Cadrul acordului este încă în curs de definitivare, existând lacune importante de acoperit, dar ambele părți au convenit asupra sumei financiare, iar înțelegerea ar putea fi finalizată în următoarele săptămâni.
Acordul ar pune capăt unei dispute care durează de luni de zile și care a testat limitele autorității guvernului asupra universităților americane. Ceea ce a început ca o investigație privind antisemitismul din campus s-a transformat într-un conflict deschis, după ce administrația Trump a tăiat peste 2,6 miliarde de dolari din finanțarea pentru cercetare, a anulat contracte federale și a încercat să împiedice Harvard să primească studenți internaționali.
Universitatea a răspuns prin două procese, acuzând administrația de represalii ilegale după ce Harvard a respins un set de cerințe pe care conducerea campusului le-a considerat o amenințare la adresa libertății academice.
Administrația redus finanțarea pentru mai multe universități din Ivy League, promovând cerințe în linie cu platforma sa politică. Nicio instituție nu a fost vizată atât de frecvent sau de sever ca Harvard, cea mai bogată universitate din SUA, cu un fond de dotare estimat la 53 de miliarde de dolari.
Articolul Harvard și administrația Trump sunt aproape de o înțelegere care prevede plata a 500 milioane dolari apare prima dată în Mediafax.
UPDATE 20:51:
Copilul de 14 ani, cu arsuri, a ajuns la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” și se află în evaluare de specialitate medico-chirurgicală, informează miercuri seara Ministerul Sănătăţii.
La momentul admiterii în spital, copilul era stabil din punct de vedere hemodinamic.
UPDATE: Cele patru victime ale exploziei din Letea Veche, județul Bacău, sunt transferate miercuri, la spitale din București și Timișoara, transmite Ministerul Sănătății.
În urma incidentului, evaluările de la fața locului au arătat că fata în vârstă de 14 ani, cu arsuri de aproximativ 40% suprafață corporală, trebuie să fie transferată de urgență la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” cu elicopterul SMURD.
Alți trei adulți au cu arsuri cuprinse între 50-70% suprafață corporală. Aceștia vor fi redirecționați în urma stabilizării hemodinamice către Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni și Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara.
În paralel Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Ministerul Sănătății (MS) vor activa Mecanismul European de Protecție Civilă pentru transferul pacienților în străinătate.
Patru persoane au fost rănite,miercuri, după ce o butelie a explodat și a generat un incendiu într-o casă dintr-o localitate din Bacău. Printre acestea se numără și un copil.
ȘTIREA INIȚIATĂ: Patru persoane, inclusiv un minor, au fost rănite miercuri după-amiază, în urma exploziei unei butelii urmată de incendiu, produsă într-o locuință din comuna Letea Veche, județul Bacău.
Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. Constantin Ene” Bacău, la fața locului au intervenit două autospeciale de stingere cu apă și spumă, echipaje DelGaz Grid, Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență, două ambulanțe SAJ și un echipaj SMURD.
Incendiul a afectat bunurile dintr-o cameră și aproximativ 20 de metri pătrați din acoperișul casei. Flăcările au fost lichidate, însă pompierii și specialiștii continuă acțiunile pentru asigurarea zonei și stabilirea cauzei exacte a producerii exploziei.
Răniții au fost preluați de echipajele medicale pentru îngrijiri de specialitate.
Articolul Patru răniți, printre care și un copil, după ce o butelie a explodat la Bacău. Victimele au fost transferate la alte spitale din țară apare prima dată în Mediafax.
Macron a precizat, de asemenea, că „chestiunile teritoriale privind Ucraina pot fi și vor fi negociate numai de către președintele ucrainean”.
Președintele francez a participat miercuri după-amiază la o videoconferință cu Donald Trump, Volodimir Zelenski și lideri ai Uniunii Europene, cu privire la viitorul summit Trump-Putin privind Ucraina.
După o conversație telefonică de o oră cu Donald Trump, Emmanuel Macron a declarat că președintele american dorește să obțină un armistițiu în Ucraina. O inițiativă „susținută” de Franța, a afirmat șeful statului francez, potrivit Le Figaro.
Întâlnirea dintre Trump și Putin va avea loc pe 15 august, în Alaska.
Articolul Macron speră la un viitor summit Trump-Zelenski-Putin organizat „într-o țară neutră” din Europa apare prima dată în Mediafax.
Prin Ministerul său de Afaceri Externe, Rusia a solicitat oficial Bulgariei permisiunea de a amplasa Consulatul General din Varna într-o clădire de birouri aflată la doar 200 de metri de sediul Marinei Bulgare. Informația a fost făcută publică de partidul politic centru-dreapta, Democrații pentru o Bulgarie Puternică.
„Este o încercare ostilă de a instala o bază operațională în proximitatea unui obiectiv strategic NATO. Așa ceva nu trebuie permis”, au transmis reprezentanții opoziției bulgare, acuzând că procesul de evaluare al Agenției de Stat pentru Securitate Națională trenează suspect, ceea ce ar putea însemna un „consimțământ tacit”, potrivit Sofia News Agency.
MAE: Nu există procedură de deschidere, misiunea nu are clădireMinisterul Afacerilor Externe a precizat că „nu există în prezent o procedură de deschidere a unui consulat la Varna”, subliniind că misiunea rusă „pur și simplu nu are o clădire”. Orice decizie privind acordarea unei locații ar urma „procedurile standard” între instituțiile bulgare, în conformitate cu Convenția de la Viena.
Consulatul, închis 2022, dar activ în sediul socialiștilorConsulatul General al Rusiei din Varna a fost închis temporar în 2022, după ce guvernul Petkov a expulzat 70 de diplomați ruși în urma invaziei Ucrainei. Lista l-a inclus și pe consulul general Vladimir Klimanov, expulzările fiind motivate de rapoarte ale serviciilor de securitate.
Activitatea consulară ar fi continuat neoficial, însă, din birourile Partidului Socialist Bulgar din Varna. Fotografiile și postările de pe rețelele sociale arată că acolo se desfășurau servicii precum depunerea cererilor de pașapoarte, la care a participat și liderul local al socialiștilor, Borislav Gutsanov.
Articolul Tensiuni la Marea Neagră: Rusia vrea consulat la Varna, lângă baza navală NATO a Bulgariei apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri că Guvernul are în plan eliminarea plafonul de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul, astfel că toți comercianții vor avea obligația să asigure posibilitatea de plată în numerar sau prin orice mijloc de plată electronică.
Legislația care vizează introducerea plății cu cardul are o vechime de peste 22 de ani, respectiv Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, iar inițial, obligația revenea comercianţilor, persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro, la cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României la data de 31 decembrie a anului precedent.
Ulterior, Guvernul a crescut pragul la 50.000 de euro cifra de afaceri, limită redusă la loc, la 10.000 de euro/ 50.000 de lei încasări în numerar, începând din 1 ianuarie 2023.
Nota de fundamentare a actului normativ făcea referire directă la lupta împotriva evaziunii fiscale. Potrivit inițiatorilor, reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 de euro la 10.000 de euro:
Mai detaliat, pragul de 50.000 de euro a fost redus la 10.000 de euro în iulie 2022, când Executivul a adoptat Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative şi alte măsuri financiar-fiscale, care a fost trecut de camera Deputaților, for decizional, în noiembrie 2022, cu amendamentul ca obligativitatea să fie raportată la încasări în numerar, nu la cifra de afaceri, respectiv de la nivelul de 50.000 de lei.
„Nu avem niciun fel de plafon”Acest prag ar urma să fie eliminat, conform declarațiilor titularului de la conducerea Ministerului Finanțelor.
„O altă chestiune foarte importantă de trasabilitate se referă la obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul. Eliminăm acel plafon de 50.000 de lei, astfel încât nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronică”, a declarat Alexandru Nazare.
Potrivit demnitarului, în prezent sunt peste 300.000 de astfel de cazuri.
„Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018, când POS-urile aveau diverse regimuri, era foarte complicat să obții un POS. Acum avem trei variante de POS. E mult mai facil să obții acest lucru”, a precizat Alexandru Nazare.
Măsurile sunt avute în vedere într-un proiect de act normativ aflat în lucru la Ministerul Finanțelor, proiect care ar urma să includă normele tranzitorii și regimul unor zone speciale din România, unde nu există internet.
„Ne vom uita și la aceste zone, pentru că probabil că sunt cazuri justificate în anumite zone din țară, dar acele cazuri sunt excepția, nu și regula, iar avem nevoie să avem o vizibilitate asupra plăților de toate tipurile”, a adăugat Alexandru Nazare.
În plus, ministrul Finanțelor menționează că a purtat un „dialog foarte deschis” cu Asociația Băncilor, de la care ar vrea să aplice dobânzi mai mici, și cu cei care se ocupă de mijloacele de plată electronică.
„Am făcut un apel în întâlnirile cu ei și fac un apel public și acum, ca odată cu adoptarea acestei măsuri, și din partea acestora să vedem o atitudine diferită în privința dobânzilor pe care le practică, astfel încât plata cu cardul să devină mai puțin costisitoare decât este astăzi. Ne așteptăm de la ei un răspuns la acest set de măsuri pe care îl propunem astăzi. Trebuie să-l vedem și de la acești operatori, că își modifică posturile, astfel încât pentru cetățean să devină această operațiune mai puțin costisitoare”, a conchis Alexandru Nazare.
Conform statisticilor BNR, numărul total de carduri în circulație în România era, la nivelul primului semestru din 2024, de peste 22,4 milioane de unități, numărul ATM-urilor ale furnizorilor de servicii de plată rezidenți, de 10.229 de unități, iar al POS-urilor, de 490.174 de unități.
Numărul lor este în creștere consistentă față de finalul anului 2021, când erau erau aproape 19,6 milioane de carduri, 10.132 de ATM-uri și 296.758 de POS-uri.
Articolul Guvernul vrea să elimine plafonul de 50.000 de lei încasări peste care operatorii au obligația de a asigura posibilitatea de plată cu cardul apare prima dată în Mediafax.
Lanțurile de magazine Auchan, Carrefour și Leclerc retrag de la raft 40 de loturi de brânzeturi, printre care Camembert, Brie, brânză de capră, Gorgonzola și altele, relatează publicația franceză Les Ecos.
Motivul este o posibilă legătură cu 21 de cazuri de listerioză, dintre care două fatale, care au fost raportate la începutul lunii.
Produsele au fost vândute atât în Franța, cât și în alte țări.
Portalul francez guvernamental „Rapel Conso” precizează că produsele au fost retrase din cauza suspiciunii de infestare cu Listeria monocytogenes.
Produsele au fost vândute în Franța și în alte țăriUn comunicat emis de Agenția Națională de Sănătate Publică din Franța și al Ministerului Agriculturii din această țară preciza că investigațiile autorităților sanitare au identificat date epidemiologice și microbiologice similare la începutul lunii august, sugerând o legătură între cele 21 de cazuri de listerioză raportate și consumul de brânzeturi din lapte pasteurizat, produse de compania Chavegrand.
Persoanele afectate au vârste între 34 și 95 de ani.
Acest tip de brânzeturi sunt moi, cu crustă înflorită, fabricate din lapte pasteurizat de capră sau vacă.
Produsele au fost vândute până la 9 august 2025 în toată Franța, în special în supermarketuri, dar și în magazine din piața internațională.
După salmoneloză, listerioza este a doua cauză a mortalității prin toxiinfecție alimentară în Franța.
Boala poate apărea într-o așa-numită formă invazivă, în care aproximativ un sfert dintre pacienți mor, cel mai adesea din cauze neurologice – meningita.
Perioada de incubație este cuprinsă între una și două săptămâni, dar poate ajunge până la trei luni.
Femeile însărcinate sunt deosebit de supuse riscului – de 20 de ori mai mult decât restul populației.
Fabricantul Chavegrand este șocatFabrica de brânzeturi Chavegrand e fondată în 1952, are 120 de angajați.
Reprezentanții Chavegrand declară că sunt șocați, pentru că nu au mai avut niciodată un caz de contaminare a produselor sale de înființare.
„Vestea este șocantă, iar fabrica de brânzeturi Chavegrand își exprimă condoleanțe familiilor afectate”, a declarat pentru AFP mica companie din departamentul Creuse.
Fabrica a retras primul lot de brânzeturi după o sesizare făcută la lanțul de magazine Carrefour, în privința unui lot suspicionat că ar fi fost infestat cu Listeria.
Chavegrand are o cifră de afaceri de 42 de milioane de euro, primește aproape 50 de milioane de litri de lapte de vacă și 8 milioane de litri de lapte de capră, pentru a produce 6.500 de tone de brânză de vacă și 1.400 de tone de brânză de capră pe an.
Produsele sale sunt distribuite sub mărci private.
Articolul Alertă de siguranță alimentară în Franța. Brânzeturi franțuzești, retrase de la raft din supermarketuri din Hexagon, dar și din alte țări apare prima dată în Mediafax.
Zelenski a declarat că „mai întâi trebuie să existe un armistițiu, apoi garanții de securitate – garanții reale de securitate”. „Și, apropo, președintele Trump și-a exprimat sprijinul pentru acest lucru”, a adăugat el.
„Rusia nu poate avea drept de veto în ceea ce privește perspectivele europene sau ale NATO împotriva Ucrainei”, a mai spus Zelenski despre condițiile sale pentru pace.
El a reiterat că Ucraina și aliații săi europeni doresc un singur lucru: „Pace în Ucraina, pace în Europa”.
„Sancțiunile ar trebui întărite dacă Rusia nu va accepta un armistițiu în Alaska”, a spus el, potrivit CNN.
Zelenski a adăugat că el crede că „Putin blufează” în ceea ce privește impactul sancțiunilor și că „sancțiunile afectează puternic economia de război a Rusiei”.
„Putin cu siguranță nu dorește pacea; el dorește să ocupe Ucraina. Putin nu poate păcăli pe nimeni”, a subliniat șeful statului ucrainean.
Întrebat în cadrul conferinței de presă despre posibilitatea cedării teritoriului din Donbas, Zelenski a declarat că poziția sa rămâne neschimbată.
„Orice problemă care vizează integritatea teritorială a Ucrainei nu poate fi discutată pur și simplu, fără a ține cont de constituția noastră și de voința poporului nostru. În ceea ce privește principiile noastre, în ceea ce privește integritatea noastră teritorială, în final, decizia va fi luată la nivel de lideri. Fără Ucraina (la masa negocierilor), este imposibil de realizat”, a spus el.
Articolul Zelenski spune că Trump și-a exprimat sprijinul pentru încetarea focului în Ucraina în timpul convorbirii cu liderii europeni apare prima dată în Mediafax.
După încheierea discuțiilor, într-o postare pe X, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a catalogat apelul ca fiind „foarte bun”.
„Astăzi, Europa, SUA și NATO au consolidat poziția comună față de Ucraina. Vom rămâne în strânsă coordonare. Nimeni nu dorește pacea mai mult decât noi, o pace justă și durabilă”, a scris von der Leyen pe X.
UPDATE 18:20 Șeful NATO, după convorbirea cu Trump: Mingea este acum în terenul lui Putin„Mingea este acum în terenul lui Putin”, declară miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, după convorbirea cu președintele american Donald Trump, potrivit The Guardian.
Rutte a postat o actualizare pe rețelele sociale, spunând că discuția sa cu Trump a fost „excelentă” și subliniind unitatea NATO „în eforturile de a pune capăt acestui război teribil împotriva Ucrainei și de a obține o pace justă și durabilă”.
UPDATE 18:08 Macron: Dorința americană este de a obține o încetare a foculuiDorința americană este de a obține o încetare a focului, a declarat președintele francez Emmanuel Macron la finalul videoconferinței pe care liderii europeni au avut-o cu președintele SUA, Donald Trump.
Președintele francez a indicat, de asemenea, că schimbul de replici cu Donald Trump le-a permis aliaților europeni să spere la o „pace durabilă”. În plus, Emmanuel Macron a dat asigurări că „chestiunile teritoriale vor fi negociate” doar de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Nu există planuri serioase pentru schimburi teritoriale pe masă astăzi”, a adăugat el. Emmanuel Macron a anunțat, de asemenea, că un nou pachet de sancțiuni ar putea fi impus împotriva Rusiei.
UPDATE 17:50 Zelenski: Trump mă va suna după întâlnirea cu PutinLiderul ucrainean Volodimir Zelenski declară presei că ar dori să se impună sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei dacă Kremlinul nu acceptă un armistițiu.
El afirmă că „Putin blufează, încearcă să avanseze pe toată linia frontului” și adaugă că Rusia pretinde că poate ocupa întreaga Ucraină.
Președintele ucrainean afirmă că Trump a spus că îl va contacta pe acesta după întâlnirea sa cu Putin de vineri.
UPDATE Merz, după convorbirea cu Trump: Există speranța că ar putea fi pace în Ucraina„Există speranța că ceva se mișcă. Există speranța că ar putea fi pace în Ucraina”, declară miercuri cancelarul german Friedrich Merz după convorbirea cu președintele american Donald Trump.
Merz afirmă că încetarea focului trebuie să fie primul pas către un acord de pace durabil, potrivit The Guardian.
El insistă asupra principiului european conform căruia „granițele nu trebuie modificate prin violență”.
UPDATE Agenda discuțiilorUn purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a declarat luni pentru POLITICO faptul că summitul virtual se va concentra pe opțiunile de presiune împotriva Rusiei, întrebările privind teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar și ordinea potențialelor negocieri de pace.
UPDATE Moscova consideră consultările liderilor europeni cu Trump „neimportante”Oficialii de la Moscova nu iau în serios consultările pe care liderii europeni le fac miercuri cu preşedintele SUA, Donald Trump. Sunt „neimportante”, au transmis ruşii.
Rusia a descris drept „neimportante” consultările dintre liderii europeni planificate cu Donald Trump prin videoconferinţă. Europenii încearcă să-l convingă pe Trump să apere interesele Ucrainei în timpul întâlnirii de vinerii cu Vladimir Putin.
Știrea inițială:Declarația a fost făcută cu două zile înainte de întâlnirea președintelui SUA cu omologul său rus Vladimir Putin, în Alaska, potrivit AFP.
„În scurt timp voi discuta cu liderii europeni. Sunt oameni minunați care doresc să se ajungă la un acord”, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare, Truth Social.
El urmează să participe la o videoconferință între liderii europeni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Articolul Trump a discutat cu liderii UE și Zelenski înainte de întâlnirea sa cu Putin în Alaska. Principalele reacții apare prima dată în Mediafax.
„Mingea este acum în terenul lui Putin”, declară miercuri secretarul general al NATO, Mark Rutte, după convorbirea cu președintele american Donald Trump, potrivit The Guardian.
Rutte a postat o actualizare pe rețelele sociale, spunând că discuția sa cu Trump a fost „excelentă” și subliniind unitatea NATO „în eforturile de a pune capăt acestui război teribil împotriva Ucrainei și de a obține o pace justă și durabilă”.
„Apreciez leadershipul lui Donald Trump și coordonarea strânsă cu aliații. Mingea este acum în terenul lui Putin”, a adăugat el.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat foarte optimist după convorbirea de astăzi, adăugând că partenerii Ucrainei au demonstrat „o singură voce pentru o singură misiune”, notează BBC.
El spune că nu ar numi întâlnirea de vineri dintre Putin și Trump un „moment istoric”, afirmând că va aștepta mai întâi rezultatul.
Întâlnirea dintre Trump și Putin va avea loc vineri, 15 august, în Alaska.
Articolul Șeful NATO, după convorbirea cu Trump: Mingea este acum în terenul lui Putin apare prima dată în Mediafax.
Președintele francez a participat miercuri după-amiază la o videoconferință cu Donald Trump, Volodimir Zelenski și lideri ai Uniunii Europene, cu privire la viitorul summit Trump-Putin privind Ucraina.
După o conversație telefonică de o oră cu Donald Trump, Emmanuel Macron a declarat că președintele american dorește să obțină un armistițiu în Ucraina. O inițiativă „susținută” de Franța, a afirmat șeful statului francez, potrivit Le Figaro.
Președintele francez a indicat, de asemenea, că schimbul de replici cu Donald Trump le-a permis aliaților europeni să spere la o „pace durabilă”. În plus, Emmanuel Macron a dat asigurări că „chestiunile teritoriale vor fi negociate” doar de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Nu există planuri serioase pentru schimburi teritoriale pe masă astăzi”, a adăugat el. Emmanuel Macron a anunțat, de asemenea, că un nou pachet de sancțiuni ar putea fi impus împotriva Rusiei.
Viitoarea întâlnire Trump-Putin privind Ucraina va avea loc în Alaska pe 15 august.
Articolul Macron, după convorbirea dintre Trump și liderii europeni: Dorința americană este de a obține o încetare a focului apare prima dată în Mediafax.
Israelul poartă discuții cu Sudanul de Sud privind posibilitatea relocării palestinienilor din Fâșia Gaza în această țară est-africană, afectată de un război civil prelungit și de crize umanitare severe. Planul face parte dintr-un efort mai amplu al Israelului de a facilita emigrarea în masă din Gaza, devastată de o ofensivă de 22 de luni împotriva Hamas.
Mai multe surse au confirmat existența discuțiilor pentru Associated Press, nefiind clar cât de avansate sunt negocierile. Organizațiile umanitare avertizează că implementarea acestui plan ar însemna mutarea oamenilor „dintr-o zonă de conflict lovită de foamete în alta” și ar ridica serioase probleme ale drepturile omului.
Evacuare înaintea asaltului asupra Hamas?Prim-ministrul Benjamin Netanyahu susține că dorește să pună în practică viziunea președintelui Donald Trump privind „migrația voluntară” a unei părți semnificative din populația Gazei: „Cred că lucrul corect de făcut, chiar și potrivit legilor războiului, este să permiți populației să plece, iar apoi să intri cu toată forța împotriva inamicului rămas acolo”, a declarat Netanyahu marți, într-un interviu pentru postul israelian de știri i24.
Palestinienii, organizațiile pentru drepturile omului și o mare parte a comunității internaționale resping aceste planuri, pe care le consideră expulzare forțată, împotriva dreptului internațional. „Sudanul de Sud nu ar trebui să devină un loc unde sunt abandonați oameni nedoriți. Și nu ar trebui să accepte oameni drept monedă de schimb pentru a îmbunătăți relațiile dintre state”, a menționat Edmund Yakani, lider al unui grup al societății civile din Sudanul de Sud, citat de AP.
Un nou început într-o țară instabilăEgiptul, care se învecinează cu Gaza, se opune ferm relocării palestinienilor, temându-se de un aflux de refugiați pe propriul teritoriu. Israelul și SUA au explorat în trecut opțiuni similare de relocare a palestinienilor din Gaza în Sudan, Somalia și regiunea separatistă Somaliland, toate confruntate cu instabilitate și foamete.
Chiar și palestinienii care vor să părăsească Gaza ar evita probabil Sudanul de Sud, una dintre cele mai instabile țări din lume. Țara, bogată în petrol, a pierdut aproape 400.000 de vieți în războiul civil izbucnit după independența din 2011, iar acordul de pace semnat acum șapte ani este fragil. Corupția și dependența de ajutorul extern fac situația și mai grea, iar tensiunile religioase și etnice sunt în creștere.
Tabere pentru palestinieni în Sudanul de SudLiderul societății civile sudaneze spune că sud-sudanezii trebuie să știe „cine vine și cât timp intenționează să rămână” pentru a evita tensiuni, având în vedere „problemele istorice cu musulmanii și arabii” din timpul războiului de independență.
Sudanul de Sud ar putea folosi un eventual acord în aces sens pentru a-și îmbunătăți relațiile cu Israelul și SUA. Potrivit consultantului politic american Joe Szlavik, o delegație israeliană ar urma să viziteze Sudanul de Sud pentru a evalua posibilitatea ridicării unor tabere temporare pentru palestinieni, finanțate cel mai probabil de Israel, conform AP.
Articolul Israel negociază relocarea masivă a palestinienilor din Gaza în Africa. Noul stat este, de asemenea, zonă de conflict apare prima dată în Mediafax.
