Va fi prima dată când Papa Leon, ales în luna mai lider al celor 1,4 miliarde de catolici din lume, vizitează un lăcaș de cult musulman de când a preluat funcția de la regretatul său predecesor, Francisc, care a susținut dialogul cu islamul, potrivit France24.
Cu un gest atât de simbolic, Leon calcă pe urmele Papei Benedict al XVI-lea, care a vizitat locul în 2006, și ale lui Francisc, care a făcut același lucru în 2014, însoțit de Marele Muftiu al Istanbulului. Dar, spre deosebire de ei, el nu va vizita Hagia Sofia, aflată în apropiere, legendara bazilică din secolul al VI-lea, construită în timpul Imperiului Bizantin și transformată în moschee după cucerirea Constantinopolului în 1453.
Moscheea Albastră – care își primește numele de la plăcile albastre vibrante de la Iznik care îi căptușesc interiorul – este una dintre principalele atracții turistice ale Istanbulului.
Cu cele șase minarete impunătoare, moscheea a fost construită la începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei sultanului Ahmed I, pe o parte a fostului Hipodrom, un imens stadion pentru curse de care, un element central al Constantinopolului pe vremea când acesta era capitala bizantină.
Slujbă la catedrala armeanăDuminică dimineață, după o slujbă de rugăciune la catedrala armeană și după ce va oficia o liturghie divină, echivalentul ortodox al unei liturghii, la St George’s, el se va îndrepta spre Liban pentru a doua etapă a călătoriei sale – prima sa turneu în străinătate de când a fost ales în această funcție.
Trump a făcut anunțul vineri într-o postare pe Truth Social, felicitându-l pe fostul președinte pentru grațiere și spunând că acesta a fost „tratat foarte dur și nedrept”, potrivit BBC.
Hernández a fost găsit vinovat în martie 2024 de conspirație pentru importarea de cocaină în SUA și de deținere de mitraliere. El a fost condamnat la 45 de ani de închisoare.
În aceeași postare, Trump a mai spus că îl susține pe candidatul conservator Tito Asfura la viitoarele alegeri generale din țara central-americană de duminică.
Hernández, membru al Partidului Național și președinte al Hondurasului între 2014 și 2022, a fost extrădat în Statele Unite în aprilie 2022 pentru a fi judecat pentru organizarea unei conspirații violente de trafic de droguri și pentru contribuția la traficul a sute de tone de cocaină către SUA.
A fost condamnat de un juriu din New York doi ani mai târziu.
Honduras este guvernat din 2022 de președinta Xiomara Castro din Partidul LIBRE, care a stabilit legături strânse cu Cuba și Venezuela.Însă Castro a menținut o relație de cooperare cu SUA, fiind de acord să mențină un tratat de extrădare de lungă durată cu Statele Unite. Țara sa găzduiește, de asemenea, o bază militară americană implicată în combaterea crimei organizate transnaționale din regiune.
Presupusul atacator, Rahmanullah Lakanwal, în vârstă de 29 de ani, a intrat în America în cadrul unui program care oferea protecție specială în materie de imigrare afganilor care lucrau cu SUA în urma retragerii trupelor din Afganistan în 2021.
Sarah Beckstrom, în vârstă de 20 de ani, membră a Gărzii Naționale, a fost ucisă în atacul armat de miercuri, iar un coleg, Andrew Wolfe, în vârstă de 24 de ani, se spune că luptă pentru viața sa.
Ca răspuns, președintele american Donald Trump a oprit procesarea tuturor cererilor de imigrare din partea afganilor, a ordonat o revizuire a cărților verzi emise persoanelor din 19 țări și a amenințat cu o represiune mai amplă împotriva migranților din ceea ce el numește „țări din lumea a treia”.
Afganii își exprimă compasiunea față de familiile victimelorCoaliția Comunității Afgane din Statele Unite și-a exprimat compasiunea față de familiile victimelor, solicitând o „anchetă cuprinzătoare”, dar îndemnând guvernul SUA să nu amâne sau să suspende cererile de imigrare afgană, potrivit BBC. „Douăzeci de ani de parteneriat afgano-american nu trebuie uitați”, se arată în declarația coaliției, făcând o aluzie la efortul de două decenii lansat de SUA în 2001 pentru a-i răsturna pe conducătorii talibani din Afganistan și a stabili securitatea în țară.
Suspectul a obținut azil în SUAMii de afgani s-au grăbit să fugă din țară în 2021, mulți prin Kabul, pe măsură ce SUA și-au retras trupele și talibanii au intrat în țară.
Oficialii americani spun că suspectul a avut o relație cu forțele americane din Afganistan în timp ce acestea erau staționate acolo. El a ajutat la paza forțelor americane pe aeroportul din Kabul în momentul retragerii, a declarat pentru BBC un fost comandant militar care a servit alături de el.
A venit în SUA în același an. A solicitat azil în 2024, iar cererea sa a fost aprobată la începutul acestui an, a declarat un oficial pentru partenerul BBC, CBS News.
Un atac cu drone rusești asupra capitalei Ucrainei, desfășurat în noaptea de vineri spre sâmbătă, a rănit cel puțin șase persoane, inclusiv un adolescent, și a provocat pagube materiale semnificative, au anunțat autoritățile, citate de Le Figaro.
Explozii puternice au fost auzite pentru prima dată aproape de miezului nopții de către jurnaliștii AFP în centrul Kievului, iar primarul orașului, Vitali Klitschko, le-a atribuit Moscovei.
„Șase persoane au fost rănite în capitală în urma unui atac inamic. Trei dintre ele, inclusiv un copil de 13 ani, au fost spitalizate”, a scris primarul pe contul său de Telegram, conform unui raport provizoriu care continuă să evolueze.
O clădire cu 25 de etaje a fost afectatăCel puțin două clădiri rezidențiale, inclusiv una cu 25 de etaje, o casă și automobile au fost, de asemenea, mai mult sau mai puțin grav avariate, în cel puțin trei cartiere ale orașului, au declarat Klitschko și șeful administrației militare de la Kiev, Tymur Tkachenko.
„Dronele inamice sunt deasupra orașului, iar apărarea aeriană răspunde”, a dat asigurări oficialul pe contul său de Telegram.
„Aceasta este pur și simplu o încercare a rușilor de a teroriza populația civilă”, a denunțat Tkachenko.
Parte muzeu, parte centru de cercetare academică, Centrul pentru Civilizație Islamică (CISC) din Tașkent, cu trei etaje și o investiție de 150 de milioane de dolari, va fi deschis publicului în martie 2026 și își propune să celebreze și să reînvie rolul istoric al Uzbekistanului ca centru al erudiției islamice, potrivit CNN.
„Această regiune a găzduit mulți strămoși care au influențat civilizația mondială”, a declarat Firdavs Abdukhalikov, directorul CISC. „Marea întrebare a fost cum să prezentăm influența lor lumii, generațiilor tinere, într-un mod captivant și modern.”
În ultimii opt ani, cât timp clădirea era în construcție, CISC a angajat 1.500 de specialiști din peste 40 de țări pentru a ajuta la dezvoltarea elementelor științifice, arhitecturale și culturale ale centrului.
„Portrete vii” ale unor cercetători și gânditoriDe exemplu, prin intermediul unei „zone educaționale interactive” care valorifică realitatea virtuală, realitatea augmentată și tehnologiile de inteligență artificială pentru expoziții precum conversații cu „portrete vii” ale unor cercetători și gânditori istorici, centrul speră să inspire copiii să exploreze astronomia, medicina, literatura și arta.
Etajul al doilea va fi dedicat cercetării, unde cadrele universitare internaționale vor putea accesa peste 200.000 de cărți din biblioteca sa.
„Nu este doar un muzeu — este o platformă culturală și educațională. Aici, nu interacționăm doar cu artefacte, ci și cu viețile și ideile unor personalități influente”, a adăugat Abdukhalikov.
Deși Uzbekistanul este o națiune seculară, Islamul este o parte cheie a istoriei și identității sale culturale.
Cuceririle arabe au adus islamul în Asia Centrală în secolul al VII-lea, înlocuind tradițiile zoroastriene și budiste anterioare, iar între secolele al IX-lea și al XII-lea, regiunea a cunoscut o epocă de aur a științei, literaturii și arhitecturii.
Cauza incendiului rămâne neclară, deși oficialii au declarat că polistirenul și plasa de protecție plasată pe exteriorul ferestrelor au facilitat răspândirea acestuia.
Se știe acum că cel puțin 128 de persoane au murit într-un incendiu devastator care a cuprins mai multe clădiri înalte din Hong Kong, potrivit BBC.
Alte 79 de persoane au fost rănite în incendiu – cel mai grav incendiu din oraș din ultimii peste 70 de ani. Zeci de persoane sunt încă dispărute.
Poliția a intrat în clădiri pentru a începe să strângă probe, după ce autoritățile au declarat că o anchetă va avea loc în următoarele trei până la patru săptămâni.
Comisia Independentă Împotriva Corupției (ICAC) a declarat că printre cei arestați vineri în cadrul anchetei de corupție se numără directori ai unei companii de inginerie și subcontractanți de schele.
Incendiul a fost stins completAproximativ 2.311 pompieri au intervenit pentru a stăvili incendiul, după ce acesta s-a răspândit în șapte dintre cele opt blocuri de apartamente din Wang Fuk Court. Eforturile de stingere a incendiilor au încetat acum. Incendiul a fost stins complet vineri, la ora locală 10:18 (02:18 GMT), a declarat departamentul de pompieri într-o conferință de presă. De asemenea, a precizat că 89 de cadavre nu au fost încă identificate, iar 16 cadavre rămân în interiorul clădirilor.
Între timp, mulțimi de oameni s-au adunat la o sală comunitară din apropiere, care a fost deschisă familiilor care își caută cei dragi dispăruți. Rudele sunt rugate să ajute la procesul de identificare aducând fotografii de familie.
Guvernul din Hong Kong a înființat, de asemenea, adăposturi și centre de sprijin pentru locuitorii strămutați. Grupuri de voluntari au împachetat și organizat provizii pentru cei afectați, inclusiv îmbrăcăminte și produse de igienă.
Incendiul a izbucnit miercuri la ora locală 14:51 (06:51 GMT), iar până la ora locală 18:22 a fost clasat la categoria cea mai gravă de către pompieri.
Echipa de apărare a fostului președinte brazilian Jair Bolsonaro a depus vineri o moțiune pentru anularea procesului pentru lovitura de stat, după ce liderul de extremă dreapta a fost condamnat la 27 de ani de închisoare, potrivit Le Figaro.
Fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, își ispășește pedeapsa de marți, fiind în custodia poliției din Brasilia.
Curtea Supremă a Braziliei a decis, marți, ca fostul președinte Jair Bolsonaro să înceapă executarea unei pedepse de 27 de ani de închisoare, după ce instanța a respins apelul inițial al apărării privind rolul său într-o conspirație menită să îl mențină la putere după pierderea alegerilor din 2022.
Judecătorii Curții Supreme au hotărât ca Jair Bolsonaro să fie plasat într-o unitate a poliției federale din Brazilia, unde se afla deja în custodie. Fostul președinte a fost arestat sâmbătă, după ce a recunoscut că a deteriorat brățara electronică pe care o purta în perioada de arest la domiciliu.
Bolsonaro a susținut că medicamentele pe care le ia i-ar fi indus „halucinații” și „paranoia”, făcându-l să creadă că dispozitivul era folosit pentru a-l spiona.
Ceruse arest la domiciliuEchipa sa juridică a cerut anterior ca el să execute pedeapsa la domiciliu, invocând probleme medicale cauzate de atacul cu cuțitul din 2018.
Totuși, încălcarea regulilor privind monitorizarea electronică a dus la respingerea cererii.
În septembrie, Curtea Supremă l-a condamnat pe Bolsonaro și pe alți șapte colaboratori pentru organizarea unui complot menit să anuleze rezultatul alegerilor, să dizolve Curtea Supremă și să acorde armatei puteri extinse.
Procurorii au susținutbrazilian, de asemenea, că planul includea tentative de asasinat la adresa președintelui ales Luiz Inácio Lula da Silva și a unui judecător al Curții Supreme. Bolsonaro neagă acuzațiile și afirmă că a încercat doar să conteste rezultatul alegerilor prin mijloace constituționale.
În august, la loteria franceză EuroMillions s-a câștigat un premiu record de 250 de milioane de euro, cel mai mare premiu național câștigat vreodată într-un joc de loterie, potrivit Le Figaro.
Câștigătorii au fost un grup de cinci prieteni din regiunea Île-de-France, potrivit site-ului FDJ. Aceștia jucau „toți împreună” pentru prima dată . Recordul anterior pentru un premiu în Franța era de 220 de milioane de euro, câștigat la extragerea EuroMillions din Tahiti, Polinezia Franceză, în 2021.
Aceste 250 de milioane de euro, care corespund premiului maxim oferit de EuroMillions, fuseseră deja câștigate în Austria și Irlanda în 2025.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a susținut că Biden nu a semnat el însuși ordinele, spunând că „nebunii de stânga radicală care îl înconjurau pe Biden în jurul frumosului Resolute Desk din Biroul Oval i-au luat președinția” semnându-și numele folosind un autopen – un aparat de semnătură folosit în mod obișnuit de președinții americani încă de la inventarea acestui dispozitiv, potrivit The Guardian.
„Nu este permisă utilizarea Autopen-ului dacă nu există o aprobare specifică din partea președintelui Statelor Unite”, a declarat Trump, susținând nefondat că a fost utilizat de alte persoane fără aprobarea lui Biden și susținând că „aproximativ 92%” din toate ordinele executive erau, prin urmare, invalide.
Trump a susținut în repetate rânduri că Biden era derutat la sfârșitul mandatului său și nu era cel care lua deciziile. De asemenea, Trump a susținut de multe ori, fără dovezi, că oficialii administrației Biden ar fi putut falsifica semnătura șefului lor folosind sistemul de autopen și ar fi putut întreprinde acțiuni generale de care acesta nu era conștient.
De asemenea, Trump a pus la îndoială în mod obsesiv validitatea grațierilor și a altor documente semnate de Biden cu ajutorul unui dispozitiv de semnare automată, chiar dacă, timp de decenii, alți președinți s-au bazat și ei pe acest dispozitiv pentru a semna documente cheie. Trump însuși a folosit un dispozitiv de semnare automată în trecut.
Autoritățile turce susțin că nu au detectat încă nicio poluare. „Petrolierul Kairos, gol și în drum spre portul rusesc Novorossiisk, a luat foc la 28 de mile marine în largul coastei noastre, din cauze externe. Toți cei 25 de membri ai echipajului sunt teferi și nevătămați ”, a declarat Direcția Generală pentru Afaceri Maritime (DGM) din Turcia, potrivit Le Figaro.
Un al doilea petrolier, Virat, „a raportat că a fost lovit la aproximativ 35 de mile marine distanță ”, a anunțat, de asemenea, DGM, fără a specifica natura impactului. Întrebat în direct de postul de televiziune privat NTV despre termenul „cauze externe ”, ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, a ridicat posibilitatea existenței unor mine, rachete sau drone. „O cauză externă înseamnă că nava a fost lovită de o mină, o rachetă sau un proiectil similar, sau de o dronă, sau de un vehicul subacvatic fără pilot. Acestea sunt primele lucruri care îmi vin în minte”, a spus el.
Ambele petroliere erau goale„Echipele Pazei de Coastă au ajuns la a doua navă și intervin în prezent. Douăzeci de persoane se află la bord. Sănătatea și siguranța lor nu sunt compromise și nu există niciun incendiu la bord”, a declarat el. Potrivit ministrului, ambele nave erau goale: „Până acum nu a fost detectată nicio poluare, dar monitorizăm incendiul”, a spus el, adăugând că Kairos, care este în flăcări, „transportă propriul combustibil ”. Incendiul de pe Kairos a izbucnit în jurul orei 18:00, ora locală (15:00 GMT), potrivit guvernatorului din Kocaeli, Ilhami Aktas, intervievat de NTV.
Numeroase mine plutitoare au fost localizate și distruse în Marea Neagră de la începutul conflictului din Ucraina. Aceste muniții, utilizate de părțile beligerante pentru a-și proteja coastele, au plutit în derivă în ultimii ani, în special din cauza furtunilor. Confruntate cu acest pericol, Turcia, Bulgaria și România, trei state membre NATO riverane Mării Negre, au înființat în 2024 un grup de contramăsuri navale împotriva minelor (MCM Marea Neagră).
Airbus a avertizat vineri asupra unor potențiale perturbări ale călătoriilor în contextul modernizării a aproximativ 6.000 de aeronave A320 operaționale, după un incident petrecut luna trecută pe un zbor JetBlue, potrifit France24.
Producătorul european de avioane le-a cerut vineri clienților săi să ia „măsuri de precauție imediate” după evaluarea incidentului.
„Radiațiile solare intense pot corupe datele esențiale pentru funcționarea comenzilor de zbor”, a declarat Airbus, adăugând că „un număr semnificativ de aeronave din familia A320 aflate în prezent în serviciu” ar putea fi afectate.
Înlocuirea software-ului va dura „câteva ore” la majoritatea avioanelor, dar pentru aproximativ 1.000 de aeronave, procesul „va dura săptămâni”, a declarat pentru AFP o sursă apropiată situației.
Software-ul defect, Elevator and Aileron Computer (ELAC), este fabricat de gigantul aerospațial și de apărare Thales.
Perturbări pentru pasageri„Airbus recunoaște că aceste recomandări vor duce la perturbări operaționale pentru pasageri și clienți”, a declarat compania, cerându-și scuze pentru inconveniente.
Pe 30 octombrie, o aeronavă A320 operată de JetBlue a întâmpinat o problemă cu comenzile în zbor din cauza unei defecțiuni a computerului.
Avionul a pierdut brusc altitudine în timp ce zbura între Cancun, Mexic, și Newark, Statele Unite, iar piloții au fost nevoiți să aterizeze în Tampa, Florida.
Presa americană a citat pompieri locali care au declarat că unii pasageri au fost răniți.
Produs din 1988, A320 este avionul cu cele mai bune vânzări la nivel global, Airbus vânzând 12.257 de aeronave până la sfârșitul lunii septembrie, comparativ cu vânzarea a 12.254 de Boeing 737.
Potrivit unui raport publicat pe 12 noiembrie, rețeaua ar include zeci de site-uri false de știri care imită identitatea vizuală și editorială a unor publicații franceze, într-o tentativă de manipulare a opiniei publice.
Site-uri false implicate în campania de dezinformareRSF semnalează că 85 dintre cele 141 de site-uri identificate anterior de Recorded Future, o companie americană de securitate cibernetică, sunt încă active. În total, rețeaua controlată din Rusia ar fi publicat aproape 13.900 de articole din februarie până în prezent, conținutul intensificându-se semnificativ începând cu 18 octombrie, când au fost difuzate peste 5.100 de materiale.
Aceste platforme, precum „Sud-Ouest Direct”, „Actu Directe” sau „Normandie Actus Infos”, sunt concepute pentru a reproduce aproape identic site-urile reale de presă, inducând în eroare cititorii. Ele promovează în mod constant teme politice favorabile Kremlinului, inclusiv articole ce denigrează lideri occidentali sau propagă informații false despre războiul din Ucraina.
Riscurile campaniei de dezinformare asupra alegerilor din 2026Vincent Berthier, responsabilul biroului de tehnologie și jurnalist al RSF, avertizează că această campanie de dezinformare ar putea influența rezultatul alegerilor municipale. El subliniază necesitatea creșterii vizibilității jurnalismului autentic, în special pe rețelele sociale și prin instrumente digitale emergente.
RSF amintește că Rusia a derulat campanii similare în Germania, la alegerile legislative din 2025, și în SUA, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024. Potrivit The New York Times, multe dintre aceste rețele sunt operate de John Mark Dougan, fost polițist american stabilit în Moscova din 2017.
O femei și cei doi copii, ambii adulți, au fost condamnați la închisoare pentru că au spionat obiective militare ucrainene. Ulterior, ei au trimis informațiile rușilor. Condamnarea a fost pronunțată vineri în regiunea Hmelnițki din vestul Ucrainei. Femeia este o fostă oficială locală. Ea a fost ajutată de fiul și fiica ei. Cei vinovați au fost condamnați la 15 ani de închisoare, potrivit Sky News.
Anchetatorii au stabilit că familia „a transmis sistematic date despre instalațiile militare ucrainene către FSB”.
„S-a stabilit că în februarie 2024, femeia a intrat în corespondență cu un reprezentant al FSB. Știind că acesta era angajat al serviciilor speciale ale statului agresor, ea a fost de acord să coopereze pentru bani și i-a implicat și pe copiii ei adulți în acest proces. Din februarie până în mai 2024, aceștia au „simulat” călătorii în familie în districtul Kamianets-Podilskyi, colectând fotografii ale punctelor de control, pozițiilor de apărare aeriană și mișcărilor soldaților ucraineni. În mai, au fost demascați imediat după o altă operațiune de colectare de informații – înainte de a le transmite inamicului”, a transmis procurorul general pe Telegram.
Autoritățile din Polonia au arestat și ele doi ucraineni și trei belaruși sub acuzația că au acționat în numele serviciilor de informații străine.
Printre presupusele lor activități s-au numărat fotografierea și transmiterea de imagini ale infrastructurii critice și ale pozițiilor cruciale pentru securitatea națională în 2024 și la începutul anului 2025, au declarat procurorii. Se pare că au fost plătiți în criptomonede, au adăugat procurorii.
