Agregator de ştiri

„Cupa internațională Nadia Comăneci – Perfect 10” va fi o competiție de gimnastică feminină dedicată tinerelor sportive, care va avea loc la Sala Polivalentă Nadia Comăneci. Vor participa peste 200 de sportivi juniori din România, SUA, Canada, Hong Kong, Italia, Franța, Norvegia, Nigeria și Malta.

Pe 31 mai, „Gala Campioanelor” de pe stadionul Carom va fi momentul culminant al evenimentelor, o celebrare a perfecțiunii la care vor fi prezente marile gimnaste ale României care și-au început cariera și s-au format la Onești.

„Onești va fi mereu acasă pentru Nadia și o așteptăm cu nerăbdare ca să o sărbătorim. Cei 50 de ani scurși de la Jocurile Olimpice de la Montreal, unde a scris istorie, sunt ocazia ideală pentru a-i arăta cât de mult este iubită aici. Nadia a avut dintotdeauna la Onești o familie care a însoțit-o de-a lungul vieții. Va fi un moment de celebrare a talentului și, totodată, o întâlnire simbolică a generațiilor în locul în care s-a născut perfecțiunea și în care continuăm să clădim talente de talie internațională”, a declarat Ingrid Istrate, directoarea CSM Onești.

Nadia Comăneci este invitata specială a Sports Festival 2026. Campioana care a schimbat istoria sportului prin primul 10 perfect obținut la Jocurile Olimpice va susține, în cadrul evenimentului, un masterclass. Acesta va avea loc duminică, 14 iunie, de la ora 13.00, la BTarena din Cluj- Napoca.

„Uneori este nevoie de doar câteva secunde pentru a schimba o viață. 17 secunde. Atât a durat exercițiul care mi-a schimbat viața și istoria gimnasticii mondiale. Dar în spatele celor 17 secunde au stat milioane de secunde de antrenamente. Pentru mine, sportul a însemnat mai mult decât primul 10, mai mult decât medaliile obținute. A fost despre disciplină, curaj și dorința de a deveni mai bună în fiecare zi. Vă aștept la Masterclass-ul din cadrul Sports Festival unde vă voi dărui mult mai multe secunde de mărturisi, lecții și învățături din sport și experiențele personale, care pot fi aplicate în orice domeniu. Va fi o întâlnire sinceră, un dialog deschis și, sper, o sursă de inspirație și motivație pentru toți cei care cred în puterea visurilor construite prin muncă și pasiune”, a declarat Nadia Comâneci.

Masterclass-ul programat la Cluj-Napoca va aduce publicului ocazia unei întâlniri directe cu sportiva care a devenit un reper pentru generații întregi. Evenimentul va pune în prim-plan teme care depășesc performanța sportivă propriu-zisă: disciplina, presiunea marilor competiții, echilibrul, motivația și parcursul din spatele unei cariere construite la cel mai înalt nivel.

Tinerii antreprenori cu vârste între 20 și 29 de ani reprezintă aproximativ 8% din forța de muncă la nivelul Uniunii Europene, adică peste două milioane de persoane. Cele mai ridicate ponderi sunt înregistrate în Slovacia (12%), Malta (10,5%) și România, cu aproximativ 10%, scrie Euronews. Acest nivel plasează România în grupul statelor fruntașe din UE în ceea ce privește antreprenoriatul în rândul tinerilor. Alte țări precum Cehia, Franța, Olanda, Letonia, Belgia sau Polonia au valori cuprinse între 8% și 10%, în timp ce Irlanda, Bulgaria și Spania se află la coada clasamentului, cu procente între 5% și 6%.

Pe lângă cei peste două milioane de tineri antreprenori, în Uniunea Europeană există aproximativ 69.000 de antreprenori adolescenți, cu vârste între 15 și 19 ani. Acest segment a crescut cu 10% din 2022 până în prezent. Fenomenul este dominat de băieți – aproximativ 47.000, comparativ cu 22.000 de fete. Cele mai multe astfel de cazuri sunt înregistrate în Olanda (aproximativ 12.000) și Italia (circa 11.000). În afara UE, Turcia înregistrează un nivel și mai ridicat, cu aproape 33.000 de adolescenți implicați în afaceri.

Deși România se remarcă printr-o pondere ridicată a tinerilor antreprenori, situația generală a ocupării în rândul tinerilor rămâne modestă. Aproximativ 66% dintre tinerii europeni cu vârste între 20 și 29 de ani sunt angajați, însă România și Bulgaria se situează la coada clasamentului, cu rate de ocupare de puțin peste 50%. Această combinație indică faptul că, în România, antreprenoriatul poate reprezenta o alternativă la oportunitățile limitate de pe piața muncii.

Peisajul antreprenorial din UE este divers, fiecare țară oferind avantaje diferite. Estonia este considerată una dintre cele mai prietenoase economii pentru afaceri. Aici există posibilitatea de a înființa firme complet online și taxe zero pe profitul reinvestit. Irlanda rămâne atractivă datorită impozitului redus pe profit și facilităților pentru cercetare, iar Portugalia oferă proceduri simple și costuri reduse pentru deschiderea unei firme. În același timp, state precum Lituania sunt atractive pentru IMM-uri, datorită taxelor reduse și costurilor operaționale scăzute. Datele arată că antreprenoriatul în rândul tinerilor este în creștere la nivel european, inclusiv în rândul adolescenților. Pentru România, poziționarea în topul acestui clasament indică un potențial antreprenorial ridicat, dar și necesitatea unor politici care să susțină dezvoltarea afacerilor și integrarea tinerilor pe piața muncii.

Datele arată că plățile flexibile sunt folosite în principal pentru cumpărături online cu valori mici și medii. Astfel, 26% dintre consumatorii online aleg BNPL pentru achiziții între 250 și 999 de lei, iar 24% pentru tranzacții sub 250 de lei. În același timp, 9% dintre respondenți spun că utilizează această metodă și pentru cumpărături care depășesc 3.000 de lei.

Cei mai activi utilizatori sunt tinerii între 20 și 29 de ani, dintre care 20% folosesc frecvent serviciile BNPL, iar alți 20% ocazional.

În acest context, PayU România anunță extinderea parteneriatului cu fintech-ul suedez Klarna în România și Ungaria. Integrarea permite consumatorilor acces la opțiuni precum plata în 30 de zile sau în trei rate fără dobândă, direct în procesul de checkout al magazinelor online.

Potrivit reprezentanților companiei, comercianții care oferă soluții BNPL pot înregistra o creștere a frecvenței cumpărăturilor cu până la 46% și o majorare a valorii coșului mediu cu 40%.

Piața BNPL din Europa este estimată la circa 191 de miliarde de euro în 2025, cu perspective de creștere până la aproape 294 de miliarde de euro în 2030.

Ziua de 28 aprilie marchează, la nivel global, Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă, o inițiativă a Organizației Internaționale a Muncii menită să atragă atenția asupra prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, comunică Institutul Național de Sănătate Publică.

Este o zi dedicată „promovării prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale la nivel global”, într-un context în care mediile de lucru devin tot mai complexe, iar riscurile pentru angajați sunt din ce în ce mai diversificate.

Organizația Internațională a Muncii, înființată în 1919, are ca obiectiv „promovarea unor condiții de muncă sigure, echitabile și sănătoase pentru toți lucrătorii”.

În prezent, lucrătorii sunt expuși „unor riscuri multiple – biologice, fizice, chimice, ergonomice și psihosociale – care pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și securității acestora”.

Datele globale citate în comunicat evidențiază amploarea fenomenului.

„Aproximativ 2,93 milioane de lucrători își pierd viața anual ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale”, dintre care „peste 2,6 milioane sunt atribuite bolilor profesionale, iar aproximativ 330.000 accidentelor de muncă”.

În plus, la nivel mondial au loc anual „circa 395 de milioane de accidente de muncă nefatale”, ceea ce reflectă „dimensiunea extinsă și impactul sistemic al acestui fenomen”.

La nivelul Uniunii Europene, datele Eurostat pentru 2023 arată „aproximativ 2,83 milioane de accidente de muncă nefatale și peste 3.200 de accidente mortale”, ceea ce indică nevoia unor măsuri de prevenție mai eficiente.

În România, deși rata accidentelor raportate este sub media europeană, persistă probleme în sectoare precum construcțiile, agricultura și industria prelucrătoare.

Conform comunicatului, „aproximativ 2,2% dintre lucrători au declarat că au suferit un accident de muncă într-un interval de 12 luni”.

Pentru anul 2024, au fost înregistrate „5.347 de accidente de muncă, dintre care 108 mortale”, ceea ce menține România „în rândul statelor cu un nivel relativ ridicat al riscurilor profesionale”.

Specialiștii subliniază că evaluarea riscurilor profesionale este „fundamentul unui management eficient al securității și sănătății în muncă” și „un instrument esențial în prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”.

Totodată, „asigurarea unor locuri de muncă sigure și sănătoase presupune crearea unui mediu în care lucrătorii își pot desfășura activitatea fără riscuri pentru sănătate”, fiind necesare condiții care să susțină inclusiv „bunăstarea fizică, mentală și socială”.

Comunicatul atrage atenția și asupra schimbărilor aduse de noile tehnologii: „dezvoltarea inteligenței artificiale și automatizării” transformă mediul de lucru.

Aduce oportunități, dar și riscuri noi, care necesită adaptarea constantă a măsurilor de protecție.

În acest context, marcarea acestei zile este „un apel la acțiune pentru toate părțile implicate – autorități, angajatori și lucrători – în vederea construirii unui mediu de muncă sigur, sănătos și sustenabil”.

Campaniile de informare și conștientizare derulate cu această ocazie urmăresc „educarea și responsabilizarea” tuturor actorilor implicați, dar și consolidarea unei „culturi a prevenirii” în domeniul securității și sănătății în muncă.

Strâmtoarea Ormuz, cunoscută în principal ca rută strategică pentru transportul petrolului, joacă un rol esențial și în transmiterea traficului global de internet, scrie Reuters.

Pe fundul mării traversează mai multe rețele de fibră optică ce conectează Asia de Sud și de Sud-Est cu Europa, prin statele din Golf și Egipt. Aproximativ 99% din traficul mondial de internet este transportat prin cabluri submarine, potrivit Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU), ceea ce transformă aceste infrastructuri în componente vitale pentru comunicații, servicii cloud și tranzacții financiare.

Țările din Golf, în special Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, investesc masiv în inteligență artificială și infrastructură digitală pentru a reduce dependența de veniturile generate din petrol. Aceste investiții depind în mare măsură de funcționarea optimă a cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz.

Printre cele mai importante rețele care traversează această zonă se află Asia-Africa-Europe 1 (AAE-1), care conectează Asia de Sud-Est cu Europa, rețeaua FALCON, ce leagă India și Sri Lanka de statele din Golf, precum și Gulf Bridge International Cable System, care conectează toate țările din Golf, inclusiv Iranul.

Experții avertizează că orice avarie majoră asupra acestor cabluri poate produce încetinirea internetului, blocaje în comerțul electronic, întârzieri în tranzacțiile bancare și probleme majore pentru companiile care depind de transferul rapid de date.

Deși sabotajul sponsorizat de state reprezintă o amenințare posibilă, cele mai multe avarii ale cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz sunt provocate accidental. Potrivit International Cable Protection Committee (ICPC), între 70% și 80% dintre incidente sunt cauzate de activități umane precum pescuitul și ancorele navelor.

Pe lângă riscurile provocate de oameni, infrastructura este expusă și la fenomene naturale precum cutremurele submarine, curenții puternici, taifunurile și activitatea vulcanică. În contextul conflictului regional, riscul crește deoarece navele afectate de atacuri pot deriva și pot secționa cablurile cu ancorele.

Un precedent s-a produs în 2024, când o navă comercială atacată în Marea Roșie a rupt mai multe cabluri submarine după ce a plutit necontrolat în apropierea infrastructurii subacvatice.

În cazul unei avarii, reparațiile cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz pot fi complicate de contextul militar și de accesul restricționat în apele teritoriale. Deși tehnic repararea unui cablu nu este extrem de dificilă, procedurile administrative și riscurile pentru echipele de intervenție pot întârzia semnificativ procesul.

Companiile de reparații și firmele de asigurare analizează atent condițiile din teren înainte de a trimite nave specializate în regiuni unde există pericol de mine marine sau atacuri armate. Obținerea autorizațiilor pentru accesul în apele teritoriale reprezintă adesea unul dintre cele mai mari obstacole.

După încetarea conflictelor, operatorii trebuie să cartografieze din nou fundul mării pentru a identifica eventuale epave sau obstacole care pot pune în pericol noile trasee ale cablurilor.

Experții susțin că sateliții nu pot înlocui cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz în cazul unei întreruperi majore. Rețelele prin satelit au o capacitate mai redusă de transfer și costuri mai ridicate, fiind utilizate mai ales pentru avioane, nave și zone izolate.

Sistemele de tip Low-Earth-Orbit, precum Starlink, sunt considerate o soluție complementară, dar nu pot susține volumul uriaș de trafic necesar pentru milioane de utilizatori și pentru funcționarea economiei digitale globale.

În lipsa unor alternative viabile, cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz rămân o infrastructură critică pentru internetul mondial și pentru stabilitatea economică a regiunii.

România se află într-o criză socială profundă. Acutizarea unor probleme sociale structurale se manifestă din cauza crizei economice profunde în care a intrat România. De la criză bugetară rezolvabilă, prin pachetul de austeritate prost gândit și greșit implementat – s-a ajuns la o criză economică comparabilă cu cea din pandemie și chiar criza din 2009-2011. Așezarea, din nou, a poverii măsurilor de ajustare fiscal-bugetară pe 95% din populația României – cea cu venituri reduse și aflată în clasa de mijloc – a condus la destructurarea plasei de siguranță socială țesută în ultimii ani, la polarizare economică și socială accentuată și la explozia riscului de sărăcie și excluziune socială. Pachetul de măsuri prost fundamentat a condus deja la cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani și a pensiilor din ultimii 25 de ani. Și mai grav, 54.000 de salariați au dispărut din mai până în prezent, ilustrând eliminarea celui mai bun instrument de protecție socială activă – pierderea locului de muncă.

Astăzi analizez evoluția principalilor indicatori relevanți pentru starea socială a României. Scăderea efectivului salariaților, reducerea ratei ocupării și accelerarea șomajului în rândul tinerilor, puternica polarizare a veniturilor din salarii și pensii și reducerea puternică a puterii de cumpărare a acestora sunt semne evidente ale unei crize sociale ce riscă să se adâncească. Semnale ce indică o accentuare a sărăciei și excluziunii sociale și a deprivării materiale.

1. Salariați, locuri de muncă. Efectivul salariaților a scăzut cu 54.000 în perioada mai 2025-ianuarie 2026. Conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, în perioada descrisă mai sus, efectivul salariaților în România a scăzut de la 5.175.900 persoane în mai 2025 la 5.121.900 persoane în ianuarie 2026. (Infografic 1) În fiecare săptămână câte o companie anunță că închide sau restrânge afacerea și dă oameni afară. Nu a stat și nu stă nimeni de vorbă cu ei, sunt prea puține măsuri luate pentru păstrarea/creșterea investițiilor și menținerea locurilor de muncă. Structural este faptul că 79% din concedieri (42.400 persoane) sunt din industrie. (Tabel 1)

Infografic 1

Tabel 1

Iată câteva exemple de concedieri și suspendări de activitate în România în perioada mai 2025 – martie 2026, date publice: Haier Tech (producție electrocasnice (frigidere), Prahova, 519 concedieri; Adient Automotive (producție scaune auto), Prahova, 1.010 concedieri; Aptiv (componente electronice auto / cablaje), Arad (Ineu), 900 concedieri; Leoni Wiring Systems (cablaje auto), Arad / Bihor, 700 concedieri; Aumovio (fosta divizie Continental Automotive) (sisteme electronice pentru industria auto), Iași / Sibiu / Timiș, 641 concedieri; ArcelorMittal Hunedoara (siderurgie / producție oțel), Hunedoara, 477 concedieri; Automobile Dacia (auto), Argeș (Mioveni), 1.200 concedieri / reducere personal; JTEKT România (producție rulmenți pentru industria auto), Teleorman (Alexandria), 820 concedieri; Complexul Energetic Oltenia (producție energie), Gorj / Dolj, 1.800 concedieri; Forvia-Hella (cercetare și dezvoltare sisteme electronice auto), Iași, 79 concedieri; Fabrică componente auto Oradea, Bihor, 120 concedieri; Liberty Galați (Sidex) (siderurgie / producție oțel), Galați, 3.000 angajați în șomaj tehnic; Azomureș (producție îngrășăminte chimice), Mureș, 600 angajați în șomaj tehnic; Contractori industriali Azomureș (servicii industriale / mentenanță / logistică), Mureș, 1.500 locuri de muncă afectate indirect. Deci un total impact estimat doar din aceste exemple de 13.366 salariați concediați.

2. Ocupare și șomaj. Rata ocupării (15-64 ani) a scăzut în anul 2025 la 63%, fiind mai mică cu 0,8 puncte procentuale față de anul anterior, conform datelor oficiale INS. Șomajul în rândul tinerilor s-a accelerat.

În ultimele două trimestre din anul 2025, rata ocupării a scăzut abrupt, de la 63,4% în Q3 2025 (cu 0,1 pp mai mare decât trimestrul anterior) la 62,6% în Q4 2025. Din Infograficul 2 se poate observa evoluția ratei ocupării (15-74 ani), pe grupe de vărstă în perioada 2017-2025.

Infografic 2

Cea mai mare problemă din perspectiva ocupării se regăsește în rândul tinerilor (15-24 ani). De altfel, analiza evoluției ratei șomajului în rândul tinerilor relevă o înrăutățire abruptă, de la 22,9% în Q2 2025 la 29,4% în Q4 2025. Un simptom structural, având în vedere că incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor a variat între 42 și 55% în ultimii ani. Putem spune că, într-o mare măsură, analog situației din pandemie și a crizei financiare, tinerii suportă povara crizei economice și sociale în care se află România.

3. Polarizarea economică și socială accentuată. Măsurile inechitabile au făcut ca povara cea mai mare să fie pusă pe românii cu venituri mici și cei din clasa mijlocie. Conform Eurostat, în anul 2025, România a avut cel mai mic venit disponibil mediu net din UE (8748 euro anual, 729 euro lunar) și cel mai mic venit disponibil median net din UE (8187 euro anual, 682 euro lunar) (echivalate în funcție de mărimea și structura gospodăriei).

Interesant, puternica polarizare a veniturilor salariale se vede și din structura acestora, România înregistrând o bază mare a salariaților cu venituri mici. Actualizarea datelor INS privind repartizarea salariaților cu program complet în funcție de veniturile nete indică faptul că 63% dintre salariații români cu program complet au venituri nete sub 1000 euro și 92% din total au venituri nete mai mici de 2000 euro net lunar. Estimarea arată un venit net median la nivelul salariaților cu program complet de 830 euro, adică 4233 lei lunar (Infografic 3).

Infografic 3

Și la structura veniturilor tip pensie de asigurări sociale de stat se observă o polarizare accentuată, cu o bază mare a pensiilor mici. Iată de exemplu, ultimele date oficiale publicate de Casa Națională de Pensii arată că pensia medie în sistem este de 2782 lei. Peste un sfert dintre pensionari (27%, 1.263.816 persoane) au pensii mai mici de 1500 lei lunar și peste jumătate dintre pensionari (52%, 2.418.771 persoane) au pensii mai mici de 2500 lei lunar (Infografic 4).

Infografic 4

4. Sărăcie, excluziune socială și deprivare materială severă. Consiliul Fiscal arată că ”ajustarea fiscală are un caracter regresiv, care a afectat mai ales cetățenii cu venituri foarte mici”. Conform ultimelor date oficiale Eurostat, pentru anul 2025, 5.169.000 români trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, din care 3.148.000 în zona rurală (conform datelor Eurostat pentru anul 2025). Ponderea angajaților care trăiesc în risc de sărăcie este în România de 10,8% din total, pe locul 4 după Luxemburg, Bulgaria și Spania, conform ultimelor date Eurostat pentru anul 2025. 3.160.000 români trăiesc în deprivare materială și socială severă. 758.000 dintre aceștia sunt copii, cu vârsta mai mică de 18 ani.

5. Puterea de cumpărare. Asistăm la cea mai puternică cădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani. Sunt 8 luni de scădere consecutivă a puterii de cumpărare a salariilor. În industrie și Construcții, puterea de cumpărare a scăzut cu 6%. Ultimele date oficiale INS indică cea mai mare scădere a puterii de cumpărare – în perioada mai 2025 – februarie 2026: în Învățământ există o cădere record a puterii de cumpărare minus 14%, în Administrație minus 14% iar în Sănătate minus 10% (Infografic 5).

Infografic 5

În ultima perioadă, datele statistice oficiale indică cea mai abruptă reducere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimii 25 de ani (Infografic 6).

Infografic 6

În concluzie, destructurarea plasei de siguranță socială din ultima perioadă aruncă România într-o criză socială, suprapusă crizei economice. Fragmentarea societății și polarizarea economică și socială sunt premise ale creșterii incertitudinii la nivel economic și politic.

Ceea ce trăim astăzi este un efect al unei abordări reducționiste asupra economiei. Obiectivul final al oricărui set de politici publice trebuie să fie bunăstarea cetățenilor. Reconstruirea unei plase de siguranță socială care să demonstreze echitate este singura șansă pe termen mediu și lung pentru România.

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca anunță o nouă recunoaștere internațională: prof. univ. dr. Alida Timar-Gabor a fost aleasă membru al Academia Europaea, una dintre cele mai prestigioase organizații academice din Europa.

Potrivit unui comunicat al universității, această distincție reflectă performanțele științifice ale cercetătoarei, câștigătoare a două granturi ale European Research Council (ERC) – considerate printre cele mai competitive finanțări pentru cercetarea exploratorie la nivel european.

Alida Timar-Gabor este, de asemenea, director al Institutului de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe din cadrul UBB.

Rectorul UBB, Daniel David, a declarat că alegerea acesteia în Academia Europaea confirmă contribuția universității la dezvoltarea științei la nivel național și internațional și consolidează poziția instituției ca pol de excelență în cercetare.

Fondată în 1988, Academia Europaea reunește peste 5.000 de membri din diverse domenii științifice, selectați printr-un proces riguros de evaluare.

România este reprezentată în prezent de 48 de membri, dintre care 11 sunt afiliați UBB.

Un element notabil îl reprezintă faptul că, în cadrul clasei de științe exacte a Academiei – unde România are doar nouă reprezentanți – Alida Timar-Gabor devine prima cercetătoare din țară afiliată acestei secțiuni, marcând o premieră pentru mediul academic românesc.