Agregator de ştiri

Persoanele care afișează averi considerabile fără a avea venituri declarate, implicit așa-numiții „bombardieri” cu mașini scumpe, sunt în vizorul șefului ANAF, Adrian Nica, care anunța pa 16 octombrie declanșarea unei acțiuni de verificare a românilor cu averi nejustificate. Astfel, în jur de 200 de persoane care nu ar putea să își justifice averea ar fi vizate de controale, spunea demnitarul.

Acesta este contextul în care reporterul Mediafax a transmis un set de întrebări pentru a afla informații cât mai aplicate privind profilul celor 200 de persoane de pe lista scurtă anunțată, măsurile concrete pe care le poate lua sau pe care responsabilii ANAF au decis să le ia în cazul lor și când va fi demarată acțiunea propriu-zisă.

Reprezentanții ANAF au transmis Mediafax că, potrivit Codului Fiscal, analiza de risc reprezintă activitatea efectuată de organul fiscal în scopul identificării riscurilor de neconformare în ceea ce privește îndeplinirea de către contribuabil/plătitor a obligațiilor prevăzute de legislația fiscală, de a le evalua, de a le gestiona, precum și de a le utiliza în scopul efectuării activităților de administrare fiscală.

„Selectarea contribuabililor/plătitorilor ce urmează a fi supuși acțiunilor de control (verificarea situației fiscale personale, verificare documentară, inspecție fiscală parțială) este efectuată de către organul fiscal competent, în funcție de nivelul riscului. Nivelul riscului se stabilește pe baza analizei de risc”, au transmis oficialii ANAF.

În ceea ce privește activitățile derulate la nivelul Direcției generale control venituri persoane fizice (DGCVPF), pentru verificarea situației fiscale personale a persoanei fizice, la nivelul direcției se efectuează activități preliminare de analiză de risc asupra tuturor persoanelor fizice rezidente fiscal în România, în vederea stabilirii riscului de neconformare la declararea veniturilor impozabile.

„Riscul de neconformare la declararea veniturilor impozabile aferent unei persoane fizice reprezintă diferența semnificativă între veniturile estimate în cadrul analizei de risc și veniturile declarate de persoana fizică și/sau de plătitori pentru aceeași perioadă impozabilă”, se arată în răspunsul comunicat.

Potrivit prevederilor Ordinului președintelui ANAF nr. 675/2018 privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor şi a procedurii de aplicare a acestora, cu modificările și completările ulterioare, pe baza indicatorilor fiscali şi patrimoniali se determină atât veniturile estimate ca fiind realizate, cât şi veniturile declarate ale persoanei fizice în perioada analizată.

Astfel, spun oficialii ANAF, în cadrul analizei de risc, atât analiză de risc punctuală, cât și analiză de risc pe grup masiv de date, sunt avute în vedere creșterile sau descreșterile elementelor patrimoniale ale persoanelor fizice, fiind integrate în acest sens și achizițiile/vânzările de bunuri mobile, de exemplu autoturismele.

„Precizăm că elementele patrimoniale avute în vedere la estimarea averii, în conformitate cu prevederile art.1 alin.(2) din OPANAF nr. 920/2023 privind persoanele fizice cu averi mari, sunt bunurile imobile, bunurile mobile și activele financiare deținute”, se arată în răspunsul transmis.

Potrivit informațiilor publice privind activitatea Direcției Generale Control Venituri Persoane Fizice, diferenţa este semnificativă dacă între veniturile estimate în cadrul analizei de risc şi veniturile declarate de persoana fizică şi/sau de plătitori este o diferenţă mai mare de 10% din veniturile declarate, dar nu mai puţin de 50.000 lei.

Rusia a returnat joi, Ucrainei 1.000 de cadavre, prezentate ca fiind ale unor soldați ucraineni uciși în luptă, a anunțat administrația ucraineană responsabilă de prizonierii de război, potrivit Le Figaro.

„Astăzi au avut loc operațiuni de repatriere. O mie de cadavre, prezentate de partea rusă ca fiind ale unor soldați ucraineni, au fost returnate Ucrainei”, a declarat Centrul pentru Prizonieri de Război al guvernului ucrainean pe Telegram. Identificarea cadavrelor repatriate va fi efectuată „în curând” de către anchetatori și experți ai Ministerului Afacerilor Interne, a adăugat acesta. Ultima repatriere a rămășițelor a avut loc la sfârșitul lunii octombrie și a implicat, de asemenea, 1.000 de cadavre.

Această ultimă repatriere aduce la peste 15.000 numărul cadavrelor returnate de Rusia în Ucraina de la începutul anului. Ucraina, la rândul său, a returnat Rusiei câteva sute în aceeași perioadă. Schimbul de cadavre ale soldaților și prizonierilor de război căzuți la datorie constituie singurul rezultat al negocierilor dintre cele două beligerante, la mai mult de trei ani și jumătate de la începerea invaziei rusești în Ucraina.

În februarie anul trecut, președintele  Volodimir Zelenski  a declarat unui post de televiziune american că țara sa a pierdut aproape 46.000 de soldați din 2022, o cifră pe care analiștii o consideră o subestimare, în timp ce „ zeci de mii” de alți soldați erau dispăruți sau fuseseră luați prizonieri de armata rusă.

Cei doi preoți eliberați sunt Henrykh Akalatovich și Andrzej Yukhnevich.

Henrykh Akalatovich, în vârstă de 65 de ani, ispășea o pedeapsă de 11 ani pentru trădare, fiind acuzat de spionaj pentru Polonia și Vatican, fiind arestat la scurt timp după ce a suferise o intervenție chirurgicală pentru cancer la stomac.

Andrzej Yukhnevich, a fost condamnat la 13 ani de închisoare pentru abuz asupra minorilor, acuzații pe care le-a negat. Anterior, Yukhnevich fusese reținut de mai multe ori, inclusiv pentru postarea unei imagini cu steagul Ucrainei pe rețelele de socializare.

Eliberarea celor doi preoți face parte din dintr-un efort mai larg al lui Lukashenko de a normaliza relațiile cu Occidentul, după ani de sancțiuni legate de încălcări ale drepturilor omului și sprijinirea Rusiei în Războiul din Ucraina.

Biserica Catolică din Belarus a precizat că cei doi preoți au fost eliberați în urma vizitei cardinalul Claudio Gugerotti, trimisul Papei Leon al XIV-lea.

„Vizita sa a dat un impuls pozitiv contactelor ulterioare, un rezultat important al acestora fiind decizia Președintelui Republicii Belarus, ca semn de milă și respect față de Papă, de a grația și elibera preoții catolici care își executau pedepsele în locuri de detenție”, mai transmite Biserica.

Și această tendință nu cruță Europa. Sectorul modei și textilelor, impulsionat de Italia, Franța, Spania, Germania, Portugalia și România, are aproximativ 1,7 milioane de angajați, dar se confruntă cu presiuni duble: scăderea cererii și transformarea tehnologică. În același timp, concurența din partea produselor low-cost din Asia și creșterea platformelor Shein și Temu continuă să exercite o presiune puternică asupra prețurilor și marjelor, împingând brandurile europene către planuri de restructurare și reduceri de locuri de muncă, scrie Pambiaconews.

Conform Euratex, cifrele sunt alarmante, deoarece în ultimele 18 luni industria textilă și de îmbrăcăminte a pierdut aproape 100.000 de locuri de muncă, echivalentul a 10% din forța de muncă europeană. În acest sens, raportul Just Fashion Transition 2025 realizat de The European House – Ambrosetti prezintă o imagine departe de a fi pozitivă.

Deși productivitatea modei europene a crescut cu 50% în ultimii cinci ani, se așteaptă o reducere de aproximativ 293.000 de locuri de muncă până în 2030, cu o scădere de 18% a ocupării forței de muncă. 63% din aceste pierderi preconizate vor viza segmentul de îmbrăcăminte, iar țările cele mai afectate vor fi cele din Europa de Est, în special România, care ar putea risca să piardă peste 61.000 de lucrători până în 2030 (-46,2% față de 2023). 

Italia nu este scutită de aceste dinamici. Conform datelor de la Confindustria Moda, în 2024, peste 25% dintre companiile locale de modă și îmbrăcăminte au recurs la plase de siguranță socială, iar în districtul de produse din piele din Florența, cererea de concedieri a crescut vertiginos cu 194%. Situația nu s-a îmbunătățit în 2025, concedierile și măsurile de concediere afectând atât întreprinderile artizanale mici și mijlocii, cât și brandurile mai consacrate.

Ca parte a planului său de restructurare, Benetton a activat contracte de solidaritate pentru aproximativ 900 de angajați în Italia, dar între timp, potrivit Milano Finanza, a început să concedieze 96 de angajați în Sicilia la începutul anului 2025 (pe lângă cele  160 de reduceri de locuri de muncă deja implementate în Spania). Istorica companie textilă Canepa, cu sediul în Como, o companie emblematică a mătăsii din Italia, a intrat în lichidare, 153 de locuri de muncă fiind puse în pericol.

Printre alte exemple recente de profil înalt, în industria încălțămintei, Moreschi și-a închis fabrica de producție din Vigevano, ceea ce a dus la 59 de concedieri, în timp ce fabrica de încălțăminte Sud Salento, care aprovizionează exclusiv grupul Kering și produce pantofi Gucci, a concediat 120 de lucrători după luni de concedieri. În mod similar, în septembrie anul trecut, Bally a ajuns la un acord cu sindicatul OCST pentru a reduce încă 30 de locuri de muncă la fabrica sa din Ticino, adăugându-se la cele 64 deja reduse până în noiembrie 2024.

În Italia, însă, cea mai mare îngrijorare rămâne pentru IMM-uri și furnizorii specializați ai mărcilor de modă. De la districtul textil Como la cel toscan, până la sectorul încălțămintei din regiunea Marche, sindicatele regionale și-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la situația locală, solicitând măsuri sustenabile pentru lucrători. În Veneto, de exemplu, în 2019, înainte de Covid, sistemul regional de modă angaja aproximativ 80.000 de lucrători, în timp ce în 2024, numărul va fi puțin peste 19.000.

În Austria, Swarovski a anunțat recent că va reduce 400 de locuri de muncă de la sediul său din Wattens până în 2026, prin concedieri, demisii voluntare și pensionări. În Regatul Unit, Burberry a anunțat reduceri de până la 1.700 de locuri de muncă la nivel global (aproximativ 20% din forța sa de muncă), în timp ce Alexander McQueen, deținut de Kering, și-a redus forța de muncă din Londra cu 20%. În Germania, Puma a anunțat 1.400 de concedieri între 2024 și 2025, inclusiv 900 numai în 2025, din cauza scăderii vânzărilor și a compresiei marjelor.

Criza a afectat și districtele de producție din Portugalia și Europa de Est, unde mai multe companii textile nu s-au redeschis după vara anului 2025. Asociația ATP Portugalia denunță o situație de urgență, solicitând măsuri de sprijin imediate pentru a preveni închiderea definitivă a multor IMM-uri.

„Moda europeană este în tranziție, dar fără un plan industrial comun, riscăm să pierdem generații întregi de competențe”, a declarat Mario Jorge Machado, președintele Euratex. Provocarea în următorii ani va fi găsirea unui echilibru între inovație și ocuparea forței de muncă, asigurându-ne că tranziția modei către un model mai digital și mai sustenabil nu șterge moștenirea sa productivă și culturală.

Horațiu Potra, considerat mercenarul lui Călin Georgescu, este adus joi, 20 noiembrie 2025, în România, au precizat surse judiciare pentru Gândul.

La Aeroportul Otopeni au fost luate măsuri de securitate sporite.

Implicat în dosarele fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Potra a fost inițial localizat în Emiratele Arabe Unite, în Dubai, și ar fi declarat că dorește să revină în țară pentru a-și demonstra nevinovăția în fața autorităților.

Potra este vizat de un mandat de arestare în lipsă emis de autoritățile române în cadrul unui dosar al Parchetului General privind infracțiuni împotriva ordinii constituționale: tentativă de lovitură de stat. Avocata sa a anunțat recent că autoritățile române au semnat un acord pentru predarea lui Potra, urmând ca acesta să fie adus în țară și preluat de Poliție.

Curtea de Apel București a respins, pe 10 octombrie, solicitarea apărării de a anula mandatul de arestare în lipsă. Pe 16 septembrie, Horațiu Potra a fost trimis în judecată împreună cu Călin Georgescu, sub acuzația de tentativă de lovitură de stat. Pe 18 septembrie, Potra, fiul și fratele său au fost reținuți în Emiratele Arabe Unite.

La sfârșitul lunii octombrie, Potra transmitea prin avocații săi că dorea să revină de bunăvoie în România.

Horațiu Potra s-a refugiat în Dubai, unde avocatul său spune că are afaceri. Potrivit avocatului, Potra nu ar fi fugit din România.

„Astăzi au avut loc discuții la nivelul procuraturii în Dubai și urmează să vină de bună voie pentru a participa la proces. (…) Horațiu Potra are locuință în Dubai, are afaceri în Dubai, are o viață și acolo. Astăzi a discutat cu procurorii și a luat decizie oficială de a se întoarce. Nu am mai multe detalii, nu am libertatea să vă spun, cu privire la discuțiile care au avut loc acolo, decât că a luat această decizie. (…) Este dispus să vină în țară și să își facă de dreptate. Are încredere în justiție, are încredere că procesul va avea o finalitate corectă, că va reuși să își dovedească nevinovăția în această situație, și, bineînțeles, că se va supune autorităților judiciare”, a declarat avocatul acestuia, Șerban Moga.

Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, efectuarea de operațiuni cu articole pirotehnice fără drept și instigare publică.

Procurorii susțin că aceste acuzații au legătură cu un protest programat pe 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului, organizat la cererea lui Călin Georgescu. Protestatarii ar fi urmat să fie folosiți drept „masă de manevră” pentru acțiuni subversive, iar manifestația urma să fie deturnată prin violențe. Potra s-ar fi ocupat de racolarea mai multor persoane pentru a participa la protest, inclusiv mercenari înarmați.

Procurorii susțin că mercenarii lui Potra erau înarmați cu materiale pirotehnice de mare putere și obiecte periculoase.

Forțele de securitate pakistaneze au efectuat miercuri două raiduri asupra unor baze ale Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP). Operațiunea a declanșat schimburi intense de focuri, soldate cu moartea a 23 de militanți. În comunicatul emis joi de armata pakistaneză nu a oferit detalii privind eventuale pierderi în rândul trupelor guvernamentale. 

Acțiunea de miercuri urmează altor raiduri desfășurate la începutul săptămânii în nord-vestul Pakistanului, în urma cărora armata susține că a eliminat 38 de militanți.  

Organizația Tehrik-e-Taliban Pakistan sau talibanii pakistanezi sunt un grup separat, dar aliat cu talibanii afgani. Activitatea lor s-a intensificat după preluarea puterii de către talibanii din Afganistan în 2021, numeroși lideri și luptători TTP beneficiind, potrivit Islamabadului, de adăpost în Afganistan. 

Un armistițiu a fost semnat în octombrie între Pakistan și Afganistan după ce schimburile de focuri de la punctele de frontieră au escaladat după ce Afganistan a acuzat autoritățile pakistaneze că ar fi responsabile de un atac cu dronă în Kabul. 

Aflată deja la a opta ediție, Cupa Satelor PENNY se adresează copiilor din mediul rural care iubesc fotbalul și visează să calce pe urmele marilor jucători români. Începând cu ediția 2025-2026, competiția se extinde și pentru categoria U11 (fete și băieți), marcând prima participare a ciclului primar în cadrul turneului.

„Prin acest parteneriat, continuăm misiunea noastră de a investi în sport, educație și comunități. Credem în puterea fotbalului de a uni oamenii, de a forma generații și de a aduce bucurie în viețile copiilor din întreaga țară. Cupa Satelor PENNY va însemna nu doar meciuri, ci și amintiri, prietenii și vise care prind contur.”, a declarat Daniel Gross, CEO PENNY | REWE România.

Citeşte comunicatul integral AICI

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a anunțat joi că „în cadrul controlului coordonat de la frontiera moldo-română, suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova, care a informat colegii din cadrul autorității vamale române.”

În baza acestor indicii, de comun acord, a fost dispusă efectuarea scanării mijlocului de transport pe sensul de ieșire din Republica Moldova, operațiune realizată de către partea română, conform procedurilor stabilite, au mai transmis moldovenii.

Ca urmare a celor constatate, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală, iar cazul este investigat de către autoritățile competente din domeniul securității.

„Serviciul Vamal acordă întregul suport organelor de anchetă și menține o comunicare permanentă cu autoritățile române implicate. Având în vedere caracterul investigațiilor aflate în desfășurare, nu pot fi oferite detalii suplimentare la această etapă, pentru a nu afecta acțiunile procesuale și măsurile specifice de securitate națională. Vom reveni cu informații atunci când evoluția anchetei va permite”, au precizat reprezentanții Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

Surse apropiate anchetei au anunțat că șoferul care încerca să introducă în România arme și lansatoare de rachete este cetățean moldovean. Ancheta va stabili care erau destinația și beneficiarii armelor.