Profesorul Pablo Sanguinetti subliniază că limbajul prin care descriem Inteligența artificială modelează percepția publicului și, indirect, influențează direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, inteligența artificială este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească” și să „aleagă” singură. Aceasta este o imagine extraordinară pentru presă și marketing, dar departe de funcționarea reală a sistemelor actuale, arată The Conversation.
Mitul „tehnologiei autonome”Această viziune se înscrie într-o veche tradiție culturală, denumită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”. Aceasta promovează ideea că invențiile și tehnologia scapă de sub controlul oamenilor și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu, la povești precum Frankenstein sau filme precum Terminator, AI este adesea asociată cu scenarii dominate de teamă și inevitabilitate.
Chiar și termenul „inteligență artificială” poate induce în eroare. El a fost propus în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea lui era evidentă. După cum arată cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici complet artificială, nici cu adevărat inteligentă: depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, muncă umană și contexte sociale complexe.
Felul în care limbajul distorsionează dezbatereaÎn vorbirea curentă, AI „învață”, „înțelege” sau „ia decizii”. Acest mod de exprimare alimentează așteptări nerealiste, anxietate și ideea că viitorul este deja scris. Promisiunea unei inteligențe artificiale generale – susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI – este prezentată ca inevitabilă, deși nu există consens științific că aceasta va fi realizată vreodată.
Această abordare mai degrabă fantezistă nu este doar o problemă teoretică. Potrivit unui raport al AI Now Institute, promisiunile exagerate legate de AI sunt folosite pentru a evita discuții esențiale despre riscurile reale: efectele asupra locurilor de muncă, educației, mediului și democrației. În plus, ele pot duce la supraevaluarea pieței, cu pericolul unor corecții bruște.
Inteligența artificială – perspectiva corectăSanguinetti propune o schimbare de abordare: AI ar trebui privită ca rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Asta presupune:
Dezbaterile despre reglementare, educație sau piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea felului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu detaliu de comunicare, ci o chestiune etică fundamentală. Numai înțelegând AI ca pe un sistem socio-tehnic – și nu ca pe un creier autonom – putem decide corect cum să o folosim în beneficiul public.
Compania subliniază că funcția nu este destinată diagnosticării sau tratamentului și nu înlocuiește consultația medicală, ci urmărește să ajute la întrebări de zi cu zi – de la înțelegerea unor rezultate de analize și pregătirea pentru o vizită la medic, până la orientare în opțiuni de stil de viață sau asigurări, în funcție de istoricul și tiparele utilizatorului.
„Spațiu separat” și promisiuni de confidențialitateOpenAI spune că ChatGPT Health are o zonă dedicată în aplicație, unde fișierele, conversațiile și aplicațiile conectate sunt stocate separat de restul chat-urilor. De asemenea, compania afirmă că discuțiile din ChatGPT Health nu vor fi folosite pentru antrenarea modelelor sale de bază și că informațiile și „memoriile” din acest spațiu nu vor „curge” în afara lui.
OpenAI își accelerează ofensiva în sănătateLansarea ChatGPT Health vine pe fondul unei extinderi a inițiativelor OpenAI în zona medicală. Compania a publicat anterior HealthBench, un benchmark pentru a evalua performanța modelelor AI în scenarii realiste de sănătate, definite împreună cu experți.
Într-un text publicat pe Substack, Fidji Simo, CEO of applications la OpenAI, a descris ChatGPT Health ca un pas spre transformarea ChatGPT într-un „super-asistent personal” care să sprijine utilizatorii cu informații și instrumente în mai multe zone ale vieții.
OpenAI afirmă că „sute de milioane” de oameni adresează săptămânal întrebări despre sănătate și wellness în ChatGPT.
Lansare treptatăChatGPT Health va fi disponibil inițial pentru un grup restrâns de utilizatori, care vor oferi feedback pentru rafinarea experienței, urmând ca accesul să fie extins în următoarele săptămâni.
Oficialii venezueleni au declarat că o mare parte din contingentul de securitate al lui Maduro a fost ucis „cu sânge rece”, iar Cuba a precizat că militarii și agenții serviciilor sale de informații din Venezuela au fost uciși.
Caracasul nu a dat până în acestă noapte un număr al celor uciși, dar armata a publicat anterior o listă cu 23 de nume ale celor decedați.
„Până acum sunt 100 de morți, 100, și un număr similar de răniți. Atacul împotriva țării noastre a fost teribil”, a declarat Diosdado Cabello în cadrul emisiunii sale săptămânale de la televiziunea publică.
Soția lui Maduro, Cilia Flores, reținută alături de el, a suferit o leziune la cap în timpul raidului american, a spus Cabello, iar Maduro a suferit o leziune la picior.
Cabello a declarat o săptămână de doliu pentru membrii armatei uciși în raid.
Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a spus că banii ar urma să susțină construirea unei „Dream Military”, invocând un context de securitate pe care l-a descris drept „vremuri tulburi și periculoase”.
Creșterea propusă ar reflecta costul unor proiecte ambițioase, precum inițiativa de apărare antirachetă și antiaeriană „Golden Dome” și planurile pentru o nouă generație de nave mari de luptă în cadrul conceptului „Golden Fleet”.
Bugetul militar pentru 2026 este de 901 miliarde de dolari. Dar o serie de măsuri legislative îi oferă o flexibilitate până în jurul valorii de 1000 de miliarde.
Critici și reacția burselorInsistența asupra unei finanțări mai mari pentru Pentagon va întâmpina cu siguranță rezistența democraților, care depun eforturi pentru a menține echilibrul între cheltuielile pentru apărare și cele pentru alte domenii. Dar va atrage cu siguranță și obiecții din partea susținătorilor reducerii deficitului din cadrul Partidului Republican, care s-au opus creșterii cheltuielilor militare.
Trump a declarat însă că se simte confortabil să crească cheltuielile militare datorită veniturilor suplimentare generate de administrația sa prin impunerea de tarife vamale prietenilor și dușmanilor din întreaga lume de la revenirea sa la putere.
Guvernul SUA a colectat venituri brute de 288,5 miliarde de dolari anul trecut din tarife și alte accize, în creștere față de 98,3 miliarde de dolari în 2024, potrivit Bipartisan Policy Center. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă a veniturilor din taxarea importurilor. Dar nu este suficient pentru a acoperi diversele promisiuni făcute de Trump, care a afirmat că tarifele pot acoperi și dividendele pentru contribuabili, pot achita datoria națională și, acum, pot acoperi cheltuielile militare crescute.
Anunțul privind bugetul a venit pe fondul unei escaladări a criticilor lui Trump la adresa marilor contractori din apărare. Președintele a atacat public practicile de buyback și plata de dividende, acuzând companiile că întârzie livrări și că „taxează prea mult” pentru armament.
Piețele au reacționat volatil: după comentariile despre limitarea dividendelor și răscumpărărilor, mai multe acțiuni din sector au scăzut în ședința de miercuri, potrivit presei financiare.
În mesajul postat, Simion le cere susținătorilor să renunțe la criticile din mediul online și să se mobilizeze în stradă, chiar dacă este frig. „Nu mai comentați… ieșiți în stradă. Luptați pentru ce e al vostru”, spune liderul AUR, adăugând că, în opinia sa, este nevoie de acțiuni civice pentru „a scăpa de această guvernare”.
Tot în aceeași intervenție, George Simion a vorbit despre planurile AUR pentru începutul anului 2026. Acesta a anunțat că partidul „pregătește mai multe acțiuni publice”, menționând și o deplasare în SUA („mergem în America”), precum și intenția de a participa la un miting organizat de „acțiunea conservatoire”, despre care afirmă că vizează opoziția față de „legea Vexler”, dar și „la orice alt protest”.
Liderul AUR a reluat, de asemenea, acuzații la adresa funcționării democrației în România, susținând că țara s-ar afla într-un „regim hibrid” și afirmând că „s-au anulat alegerile”.
În plus, acesta a anunțat o acțiune programată pentru 24 ianuarie, descrisă drept „fără precedent” și „pilot”, legată de repatrierea românilor din diaspora. Proiectul, intitulat „Înapoi acasă”, ar urma să fie lansat în 40 de comunități din diaspora, cu obiectivul de a încuraja revenirea în țară a unei părți dintre românii plecați peste hotare.
Protestul anunțat pentru 15 ianuarie ar urma să aibă loc în Piața Universității, un spațiu simbolic pentru manifestațiile publice din București.
Într-o postare pe X, Graham a spus că a avut miercuri o întâlnire „foarte productivă” cu președintele „pe o varietate de subiecte” și că Trump a „dat undă verde” proiectului de lege bipartizan privind sancțiunile împotriva Rusiei.
Deși proiectul ar avea peste 80 de co-sponsori din întreg spectrul politic, el a rămas blocat fără vot, în condițiile în care conducerea republicană din Senat a transmis în repetate rânduri că lucrează împreună cu administrația Trump pentru a stabili momentul oportun pentru aducerea lui în plen. Liderul majorității, John Thune, a indicat public că senatorii vor să acționeze „în unison” cu administrația privind politica SUA față de Rusia și că era nevoie de aprobarea președintelui Trump pentru programarea votului, relatează CNN.
Anunțul lui Graham intervine într-un moment în care politica externă a lui Trump se află în atenție, pe fondul unor evoluții legate de Venezuela: capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro și sechestrarea, miercuri, a două petroliere asociate Venezuelei, inclusiv a unei nave sub pavilion rusesc. Casa Albă ar fi transmis că Trump „nu se teme” să continue sechestrarea petrolierele sancționate, în pofida îngrijorărilor că astfel de acțiuni ar putea amplifica tensiunile cu Rusia și China.
Graham și senatorul democrat Richard Blumenthal fac presiuni de luni de zile pentru un vot, argumentând că o modalitate de a „sparge mașinăria de război” a lui Vladimir Putin în Ucraina este reducerea dependenței Rusiei de piețele de petrol.
Conform descrierii inițiativei, proiectul ar permite președintelui să impună sancțiuni severe statelor care cumpără din Rusia petrol, gaze naturale și uraniu, cu excepții pentru țările care au contribuit la efortul de război al Ucrainei.
„Ca urmare a atacului, regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie sunt aproape complet fără energie electrică”, a declarat ministerul într-un comunicat pe Telegram. „Infrastructura critică funcționează cu energie de rezervă.”
Atacurile rusești vizează de mult timp rețeaua energetică a Ucrainei și s-au intensificat în ultimele luni.
Prim-ministrul Ucrainei, Yulia Svyrydenko, a declarat că ninsorile iminente și temperaturile care vor scădea peste noapte la minus 20 de grade Celsius vor agrava probabil întreruperile de energie electrică și încălzire.
„Sistemul energetic al Ucrainei este supus zilnic atacurilor inamice, iar lucrătorii din domeniul energetic operează în condiții extrem de dificile pentru a asigura populației lumină și căldură”, a scris Svyrydenko pe Telegram.
„Condițiile meteorologice în deteriorare pun o presiune suplimentară asupra infrastructurii critice”, a spus ea.
Postul public de televiziune Suspilne a declarat că întreruperile de energie electrică au afectat orașul Dnipro, unde metroul a încetat să mai funcționeze, precum și alte părți ale regiunii.
Șeful consiliului regional Dnipropetrovsk a declarat postului de televiziune că nu se știe când va fi restabilită alimentarea cu energie electrică.
Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare din Kryvyi Rih, orașul natal al președintelui Volodomir Zelenski, a avertizat locuitorii să se pregătească pentru întreruperi îndelungate de energie electrică și a spus că generatoarele ar trebui utilizate pe cât posibil.
Potrivit mesajului publicat de Trump, lista ar include „produse agricole americane”, precum și „medicamente, dispozitive și echipamente medicale” produse în SUA, plus echipamente destinate modernizării rețelei electrice și a facilităților energetice din Venezuela. Liderul de la Casa Albă a susținut că, astfel, Caracas ar urma să facă din SUA „principalul partener” comercial.
Declarațiile vin la o zi după ce Trump anunțase că Venezuela va „preda” între 30 și 50 de milioane de barili de petrol către Statele Unite, petrol care ar urma să fie vândut la prețul pieței, iar veniturile să fie controlate de partea americană.
În paralel, administrația americană a transmis că aplicarea înțelegerii ar implica o relaxare „selectivă” a sancțiunilor asupra petrolului venezuelean, pe fondul unui context geopolitic tensionat, inclusiv reacții critice din partea Chinei, potrivit relatărilor de presă.
Manchester United a remizat miercuri seara, în deplasare, scor 2-2, cu Burnley, în etapa a 21-a din Premier League, într-un meci disputat pe Turf Moor. Gazdele au deschis scorul rapid, în minutul 13, după autogolul lui Ayden Heaven, însă „diavolii” au întors rezultatul imediat după pauză, prin două goluri ale lui Benjamin Šeško (50, 60). Burnley a revenit la 2-2 în minutul 66, când Jaidon Anthony a restabilit egalitatea.
Partida a fost prima pentru United după demiterea lui Ruben Amorim, cu Darren Fletcher interimar pe bancă.
Pentru Manchester United, remiza prelungește seria fără victorie la trei egaluri consecutive în campionat, obținute însă și în fața unei echipe din subsolul clasamentului.
După acest rezultat, Manchester United este a șasea, cu 32 de puncte, iar Burnley rămâne pe locul 19, cu 13 puncte.
Toate rezultatele serii (Premier League)Mâine seară se joacă derby-ul Arsenal-Liverpool, de la ora 22:00.
