Discuțiile privind mecanismele care ar putea fi implementet după încheierea schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale, în vigoare până la 31 martie, au început cu operatorii încă din luna septembrie pentru a avea scenarii diferite de lucru, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, joi, în cadrul unei conferințe de presă la finalul ședinței Comandamentului energetic național.
„Nu vom avea o creștere a prețului la gaze după data de 31 martie 2026”Înainte de a detalia scenariile, demnitarul a dat asigurări că, în momentul de față, pe predicțiile existente, în România „nu vom avea o creștere a prețului la gaze după data de 31 martie 2026” și, foarte important, chiar și acum sunt operatori care furnizează gaze e sub prețul plafonat de lege astăzi, în condițiile în care avem suficientă produție.
„Dacă vorbim dacă totuși apare varianta B, în care apar evenimente foarte puțin probabile prin care să se perturbe piața, luăm în calcul un scenariu în care să avem o reducere graduală a acestei plafonări, adică să nu avem, ca și în cazul energiei electrice, de la 1 iulie, brusc s-au dublat prețurile pentru consumatorii finali, în cazul gazelor punem în calcul și acest scenariu”, a declarat ministrul Energiei.
În ce ar consta mecanismulPotrivit lui Bogdan Ivan, producția, mai ales prin creșterea volumelor odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, ar trebui să reducă probabilitatea perturbării prețurilor.
„Scenariul de bază e cel în care împreună cu operatorii din piață, ne asigurăm că nu avem nicio perturbare și că omul are un preț în mod sănătos pe piață sub prețul plafonat astăzi, în condițiile în care avem producție, în condițiile în care încercăm să exploatăm din anul 2027 și Neptun Deep avem predicția de a ne asigura că în cursul iernii viitoare nu o să aveam perturbații și prețuri mărite”, a precizat demnitarul.
Ministrul a detaliat că se lucrează în prezent la elaboarea mecanismului pentru scenariul în care România ar ieși gradual din schema de plafonare a prețurilor la gaze naturale.
„Acum lucrăm și la acest mecanism. Ar trebui să dureze aproximativ un an, pentru că pe noi ne interesează foarte mult sezonul rece, pentru că atunci este un vârf de consum la nivel național și în special în zona consumatorilor casnici, și calculând, poate să fie reducere, de exemplu, de 10% gradual, 8-10% în fiecare lună, până în luna aprilie anului 2027 pentru întreaga piață”, a explicat ministrul Energiei.
Bogdan Ivan a subliniat că își dorește soluții „sănătoase” pentru stabilirea prețurilor, pentru care statul să nu intervină sau să o facă în cea mai mică măsură.
„Cred foarte mult în soluții corecte de piață și în soluții naturale și sănătoase în care statul intervine, dar intervine până la un punct, pentru că mă interesează consumatorul final, dar în condițiile în care avem companii foarte serioase, companii listate la bursă, deși au acționat majoritatea statului român, ele răspund unor cerințe și criterii de piață. Așa că ceea ce facem noi împreună cu toți operatorii este să găsim acele mecanisme sănătoase prin care prețurile se mențin la nivel scăzut, fără o intervenție brutală a statului în piață. Iar acum, ca să mai spun explicit, sunt oferte pentru gaze naturale sub prețul plafonat”, a conchis ministrul Energiei.
Ce își doresc furnizoriiDe amintit că furnizorii au transmis, la finalul anului, că susțin încheierea schemei de plafonare a gazelor și reliberalizarea pieței, și în contextul în care statul are restanțe la ei estimate la aproximativ 8 miliarde de lei la plățile pentru diferența dintre prețul plafonat și cel din contract, în cazul ambelor scheme.
„Credem că trebuie gândită ieșirea de sub plafon. Noi credem că o soluție ar fi pe o perioadă limitată de timp să revenim la «gas release program» (program de ofertare – n.r.), dar suntem deschiși și la alte soluții care pot să asigure o evoluție cât mai lină a prețului în zona de angro”, a declarat Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
La întrebarea jurnaliștilor privind impactul în facturi vine în contextul în care oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER) au estimat, tot în decembrie, o creștere de 5% a sumelor pe care are urma să le plătească pentru gaze.
„Acum, noi, ca furnizor pentru clienții casnici și termoficare avem o achiziție reglementată la 120 lei/MWh – la care se adaugă partea de înmagazinare, de aproximativ 30 de lei, depinde de la portofoliu, la portofoliu – și ne așteptăm ca de la 1 aprilie să mergem la prețul pieței care undeva la 170 lei/MWh”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, în cadrul unei întâlniri cu presa de specialitate.
Daniel Chițoiu s-a predat la poliție și va fi dus la penitenciar pentru a-și ispăși pedeapsa, potrivit informațiilor G4Media.
Știrea inițialăCurtea de Apel Pitești a decis joi condamnarea definitivă a fostului ministru Daniel Chițoiu la 4 ani de închisoare pentru accidentul produs în decembrie 2019, în urma căruia două persoane și-au pierdut viața.
Instanța a majorat pedeapsa de la 3 ani, cât fusese stabilită inițial de Judecătoria Pitești, la 4 ani de închisoare, conform G4Media.
Procurorii au început urmărirea penală împotriva lui Daniel Chițoiu în ianuarie 2020, la câteva săptămâni după accident. În acel eveniment tragic, un bărbat de 82 de ani și soția acestuia au murit, iar o altă persoană a fost rănită, după ce autoturismul în care se aflau a fost lovit de mașina fostului ministru, care, potrivit primelor date, ar fi intrat pe contrasens.
La momentul punerii sub acuzare, Daniel Chițoiu a refuzat să facă declarații în fața anchetatorilor și a negat că ar fi vorbit la telefon în timpul accidentului.
Fostul ministru a fost trimis în judecată în august 2020.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi că proiectul acordului privind garanțiile de securitate dintre Ucraina și Statele Unite se află „în esență gata” și mai are nevoie doar de o aprobare din partea președintelui Donald Trump.
Declarația a venit după un summit organizat la Paris, marți, pe 6 ianuarie, la care au participat reprezentanți europeni, americani și ucraineni, scrie Kyiv Independent.
În urma întâlnirii, Ucraina, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru o posibilă desfășurare, după război, a unei forțe multinaționale pe teritoriul ucrainean.
În ultimele săptămâni, Kievul și Washingtonul au lucrat separat la documentul privind garanțiile de securitate oferite de SUA și la un cadru mai larg pentru încheierea războiului declanșat de Rusia.
„Au fost abordate și probleme complexe din cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile opțiuni pentru finalizarea acestui document”, a declarat Zelenski pe rețelele de socializare.
Președintele ucrainean a menționat aspecte sensibile precum chestiunile teritoriale și controlul centralei nucleare de la Zaporijia, aflată sub ocupație rusească.
„Înțelegem că partea americană va interacționa cu Rusia și așteptăm feedback cu privire la disponibilitatea reală a agresorului de a pune capăt războiului.”, a mai spus Zelenski,
După întâlnirea cu Donald Trump în Florida, la finalul lunii decembrie, Zelenski a spus că garanțiile de securitate oferite de SUA ar urma să fie valabile timp de 15 ani, cu opțiunea unei prelungiri.
În paralel cu aceste discuții de pace, Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei, cu un mare impact asupra infrastructurii energetice, în condițiile de vreme extrem de scăzută.
În ultimele zile, au fost vizate capitale regionale din estul și sudul țării, iar regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijia au rămas aproape complet fără electricitate în seara de 7 ianuarie.
„Este necesar ca presiunea asupra Rusiei să continue să crească cu aceeași intensitate ca și activitatea echipelor noastre de negociere. Fezabilitatea viitoarelor garanții de securitate trebuie dovedită de capacitatea partenerilor noștri de a exercita o presiune eficientă asupra agresorului chiar în această etapă.”, a spus Zelenski.
„Încurajăm actualul nostru guvern (groenlandez) să poarte un dialog cu guvernul SUA fără Danemarca. Deoarece Danemarca antagonizează atât Groenlanda, cât și SUA prin medierea lor”, a declarat pentru Reuters, Pele Broberg, liderul partidului de opoziție, Naleraq, care susține independența Groenlandei.
Naleraq a obținut 25% din voturi la ultimele alegeri și a devenit cea mai mare formațiune de opoziție. Partidul explorează posibilitatea unei „asocieri libere” cu SUA, care ar presupune sprijin și protecție militară americană fără transformarea Groenlandei într-un stat american.
Declarațiile vin după ce președintele Trump a relansat ideea preluării Groenlandei, propunere făcută și în decursul primului său mandat la Casa Albă.
Insula, situată între Europa și America de Nord, reprezintă pentru SUA, atât un punct strategic militar, cât și economic, întrucât resursele sale minerale sunt văzute ca o alternativă la dependența de China.
Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, cu propriul parlament și guvern, politica externă și apărarea rămân sub controlul autorităților de la Copenhaga.
Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a respins ideea negocierilor directe cu Washingtonul, afirmând: „Trebuie să respectăm legea și avem reguli pentru rezolvarea problemelor din Regat”.
Privind viitoarele negocieri cu oficialii americani, Motzfeldt a spus: „Cea mai mare speranță a mea este ca întâlnirea să ducă la o normalizare a relației noastre”.
Miercuri, secretarul de Stat, Marco Rubio, a declarat că se va întâlni săptămâna viitoare cu oficiali din Danemarca pentru a discuta despre Groenlanda.
Potrivit Casei Albe, administrația Trump analizează „o gamă de opțiuni” pentru a aduce Groenlanda sub control american, iar folosirea armatei SUA „este mereu o opțiune”.
Decizia a fost luată joi de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, convocat în contextul condițiilor meteorologice nefavorabile prognozate pentru următoarele 24–48 de ore.
„În urma analizării situației operative și a evaluării riscurilor generate de evoluția fenomenelor meteorologice, s-a hotărât suspendarea cursurilor cu prezență fizică în toate unitățile de învățământ de pe raza municipiului Bistrița, pentru data de 9 ianuarie 2026”, a anunțat Prefectura Bistrița-Năsăud.
Conform unei avertizări Cod galben, emisă de ANM, sunt anunțate precipitații predominant sub formă de ninsoare, depunerea unui strat de zăpadă, formarea poleiului, intensificări ale vântului, temperaturi scăzute și condiții de ger. Avertizarea este valabilă în intervalul 8 ianuarie, ora 10:00 – 10 ianuarie, ora 10:00.
Măsura a fost adoptată cu scopul protejării siguranței elevilor, cadrelor didactice și a personalului auxiliar, precum și pentru prevenirea situațiilor de risc generate de condițiile meteo severe, susțin autoritățile.
Documentul, transmis pe diverse canale neoficiale, ar fi folosit nu ca demers de avertizare publică, ci ca instrument de presiune, potrivit informațiilor prezentate în clip. Postarea susține că în spatele materialului s-ar afla Marian Goleac, numit drept posibilul artizan al documentului tip „Armaghedon”.
Conform surselor invocate, acesta ar fi orchestrat colectarea și distribuirea raportului, folosindu-l ca pârghie în negocieri, scrie Gândul.
Explicațiile menționează o metodă cunoscută în administrație: documente anonime, lipsite de semnătură și de dovezi publice, distribuite selectiv astfel încât să creeze confuzie și tensiune. Scopul nu ar fi clarificarea situațiilor semnalate, ci blocarea deciziilor sau influențarea lor prin presiune indirectă.
Conform informațiilor vehiculate în mediul administrativ, miza ar atinge zona contractelor și a banilor publici. Materialul ar fi folosit pentru a înclina balanța în zona decizională, mai degrabă decât pentru a expune nereguli.
În postare este formulată și o întrebare care a circulat printre funcționari: de ce își ascunde identitatea cineva care declară că „vrea binele public”. Răspunsul avansat de sursele citate este că anonimatul ar funcționa ca pârghie, întrucât presiunea este mai eficientă atunci când emițătorul nu apare în prim-plan.
După cinci ani, Emma Răducanu, locul 29 mondial, se întoarce la Cluj, acolo unde a obținut prima victorie din carieră pe un tablou principal WTA, la scurt timp după succesul său răsunător de la US Open 2021.
Ediția a șasea a turneului aduce la Cluj și alte jucătoare de top mondial, inclusiv o fostă câștigătoare a trofeului. Sorana Cîrstea, aflată într-o perioadă bună a carierei, cu o revenire în top 50 mondial și o nominalizare la „Comeback of the Year” revine la Cluj-Napoca pentru o nouă participare, după ce a declarat că s-a simțit excelent în fața publicului din Btarena.
Anastasia Potapova, câștigătoarea trofeului Transylvania Open în 2025 revine și ea pe terenul din Cluj pentru a-și apăra titlul.
Tabloul principal va include și alte jucătoare românce, precum Jaqueline Cristian, Ana Bogdan și Gabriela Ruse, toate aflate într-un parcurs ascendent. Jaqueline Cristian a încheiat anul trecut pe cel mai bun loc al carierei, 39 WTA, în timp ce Gabriela Ruse a revenit în top 100, pe locul 83, după ce a câștigat turneul de la Trnava.
Premii de 283 347 de dolari„Aducem din nou la Cluj-Napoca un turneu de tenis de top, cu un tablou principal puternic, care reunește jucătoare de clasă mondială și multe sportive românce ce merită din plin susținerea publicului. Revenirea Emmei Raducanu după cinci ani ne bucură în mod special, mai ales știind cât de iubită este în România. Ne onorează faptul că suntem un turneu la care jucătoarele aleg să revină an de an – pentru atmosferă, pentru condițiile excelente și pentru publicul extraordinar din BTarena. În acest an, am investit și mai mult în experiențele din afara terenului, pentru ca turneul să fie o experiență completă atât pentru public, cât și pentru jucătoare”, a declarat Patrick Ciorcilă, directorul turneului Transylvania Open.
Meciurile se vor disputa, ca de obicei, indoor, pe două terenuri de suprafață hard.
32 de jucătoare la simplu și 16 echipe la dublu vor juca pentru marele trofeu. Valoarea totală a premiilor turneului de la Cluj-Napoca este de 283 347 de dolari.
Iată programul complet al competiției:• Sâmbătă, 31 ianuarie: 8 meciuri calificări simplu;
• Duminică, 1 februarie: 4 meciuri calificări simplu + 3 meciuri tur 1 simplu + 2 meciuri tur 1 dublu;
• Luni, 2 februarie: 6 meciuri tur 1 simplu + 2 meciuri tur 1 dublu;
• Marți, 3 februarie: 7 meciuri tur 1 simplu + 3 meciuri tur 1 dublu;
• Miercuri, 4 februarie: 8 meciuri tur 2 simplu + 1 meci tur 1 dublu + 1 meci sferturi dublu;
• Joi, 5 februarie: 4 meciuri sferturi simplu + 3 meciuri sferturi dublu;
• Vineri, 6 februarie: 2 semifinale simplu + 2 semifinale dublu;
• Sâmbătă, 7 februarie: finala de dublu și finala de simplu.
Accesul publicului este gratuit în primele două zile – sâmbătă, 31 ianuarie, și duminică, 1 februarie – pe baza biletelor cu valoare zero, care pot fi rezervate online sau ridicate direct de la intrare.
Pentru celelalte meciuri, organizatorii au decis menținerea prețurilor identice cu cele de anul trecut.
Radu Miruță a explicat că există două componente ale costurilor de zbor, respectiv costurile directe și cele indirecte. Ministrul a oferit cifre exacte pentru a contracara ceea ce a numit o dimensiune mare de dezinformare apărută în spațiul public după ce șeful statului a rămas blocat în Franța din cauza condițiilor meteo.
Cât a costat zborul lui Nicușor Dan„Acum, referitor la costuri, că și aici am auzit o dimensiune mare de dezinformare, am verificat punctual, există două componente a acestor costuri de zbor, o componentă a costurilor directe, care pentru zborul la Paris de acum 3 sau 4 săptămâni, care am zburat și eu împreună cu domnul președinte Nicuşor Dan, costurile directe pentru penultimul zbor la Paris, că pentru acesta încă nu a venit factura, au fost de 6720 de euro. Și asta înseamnă combustibilul, taxele de aeroport, diurna piloților”, a declarat ministrul Apărării.
Acesta a detaliat și partea de cheltuieli indirecte care presupune mentenanța aeronavei, precizând că, dacă se scoate din calcul amortizarea aparatului de zbor pe care România îl deține deja, costurile rămân la 2630 de euro pe ora de zbor.
Potrivit oficialului, întreaga misiune de transport a președintelui la Paris a ajuns la un total de aproximativ 30.000 de euro.
Ministrul a făcut o comparație directă cu mandatele lui Klaus Iohannis„Doar ca o idee, să puteți face o comparație, regimul fostei administrații prezidențiale, am verificat, și în anul 2023-2024, un zbor tot până la Paris, a costat de șase ori mai scump. Raportat la prețurile de atunci. Dacă s-ar indexa prețurile de atunci cu prețurile de acum, probabil că diferența ar fi mai mare. Deci informația conform căreia avionul a avut o problemă. Conform căreia costurile sunt mai mari decât închirierea unei alte aeronave din mediul privat. Sunt informații complet neadevărate”, a conchis Radu Miruță.
Conferința de presă a avut loc după ce președintele Nicușor Dan a rămas blocat pe aeroportul din Paris începând de marți, timp de aproape 24 de ore, din cauza ninsorilor care au împiedicat decolarea aeronavei militare Spartan. Șeful statului a explicat anterior că alegerea acestui tip de transport a fost motivul reducerii de 30 de milioane de lei de la Administrația Prezidențială, deși zborul a implicat și inconveniente, precum lipsa comunicațiilor timp de peste patru ore. Aeronava C-27J Spartan a aterizat în cele din urmă la București miercuri seară, în jurul orei 20:00.
Iulia Timoșenko, fost prim-ministru al Ucrainei și lidera fracțiunii Batkivșcina din Rada Supremă, a cerut blocarea discuțiilor privind organizarea alegerilor prezidențiale în timpul legii marțiale. Ea spune că astfel de dezbateri pot servi intereselor inamicului.
Declarațiile au fost făcute joi, la o reuniune parlamentară în care au fost discutate regulile privind organizarea alegerilor pe durata războiului și după acesta. Ea susține că discuțiile despre alegeri în plin război nu sunt motivate democratic, ci au drept scop destabilizarea internă.
Parlamentul, chemat să spună „nu” alegerilor„Mi se pare că în spatele acestui șantaj legat de organizarea alegerilor în timp de război se află inamicul nostru. Cred că dedicăm prea mult timp acestui subiect și avem nevoie de un răspuns politic clar”, a spus Timoșenko, citată de Interfax-Ukraine.
Fostul premier a propus elaborarea unui document parlamentar oficial care să explice, din punct de vedere juridic, de ce organizarea alegerilor este imposibilă sub lege marțială. Documentul ar urma să funcționeze atât ca argument legal, cât și ca poziție politică unitară a Parlamentului ucrainean.
Discuțiile despre alegeri dezbină țaraTimoșenko a atras atenția liderilor politici că astfel de discuții pot alimenta tensiuni interne și riscă să dezbine țara în plin război. „Nu exclud ca, dacă nu ne pot învinge pe front, să încerce să semene discordie și haos în interiorul țării pentru a ne slăbi”, a spus ea, referindu-se la adversarii Ucrainei.
În opinia sa, disputele politice interne generate de tema alegerilor ar putea fi exploatate de adversari pentru a-și atinge obiectivele militare. „Inamicul va profita de aceste conflicte pentru a continua să ne ocupe teritoriile. Toate aceste riscuri trebuie asumate și explicate clar într-o declarație parlamentară”, a subliniat Timoșenko.
Miruță a explicat deciziile luate care au dus la blocarea președintelui României, Nicușor Dan, în Franța timp de aproape 24 de ore.
„Aeronava nu a decolat de la București spre Paris marți seara, așa cum a fost inițial programat pentru că starea meteo, condițiile meteorologice de la București, în momentul în care aeronava marți seara ar trebui să aterizeze erau sub nivelul pentru care aparatul de zbor Spartan al Ministerului Apărării este dotat să aterizeze. Și anume, dacă plafonul de nori este mai jos de 60 de metri și dacă vizibilitatea este la sub 600 de metri acest aparat de zbor nu poate ateriza, mai ales în condițiile în care la bord este președintele României. Este un aparat de zbor configurat pentru misiuni militare, aterizează și în condiții meteorologice mai proaste decât cele de minimă siguranță, însă nu se întâmplă lucrul ăsta cu președintele la bord”, a spus Miruță, joi, într-o conferință de presă.
Miruță a explicat și de ce nu a plecat aeronava miercuri dimineața din Paris. „Starea aeroportului nu a permis decolarea. Avionul a fost pregătit, avionul nu are absolut nicio problemă, însă ninsorile, cu nevoia de degivrare, cu capacitatea aeroportului de a degivra și de a elibera pista de zăpadă nu au permis rulajul pe pistă”.
Radu Miruță a mai spus că aeronava Spartan nu a aterizat marți-seara, deși în intervalul în care avionul prezidențial era programat să aterizeze pentru că nu are caracteristici tehnice care să permită aterizarea la sub plafonul de 60 de metri”, cum au avioanele comerciale.
„Sunt avioane care permit aterizarea la 0 metri plafon și la 0 metri vizibilitate. Avionul Spartan nu are aceste caracteristici”, a spus ministrul.
Ministrul Radu Miruță a mai spus că este necesar ca Administrația Prezidențială să aibă un astfel de avion. Pentru asta, ministrul de Finanțe și premierul României vor analiza în perioada imediat următoare „ce disponibilitate bugetară pentru achiziția unui astfel de avion se va putea în perioada următoare”.
Avionul C-27J Spartan care l-a adus în țară pe președintele Nicușor Dan de la Paris a aterizat miercuri seara la București, după ce delegația a fost blocată aproape 24 de ore în Franța, din cauza zăpezii..
Avionul a decolat miercuri în jurul orei 16.00 din Paris și a aterizat în jurul orei 20.00 la București.
