fenomenul astronomic va putea fi văzut parțial și din unele orașe.
Potrivit informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, acoperirea maximă a Soarelui se va produce în nord-vestul țării, fiind de aproximativ 34% pentru orașul Carei și localitățile învecinate.
Eclipsa va începe în jurul orei 20.20 și are maximul în preajma momentului de apus al Soarelui.
