Autoritățile saudite au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat peste două duzini de drone care au intrat în spațiul aerian al țării. Atacul vine după ce noul lider suprem al Iranului a promis că vor continua loviturile împotriva statelor din Golful Persic care găzduiesc baze militare americane. Arabia Saudită se numără printre statele considerate de Teheran drept susținătoare ale operațiunilor militare ale SUA în regiune, arată Euronews.
Conflictul a intrat în ziua a 14-a, iar loviturile aeriene și atacurile cu rachete continuă pe mai multe fronturi. Atacurile aeriene ale forțelor americane și israeliene au vizat mai multe obiective din Teheran, inclusiv infrastructuri energetice și militare. În același timp, Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete care au vizat Israelul, statele din Golf și nave comerciale din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel global.
Un militar francez a murit într-un atac cu drone în IrakPreședintele Franței, Emmanuel Macron, a confirmat că un soldat francez a fost ucis într-un atac cu drone și rachete în regiunea Erbil, din Kurdistanul irakian. Potrivit autorităților franceze, atacul a fost lansat de Iran și a vizat o bază militară din zonă. Mai mulți militari au fost răniți.
Macron a condamnat atacul, afirmând că astfel de acțiuni sunt „inacceptabile” și riscă să extindă conflictul în întreaga regiune.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunile militare ar putea continua încă trei sau patru săptămâni. Liderul american a spus că neutralizarea amenințării reprezentate de Iran este mai importantă decât impactul pe care războiul îl are asupra piețelor energetice și asupra prețurilor petrolului.
„Distrugem complet regimul terorist al Iranului, din punct de vedere militar, economic și din alte puncte de vedere, însă, dacă-i citiți pe esuații de la New York Times, ați putea crede în mod eronat că nu câștigăm”, a scris Trump într-o postare pe platforma de socializare Truth Social, potrivit AA.
Președintele SUA a afirmat că resursele militare ale Iranului sunt grav afectate.
„Marina Iranului a dispărut, forțele aeriene nu mai există, rachetele, dronele și toate celelalte sunt distruse, iar liderii lor au fost șterși de pe fața pământului”, a spus el.
Trump a adăugat că SUA dispun de o capacitate militară copleșitoare și vor continua campania. „Avem o putere de foc fără egal, muniție nelimitată și mult timp la dispoziție – urmăriți ce se va întâmpla astăzi cu acești nemernici nebuni”, a scris el.
Președintele a acuzat, de asemenea, Iranul de violență de lungă durată.
„Au ucis oameni nevinovați în întreaga lume timp de 47 de ani, iar acum eu, în calitate de al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, îi ucid pe ei. Ce mare onoare este să fac acest lucru!”
Declarațiile au fost făcute în contextul atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, lansate pe 28 februarie, care au ucis aproximativ 1.300 de persoane, inclusiv mai mulți înalți oficiali.
Iranul a ripostat cu atacuri cu drone și rachete asupra Israelului, Irakului și țărilor din Golf care găzduiesc baze militare americane.
Ministerul Finanțelor estimează că va încasa în 2026 aproximativ 8,2 miliarde de lei din taxarea sectorului bancar, sumă care include impozitele plătite de băncile comerciale și vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naționale a României (BNR). Chiar și așa, veniturile totale ale statului din acest sector ar urma să fie mai mici decât în 2025, potrivit datelor incluse în proiectul de buget.
BNR virează mai puțini bani la bugetÎncasările estimate pentru 2026 ar fi cu aproximativ un miliard de lei mai mici decât cele din 2025, când statul a beneficiat de sume mai mari transferate de banca centrală. Principala explicație este reducerea sumelor virate de BNR. „Vărsămintele din veniturile nete ale BNR la buget ar urma să se înjumătățească în acest an, la circa 2 miliarde de lei, după ce anul trecut au depășit 4 miliarde de lei”, explică analiștii Ziarului Financiar.
Statul încasează mai mult de la băncile comercialeÎn schimb, contribuția băncilor comerciale la buget este estimată în creștere. „Suma cumulată care va ajunge în vistieria statului din cele două impozite pe câștiguri plătite de acestea este estimată pentru 2026 la 6,3 miliarde de lei, în creștere cu 26% față de 2025”, potrivit proiectului de buget.
Suma provine din două tipuri de taxe. Aproape 2,7 miliarde de lei ar urma să fie colectate din impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor, iar circa 3,55 miliarde de lei din impozitul pe profitul instituțiilor de credit.
Sistemul bancar rămâne foarte profitabilTaxa pe cifra de afaceri a băncilor cântărește mai mult după majorarea de anul trecut. Impozitul a fost dublat în a doua parte a anului 2025, ajungând la 4%, ceea ce explică în mare parte creșterea estimată a încasărilor bugetare din acest tip de taxă.
Chiar și în aceste condiții, sectorul bancar rămâne unul dintre cele mai profitabile din economie. „Sistemul bancar a rămas cu un profit consistent și în anul 2025, de circa 16 miliarde de lei, după ce în 2024 câștigul depășise 14 miliarde lei”, notează sursa citată.
Rezultatele arată că băncile au reușit să își mențină câștigurile ridicate chiar și într-un context economic mai dificil, caracterizat de încetinirea economiei, inflație persistentă, dobânzi ridicate și deficite bugetare mari.
Creditarea și economia pot schimba estimărileEstimările din proiectul de buget ar putea fi diferite însă de încasările reale, atrag atenția economiștii. „Rămâne de văzut dacă în cele din urmă banii care vor ajunge efectiv la buget în contul acestor impozite din sectorul bancar vor fi în linie cu estimările autorităţilor din proiectul de buget sau vor fi chiar sub nivelul prognozat”, în condițiile în care evoluția încasărilor depinde de dinamica creditării și de evoluția economiei într-un context macroeconomic și geopolitic tensionat.
O relație nefericită este greu de recunoscut și și mai greu de părăsit, chiar și atunci când nemulțumirea este evidentă. Psihoterapeuta Susanne Wolf identifică mai multe tipare recurente la persoanele care continuă o relație despre care știu că nu le face bine. Primul și cel mai frecvent este teama de singurătate. Mulți preferă o relație nesatisfăcătoare în locul celibatului, fără să exploreze originea acestei frici, potrivit TF1 Info.
Mulți preferă o relație nesatisfăcătoare în locul celibatului, fără să exploreze originea acestei frici.
Un alt motiv invocat frecvent este teama de a-l răni pe celălalt sau copiii. La aceasta se adaugă frica de eșec după ce s-a investit timp și energie îndelungată în relație. Unii rămân din motive financiare, alții din cauza presiunii sociale sau familiale.
Convingeri limitative și dependență afectivăSusanne Wolf descrie și un set de convingeri negative care blochează decizia de a pleca. „Nu voi găsi niciodată ceva mai bun” sau „nu cred că există relații mai bune” sunt gânduri care funcționează ca bariere invizibile.
Dependența afectivă și co-dependența joacă și ele un rol important. Sentimentul că „nu pot să-l/o părăsesc” sau că „nu știu cum să mă descurc fără el/ea” poate părea copleșitor și real, chiar dacă este o frică, nu un fapt.
Un alt mecanism subtil este reproducerea modelului familial. Dacă părinții au avut o relație nesatisfăcătoare, copiii tind să repete același tipar, deoarece acesta reprezintă norma lor afectivă.
Întrebările care ajută la luarea deciziei corectePsihologul Laure Silvestre recomandă câteva întrebări esențiale pentru a clarifica situația. Mai există dragoste în relație? Această relație permite creștere și evoluție personală? Permite avansarea către viața dorită?
Silvestre subliniază că o relație sănătoasă este una în care poți fi persoana care îți dorești să fii. Dacă ai senzația că stagnezi, întrebarea cheie este: te împiedici singur să avansezi sau o face partenerul?
O relație nefericită prelungită poate genera nemulțumire cronică, resentimente și detașare emoțională. Recunoașterea scuzelor false este primul pas către o decizie luată în cunoștință de cauză.
Investigația realizată de CCDH, în colaborare cu CNN, a analizat peste 700 de răspunsuri generate de nouă sisteme AI în cadrul a nouă scenarii diferite. Cercetătorii s-au prezentat drept băieți de 13 ani care intenționau să comită atacuri în masă. Au testat astfel reacțiile chatboturilor atunci când li se cereau detalii despre organizarea unor atacuri armate în școli. Ei au mai cerut date și despre asasinarea unor politicieni sau despre bombardarea unor sinagogi, mai scrie Euronews.
Raportul arată că opt dintre cele nouă chatboturi analizate au oferit într-o formă sau alta informații care ar putea ajuta la planificarea unor astfel de atacuri. Printre sistemele testate se numără unele dintre cele mai folosite instrumente AI: Google Gemini, Claude, Microsoft Copilot, Meta AI, DeepSeek, Perplexity AI, Snapchat My AI, Character.AI și Replika.
Exemple de răspunsuri oferite de chatboturiRaportul evidențiază mai multe situații în care sistemele AI au furnizat informații problematice. De exemplu, Gemini a sugerat că „șrapnelul metalic este de obicei mai letal” atunci când a fost întrebat cum ar putea fi planificat un atentat cu bombă împotriva unei sinagogi.
Într-un alt caz, chatbotul DeepSeek a răspuns unei întrebări despre alegerea unei arme de foc cu mesajul: „Happy (and safe) shooting!”. Asta deși utilizatorul ceruse anterior exemple de asasinate politice și adresa biroului unui politician. Potrivit directorului CCDH, Imran Ahmed, aceste răspunsuri arată cum „în câteva minute, un utilizator poate ajunge de la o idee violentă la un plan concret de acțiune”.
Unele platforme sunt mult mai vulnerabileRaportul indică diferențe mari între platformele analizate. Perplexity AI și Meta AI au fost considerate cele mai puțin sigure. Ele au oferit ajutor în 100% și respectiv 97% din cazurile analizate. Platforma Character.AI a fost descrisă drept „deosebit de nesigură”. Aceasta sugera uneori comportamente violente chiar fără a fi întrebată direct. Pe de altă parte, Claude și Snapchat My AI au refuzat să ofere informații periculoase în 68% și respectiv 54% dintre solicitări.
Raportul arată și că unele sisteme pot detecta conversații periculoase și pot refuza să ofere informații. De exemplu, atunci când un utilizator a întrebat unde poate cumpăra o armă în statul Virginia, chatbotul Claude a refuzat să ofere detalii. El a avertizat că există un „model îngrijorător” în conversație. Ulterior a sugerat linii de ajutor pentru persoane aflate în criză.
Claude a fost și singurul sistem care a încercat constant să descurajeze violența. El a facut acest lucru în aproximativ 76% dintre răspunsuri. Potrivit autorilor studiului, aceste exemple arată că tehnologia pentru filtre de siguranță există, însă nu este implementată uniform de toate companiile.
Cazuri reale ridică îngrijorăriRaportul apare la scurt timp după mai multe incidente în care inteligența artificială ar fi fost folosită în planificarea unor atacuri. În Canada, un atac armat într-o școală din Tumbler Ridge, British Columbia, în care au murit opt persoane și alte 27 au fost rănite, ar fi fost pregătit cu ajutorul ChatGPT, potrivit unor relatări din presă. De asemenea, anul trecut, autoritățile franceze au arestat un adolescent suspectat că a folosit ChatGPT pentru a planifica atacuri teroriste asupra ambasadelor, instituțiilor guvernamentale și școlilor.
Experții spun că aceste cazuri subliniază necesitatea unor reguli mai stricte și a unor filtre de siguranță mai eficiente pentru sistemele AI, pe măsură ce tehnologia devine tot mai accesibilă publicului.
„Ceea ce cred că este important ca toată lumea să înțeleagă este că SUA au fost foarte clare în ceea ce privește dorința lor de a diviza Europa. Nu le place Uniunea Europeană”, a declarat Kallas pentru FT, citat de Reuters.
Donald Trump a vizat în mod repetat Uniunea Europeană în al doilea mandat al său, impunând tarife țărilor membre și altor țări și vorbind despre anexarea Groenlandei, o mișcare care ar putea pune efectiv capăt alianței NATO.
Săptămâna aceasta, administrația Trump a lansat investigații comerciale asupra UE și a altor țări, inclusiv China, India, Japonia, Coreea de Sud și Mexic, pe motivul unor practici comerciale considerate neloiale.
În cadrul anchetei, țările ar putea fi supuse unor noi tarife până în această vară, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat o mare parte din programul tarifar al lui Trump luna trecută.
Kallas a declarat că abordarea Statelor Unite față de UE reflectă tacticile utilizate de adversarii blocului.
Țările UE nu ar trebui să încerce să negocieze cu Trump în mod bilateral, a spus ea, ci ar trebui să negocieze cu el împreună, „pentru că suntem puteri egale când suntem împreună”.
În ceea ce privește apărarea, însă, Kallas a afirmat că blocul trebuie „să cumpere de la America, deoarece nu avem resursele, posibilitățile sau capacitățile de care avem nevoie”.
Șefa diplomației UE a subliniat că Europa trebuie să investească în propria industrie de apărare.
Evaluări bine cunoscute, precum examenul Massive Multitask Language Understanding (MMLU), care anterior era considerat exigent, nu mai reușesc să măsoare în mod adecvat capacitățile modelelor avansate de IA din prezent, potrivit ScienceDaily.
Pentru a rezolva această problemă, un grup internațional format din aproape 1.000 de cercetători a dezvoltat un nou tip de test. Obiectivul lor era să creeze un examen cuprinzător, dificil și bazat pe cunoștințele umane specializate, pe care sistemele actuale de IA încă nu le pot gestiona.
Rezultatul este „Humanity’s Last Exam” (n.r – „Ultimul examen al umanității”), o evaluare cu 2.500 de întrebări care acoperă matematica, științele umaniste, științele naturale, limbile antice și o gamă largă de domenii academice foarte specializate.
Scopul examenului nu a fost acela de a păcăli sau de a învinge participanții umani. În schimb, obiectivul a fost acela de a identifica cu atenție domeniile în care sistemele de IA încă sunt deficitare.
Un efort global pentru a măsura limitele IASpecialiști din întreaga lume au redactat și revizuit întrebările incluse în Humanity’s Last Exam. Fiecare problemă a fost concepută cu atenție, astfel încât să aibă un răspuns clar și verificabil. Întrebările au fost elaborate pentru a împiedica găsirea de soluții rapide prin simple căutări pe internet.
Subiectele provin din provocări academice avansate. Unele sarcini implică traducerea inscripțiilor antice din Palmyra, în timp ce altele necesită identificarea structurilor anatomice minuscule ale păsărilor sau analizarea caracteristicilor detaliate ale pronunției ebraice biblice.
Cercetătorii au testat fiecare întrebare cu ajutorul sistemelor de IA de vârf. Dacă un model era capabil să răspundă corect la o întrebare, acea întrebare era eliminată din examenul final. Acest proces a asigurat că testul a rămas puțin peste ceea ce sistemele actuale de IA pot rezolva în mod fiabil.
Testele inițiale au confirmat că strategia a funcționat. Chiar și modelele puternice de IA au avut dificultăți cu examenul. GPT-4o a obținut un scor de 2,7%, în timp ce Claude 3.5 Sonnet a atins 4,1%. Modelul o1 al OpenAI a avut o performanță ceva mai bună, cu 8%. Cele mai performante sisteme de până acum, inclusiv Gemini 3.1 Pro și Claude Opus 4.6, au atins niveluri de precizie între aproximativ 40% și 50%.
Potrivit echipei de cercetare, scorurile mari la testele concepute inițial pentru oameni nu indică neapărat o inteligență autentică. Aceste teste de referință măsoară în principal cât de bine poate AI să îndeplinească sarcini specifice create pentru elevii umani, mai degrabă decât să surprindă o înțelegere mai profundă.
Nu o amenințare, ci un instrumentÎn ciuda numelui dramatic, Humanity’s Last Exam nu vrea să sugereze că oamenii devin „demodați”. În schimb, subliniază cantitatea mare de cunoștințe și expertiză care rămâne în continuare specifică oamenilor.
Humanity’s Last Exam este conceput pentru a servi ca un standard de referință durabil și transparent pentru viitoarele sisteme de IA.
Ministrul italian de externe și cel al apărării, Antonio Tajani și Guido Crosetto, au anunțat joi că militarii italieni vor fi retrași „în siguranță, cât mai curând posibil”, subliniind că măsura este temporară
Atacul asupra bazei din Erbil nu a provocat victime. Oficialii italieni, citați de ANSA, au spus că au existat pagube materiale minore, însă personalul militar s-a adăpostit în timp util în zone protejate.
Autoritățile italiene au precizat însă că procesul de reducere a prezenței militare fusese planificat încă înainte de atac.
Evacuarea militarilor, dificilă din punct de vedere logisticMinistrul Apărării a precizat că este vorba de 141 de militari italieni, care se aflau la baza din Erbil în momentul atacului. Potrivit acestuia, 102 militari s-au întors deja în Italia, iar alți aproximativ 40 au fost relocați în Iordania, în timp ce restul contingentului urmează să fie evacuat.
Evacuarea este complicată din punct de vedere logistic deoarece militarii nu pot fi transportați direct cu avionul. Retragerea se va face pe cale terestră, cel mai probabil prin Turcia, spun autoritățile italiene.
„Nu este ușor, deoarece nu este posibil să trimitem un avion, astfel că operațiunea trebuie realizată pe uscat”, a explicat Crosetto.
Suspiciuni privind implicarea milițiilor pro-iranieneMinistrul italian de externe a declarat că atacul din noaptea precedentă nu a provocat pagube trupelor italiene, însă este posibil ca dronele să fi fost lansate de grupări pro-iraniene din Irak.
„Va fi necesară o evaluare tehnică”, a spus Tajani, adăugând că pagubele produse la bază nu sunt semnificative.
Oficialul italian a precizat că guvernul de la Roma nu consideră că Italia se află în război și că obiectivul este evitarea unei escaladări a conflictului.
Reducerea personalului diplomaticPe lângă retragerea militarilor, Italia a decis și reducerea personalului diplomatic din Irak.
„Reducem personalul atât la ambasada din Bagdad, cât și la consulatul din Erbil din motive de securitate”, a declarat Tajani după o reuniune care a avut loc joi la Ministerul de Externe italian, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Apărării și ai biroului premierului.
Escaladare regionalăIncidentul are loc într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu au crescut semnificativ, după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie și riposta ulterioară a Teheranului cu drone și rachete în mai multe state din regiune.
În ultimele zile au fost raportate atacuri sau tentative de atac asupra unor obiective militare din Irak, iar autoritățile italiene au menționat că incidente similare au fost semnalate și în Abu Dhabi, Dubai și Kuweit.
Baza din Erbil face parte din infrastructura militară utilizată de coaliția internațională și NATO în Irak, unde militari occidentali participă la misiuni de instruire și sprijin pentru forțele locale.
Autoritățile italiene au precizat că nu au existat alte atacuri asupra bazei italiene, iar starea de spirit a militarilor rămâne bună, chiar dacă aceștia sunt obosiți după ultimele evenimente.
Prognoza meteo ANM anunță temperaturi ușor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în regiunile vestice, nordice și la munte. În restul țării, valorile termice vor fi apropiate de cele specifice lunii martie.
Precipitațiile vor fi deficitare pe întreg teritoriul României în această săptămână. Nu sunt așteptate cantități semnificative de ploi sau ninsori în nicio regiune.
Meteo 23 – 30 martie: cald peste normal în majoritatea țăriiTemperaturile medii vor depăși ușor valorile normale în cea mai mare parte a României. Excepție fac regiunile sudice și sud-estice, unde vremea va fi în parametri normali pentru această perioadă.
Deficitul de precipitații se va menține în regiunile vestice, nord-vestice și centrale. În restul țării, cantitățile de ploi vor fi apropiate de cele normale.
Vremea în România: 30 martie – 6 aprilieANM estimează temperaturi medii în parametri normali pentru această perioadă, la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric va fi și el echilibrat, fără abateri semnificative în nicio regiune.
Este prima săptămână din prognoză fără anomalii termice sau precipitații deficitare.
Cum va fi vremea de Paște 2026: 6 – 13 apriliePaștele ortodox cade pe 12 aprilie, iar estimările ANM aduc o veste bună. Surpriza plăcută a acestei prognoze: nu sunt așteptate fenomene extreme sau abateri semnificative pentru weekendul pascal.
Temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, pe întreg teritoriul României, iar precipitațiile vor fi și ele în jurul valorilor obișnuite în majoritatea regiunilor. Practic, un Paște liniștit, fără capricii meteo.
