„Pe DJ 177A, în Pasul Puzdra, unul dintre drumurile cele mai afectate în urma viiturii, am redat circulația pentru utilajele de intervenție, iar în perioada următoare vom turna și asfalt. Pe șantierul solidarității din Broșteni sunt zi de zi primari, voluntari, ONG-uri, asociații religioase, firme și sute de oameni care muncesc pe timpul și pe banii lor. Le mulțumesc, în numele tuturor sucevenilor, pentru că au răspuns apelului nostru de a reconstrui împreună Broșteniul”, a scris Șoldan într-o postare pe Facebook.
Președintele CJ Suceava menționează că se lucrează și la refacerea infrastructurii rutiere distrus și a rețelelor electrice.
„Mulți și-au pierdut nu doar casa, ci întreaga gospodărie: anexe, depozite, bunuri. Zeci de operatori economici au pierdut utilaje, mașini, stocuri de marfă sau chiar punctele de lucru. În spatele acestor firme sunt sute de angajați și familiile lor.
Zilele trecute, împreună cu prefectul Traian Andronachi, m-am întâlnit la Broșteni cu aproximativ 70 de agenți economici și am stabilit, caz cu caz, ce pași trebuie urmați pentru despăgubiri. Am constituit și o comisie care să se ocupe punctual de fiecare situație. Pagubele sunt foarte mari, dar nu stăm pe loc. Avem zeci de kilometri de drumuri județene afectate, zeci de kilometri de drumuri comunale rupte de ape și foarte multe drumuri forestiere distruse”, mai precizează Șoldan.
Echipele și utilajele Direcției Județene de Drumuri și Poduri din cadrul Consiliului Județean Suceava se află în Broșteni pentru a ajuta la lucrări.
Articolul Casele și infrastructura din Broșteni, refăcute treptat după inundații apare prima dată în Mediafax.
Real Madrid rămâne pentru al doilea an consecutiv cea mai valoroasă marcă de fotbal, cu o valoare estimată la 2,14 miliarde de dolari, şi pentru al patrulea an consecutiv cea mai puternică marcă. Creşterea cu 14% a valorii brandului reflectă rezilienţa clubului, chiar dacă echipa nu a cucerit niciun trofeu major în sezonul 2024/25.
FC Barcelona urcă pe locul al doilea, cu o valoare de 1,91 miliarde de dolari, după un sezon de succes în care a cucerit Supercupa Spaniei, Copa del Rey şi La Liga. Este prima dată din 2021 când ambele cluburi spaniole ocupă primele două poziţii în clasamentul global.
Manchester City coboară pe locul trei, cu o valoare de 1,6 miliarde de dolari, în timp ce Liverpool ajunge pe locul patru, cu 1,56 miliarde de dolari, susţinut de câştigarea titlului în Premier League.
Paris Saint-Germain urcă pe locul cinci, după ce a câştigat Ligue 1, Cupa Franţei şi primul titlu UEFA Champions League din istoria clubului, iar FC Bayern Munchen se menţine pe locul şase, cu 1,39 miliarde de dolari.
Raportul evidenţiază că valoarea şi puterea brandului sunt factori-cheie pentru succesul cluburilor, influenţând veniturile din sponsorizări, merchandising şi atragerea de jucători şi investiţii.
Raportul arată, de asemenea, că în La Liga valoarea este concentrată în special la Real Madrid şi Barcelona, care cumulează 70% din valoarea totală a cluburilor spaniole, în timp ce în Ligue 1 Paris Saint-Germain depăşeşte de peste şapte ori valoarea următorului club francez, Olympique de Marseille.
Clasament top 10 cele mai valoroase cluburi de fotbal – 2025 (valoare în milioane de dolari):1. Real Madrid CF – 2.142
2. FC Barcelona – 1.910
3. Manchester City FC – 1.604
4. Liverpool FC – 1.565
5. Paris Saint-Germain – 1.518
6. FC Bayern Munchen – 1.395
7. Manchester United FC – 1.389
8. Arsenal FC – 1.339
9. Chelsea FC – 1.071
10. Tottenham Hotspur FC – 890
Articolul Topul celor mai valoaroase mărci de fotbal din lume. Real Madrid şi FC Barcelona pe primele poziții apare prima dată în Mediafax.
Stelian Bujduveanu spune că „în Centrul Vechi avem un proiect foarte interesant și o să-l vedeți în perioada următoare. Acum am intrat la igienizare și reabilitare, s-au schimbat toate băncile din Centrul Istoric, s-a pus iluminatul pe poziție, pentru că era degradat, ne-am apucat să curățăm tot ce e pe stradă, tot ce e stricat, inclusiv să refacem pavajul”.
„Aici, vrem să facem primul proiect de CCTV, să avem camere de filmat moderne în tot Centrul Istoric, pentru a opri și a combate această infracționalitate. Trebuie să fie primul proiect pilot din România și unde mai bine decât în cea mai aglomerată zonă, Centrul Istoric, unde vin toți turiștii străini, toți turiștii din România. Nici un unghi din Centrul Istoric nu va rămâne neacoperit de camere moderne de filmat (…), e pentru a combate criminalitatea, obligatoriu”, explică primarul interimar.
Stelian Bujduveanu precizează că „abordarea e să folosim tehnologia, ca să vină în ajutor, la fel cum facem și la trafic (…). La fel și în Centrul Istoric, în momentul în care ai monitorizare video permanentă, iar acum modulele de camere de filmat vin inclusiv cu inteligența artificială, care îți detectează dacă există anumite schimbări de comportament, toată această tehnologie implementată pe un areal restrâns, Centrul Istoric, va putea seta direcția în care să extindem la tot orașul. Suntem în studiul de fezabilitate în momentul de față, sunt destul de multe camere, nici eu nu mă așteptam, câteva mii de camere care trebuie (…). Eu sper ca, dacă procedurile merg bine, la începutul anului viitor să putem să dăm drumul la montaj”.
Articolul Proiect pilot în Centrul Vechi: mii de camere de supraveghere apare prima dată în Mediafax.
Wizz Air a anunţat, joi, lansarea a 15 rute noi din patru oraşe din România către destinaţii din Europa şi Africa de Nord, începând cu finalul lunii octombrie 2025 şi până în primăvara anului viitor.
Compania va introduce cinci rute din Bucureşti Otopeni, patru din Cluj-Napoca, patru din Iaşi şi două din Braşov.
Printre destinaţiile adăugate se numără Berlin, Praga, Bordeaux, Turku şi Faro pentru Bucureşti; Marrakesh, Stockholm, Oslo şi Milano pentru Cluj-Napoca; Copenhaga, Praga, Valencia şi Pescara pentru Iaşi; Milano şi Roma pentru Braşov.
Majoritatea rutelor vor fi operate de câteva ori pe săptămână, cu frecvenţe diferite în sezonul de iarnă şi cel de vară.
Preţurile anunţate pentru bilete încep de la 99 de lei.
Extinderea aduce numărul total al rutelor Wizz Air operate din România la 228, din 13 aeroporturi, conectând pasagerii români cu 85 de destinaţii din 27 de ţări. Compania are opt baze operaţionale în ţară şi peste 1.600 de angajaţi.
Articolul O companie aeriană low-cost anunţă 15 rute noi din România pentru sezonul de iarnă 2025. Unde se va putea zbura apare prima dată în Mediafax.
Decizia Germaniei, sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, de a bloca parțial exporturile de arme destinate forțelor israeliene din Gaza este, potrivit experților, puțin probabil să aibă un impact semnificativ pe termen lung asupra cooperării strânse în domeniul apărării dintre cele două țări, scrie Euractiv.
Restricțiile exclud echipamente valoroase precum submarine, corvete navale și sistemul de apărare antirachetă Arrow-3, lăsând neatins nucleul comerțului militar bilateral.
Domeniul limitat al interdicțieiEmbargoul se aplică doar armelor care ar putea fi folosite în Gaza, ridicând semne de întrebare cu privire la continuarea livrărilor de motoare, cutii de viteze și piese pentru vehiculele blindate israeliene (adesea desfășurate în Gaza și Cisiordania).
Unii furnizori, precum producătorul de cutii de viteze Renk, și-au exprimat disponibilitatea de a ocoli interdicția prin mutarea producției în străinătate, pentru a menține aprovizionarea armatei israeliene.
Context politic și strategicGermania este al doilea cel mai mare furnizor de arme al Israelului, după SUA, livrând corvete, arme antitanc și componente pentru vehicule.
Cercetătorul Zain Hussain, de la Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), a declarat că Israelul va continua să se bazeze pe ambele state pentru capabilități militare majore.
Muriel Asseburg, șefa Departamentului pentru Orientul Mijlociu și Africa din cadrul Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP), a subliniat valoarea simbolică a interdicției, dar a accentuat caracterul său limitat ca durată și domeniu de aplicare, avertizând că guvernul israelian de extremă dreapta ar putea provoca repercusiuni mai serioase în viitor.
Contracte confidențiale și exporturi recenteDetaliile privind exporturile germane de arme rămân în mare parte secrete, fiind publicate doar cifre agregate.
În 2023, au fost aprobate licențe în valoare de 326 de milioane de euro pentru Israel, de aproape zece ori mai mult decât în anul precedent, după atacurile din 7 octombrie.
În prima parte a lui 2025, exporturile au ajuns la 90 de milioane de euro, incluzând arme de foc, muniție și echipamente militare specializate. Chiar dacă anumite echipamente nu sunt folosite direct în Gaza, livrarea lor poate permite redirecționarea altor arme către operațiunile de pe linia frontului.
Articolul Relațiile militare dintre Germania și Israel rămân solide, chiar și după restricțiile lui Merz apare prima dată în Mediafax.
De la creierul din umbră aflat în străinătate până la adolescentul trimis să comită atacul, conceptul de violenţă-ca-serviciu se bazează pe un lanţ de roluri infracţionale.
Grupul Operaţional GRIMM al Europol explică cine este cine în acest proces şi cum sunt atraşi tinerii în comiterea de infracţiuni violente.
Anchetatorii au identificat un proces tipic în patru etape, fiecare implicând actori diferiţi, care pot acţiona din ţări diferite:
Instigatorul – persoana care comandă şi finanţează infracţiunea. Instigatorii se află adesea în străinătate, departe de locul atacului planificat.
Recrutorul – intermediarul care identifică şi abordează potenţiali autori, de obicei prin aplicaţii de mesagerie criptată sau platforme de jocuri/chat. Recrutorii sunt, de regulă, disponibili permanent pentru a împinge, convinge sau presa ţintele.
Facilitatorul – organizatorul care asigură condiţiile necesare comiterii infracţiunii: logistică, unelte, contacte şi aranjamente financiare.
Autorul – persoana care comite efectiv infracţiunea. În multe cazuri investigate de OTF GRIMM, autorul este un minor fără cazier, ales tocmai pentru presupusa sa „invizibilitate” în faţa forţelor de ordine.
Separarea acestor roluri permite infractorilor să opereze ca un serviciu externalizat. Instigatorii plătesc, recrutorii găsesc forţa de muncă, facilitatorii pregătesc terenul, iar autorii îşi asumă riscul.
Acest lanţ fragmentat îngreunează identificarea creierelor din spatele atacurilor şi facilitează manipularea tinerilor.
Europol şi partenerii săi lucrează pentru a destructura acest model la fiecare etapă, vizând nu doar pe cei care apasă pe trăgaci, ci şi pe cei care comandă, organizează şi profită de pe urma violenţei.
Lansat în 2025, OTF GRIMM este un efort în desfăşurare al agenţiilor internaţionale de aplicare a legii, menit să combată tendinţa tot mai accentuată a violenţei-ca-serviciu şi recrutarea tinerilor în criminalitatea gravă şi organizată.
Forţa operativă reuneşte în prezent Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Islanda, Ţările de Jos, Norvegia, Suedia şi Europol. Islanda este cea mai recentă ţară care s-a alăturat, consolidând efortul colectiv împotriva fenomenului.
Articolul Europol: Tinerii fără antecedente penale sunt recrutaţi pentru a comite atacuri violente apare prima dată în Mediafax.
Premierul României Ilie Bolojan a postat aseară un mesaj pe grupul de lucru al Asociației Municipiilor din România, în care a subliniat gravitatea situației bugetare, scrie Gândul.
Ilie Bolojan a avertizat că țara nu mai are capacitatea financiară de a susține toate proiectele de investiții semnate în ultimii ani, inclusiv pe PNRR și că rezilierea unilaterală a unor contracte este inevitabilă.
Într-un mesaj transmis colegilor de la Asociația Municipiilor din România, premierul României a subliniat că supracontractarea pe PNRR depășește 20 de miliarde de euro, la care se adaugă alte programe de finanțare precum Anghel Saligny, CNI, Transporturi și Sănătate.
Mesajul premierului:Bună seara, stimați colegi!
Din respect pentru mandatele dvs și pentru AMR fac următoarele precizări:
Articolul Gândul a publicat integral mesajul în 10 puncte transmis de premierul Bolojan primarilor seara trecută. Ce le-a transmis oficialul apare prima dată în Mediafax.
Guvernul Bolojan a decis reluarea programului Rabla pentru persoane fizice, însă acesta este redus semnificativ: sunt alocați doar 200 de milioane de lei pentru perioada 2025 – 2030.
Potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență, Guvernul Bolojan reduce valoarea voucherului Rabla de la 7 000 de euro la aproximativ 3 500 de euro.
Tichetele pentru mașinile cu combustie rămân la 2 000 de euro, iar pentru cele hibride – 2 500 de euro.
250 000 de mașini vechi au fost casateSesiunile destinate UT-urilor și persoanelor juridice, în valoare de 670 de milioane de lei, vor fi anulate sau amânate pentru 2026.
Programul Rabla va fi reluat de la 2 septembrie.
Potrivit ministrului Mediului, Diana Buzoianu, schema de finanțare trebuie regândită astfel încât să se elimine dependența exclusivă de stat.
„Se autorizează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să lanseze un program pentru persoane fizice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2025-2030 (Rabla plus și Rabla clasic), în limita a 200 de milioane de lei”, se arată în proiectul de Ordononanță de Urgență.
250 000 de mașini vechi au fost casate, spune ministrul Mediului, iar acesta era un criteriu important și esențial, cuprins în PNRR, pentru reluarea programului Rabla.
Inițial, programul Rabla avea alocat un buget-record de 1, 43 de miliarde de lei.
Articolul Deși, inițial, fusese suspendat, programul „Rabla” se reia, dar sumele alocate sunt mult mai mici apare prima dată în Mediafax.
În iulie cei care se gândeau deja să apeleze la finanţare pentru a deveni proprietari au primit un imbold suplimentar, în contextul anunţului de majorare a cotei TVA pentru locuinţe la 21%, fapt ce a contribuit la evoluţia bună a pieţei.
Din toamnă, însă, cererea pentru creditele ipotecare ar putea să se diminueze uşor.
Creditele ipotecare noi, în creştere în prima jumătate a anului
Volumul total al creditelor acordate gospodăriilor populaţiei pentru locuinţe s-a apropiat în semestrul I de pragul de 30 de miliarde de lei, după un avans cu 32% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).
Creditele ipotecare noi, excluzând refinanţările şi restructurările împrumuturilor existente, au reprezentat lunar, potrivit estimărilor BNR analizate de specialiştii Imobiliare.ro Finance, până la 40% din totalul împrumuturilor acordate de bănci şi au însumat în primele şase luni aproximativ 10,7 miliarde de lei.
Valoarea acestora a fost cu 24% mai mare faţă de cea aferentă semestrului 1 2024.
„Piaţa de creditare şi-a menţinut trendul ascendent în prima jumătate a anului, trend început încă din 2024. În mod paradoxal, instabilitatea politică a susţinut această evoluţie, amânând adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ în cerere. Cu toate acestea, pe alocuri au fost resimţite câteva şocuri notabile, ca de exemplu creşterea volatilă a cursului leu/euro, urmată de un deficit de lichiditate în piaţa, care a impactat dobânzile comerciale, deficit generat chiar de eforturile BNR de echilibrare a cursului. Anunţarea eliminarii cotei reduse de TVA la locuinţe, cu aplicare din 1 august, a avut ca efect accelerarea tranzacţiilor în luna iulie pe segmentul locuinţelor noi.
În privinţa dobânzilor, BNR a menţinut nivelul de 6,5%, o decizie echilibrată care nu va opri brusc economia, deja afectată, dar nici nu va genera scăderi de costuri de finanţare pe termen scurt. IRCC pentru trimestrul IV va depăşi uşor 6%, în creştere de la 5,5%, influenţat de evoluţiile din trimestrul II. Pentru toamnă, estimăm o temperare a cererii de creditare, fără o prăbuşire a pieţei sau a preţurilor locuinţelor”, a declarat Dan Niculae, CEO Imobiliare.ro Finance.
Clujenii iau cele mai mari credite ipotecare.
Ieşenii pe cele mai mici
Imobiliare.ro Finance a realizat o analiză pe baza împrumuturilor intermediate în prima jumătate a acestui an de către cei peste 250 de brokeri activi în cadrul reţelei prezente în 30 de judeţe din ţară.
Găsiţi, în continuare, rezultatele acesteia.
Clujenii au luat cele mai mari credite ipotecare, ei fiind, totodată, cumpărătorii de imobiliare care plătesc cel mai mult pentru a deveni proprietari.
În medie, împrumuturile obţinute prin intermediul brokerilor din reţeaua Imobiliare.ro Finance au avut valoarea de 452.790 lei (echivalentul a circa 89.250 euro).
Sumele accesate pe plan local au fost mai mari cu aproape 17% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Cel mai mult a crescut, însă, în acelaşi interval de timp valoarea medie a creditelor obţinute de constănţeni pentru achiziţia unor locuinţe sau pentru refinanţarea unor credite ipotecare mai vechi.
Aceştia au accesat împrumuturi cu 22% mai mari. Discutăm despre o sumă medie de 372.695 lei (73.609 euro)
Valoarea medie a creditelor intermediate de brokerii Imobiliare.ro Finance a crescut semnificativ şi în oraşe precum Braşov şi Iaşi, ambele înregistrând în acelaşi timp un avans puternic la nivelul preţurilor solicitate pe piaţa rezidenţială. Braşovenii au accesat împrumuturi cu 15% mai mari decât în prima jumătate a anului trecut, iar ieşenii cu 12% mai mari.
Astfel, valoarea medie a unui credit ipotecar a ajuns în Braşov la 398.537 lei (78.555 euro), iar în Iaşi la 332.558 lei (65.550 euro).
Spre comparaţie, în Capitală s-au obţinut credite ipotecare cu o valoare medie cu aproape 10% mai mare, iar în Timişoara avansul a fost de doar 6% faţă de valoarea înregistrată în primele şase luni din 2024.
Bucureştenii au luat de la bancă o sumă medie de 379.485 lei (74.790 euro) pentru a face o achiziţie imobiliară sau pentru a refinanţa un credit ipotecar existent, iar timişorenii 354.791 lei (69.930 euro).
Cele mai mici rate sunt în Timişoara şi Iaşi. Cât plăteşti rată în marile oraşe pentru un credit ipotecar?
Clujenii plătesc cea mai mare rată pentru creditele ipotecare noi şi refinanţările pe care le fac.
În medie, aceştia achită lunar, conform împrumuturilor intermediate în prima jumătate a acestui an de biroului local Imobiliare.ro Finance, suma de 2.467 lei.
Pe locul al doilea în clasament se află braşovenii, aceştia fiind urmaţi îndeaproape de bucureşteni şi de constănţeni.
Rata medie achitată de către braşoveni a scăzut de la 2.338 lei/lună în semestrul I 2024 la 2.213 lei/lună în semestrul I 2025.
Bucureştenii plătesc o rată medie aferentă creditelor ipotecare de 2.074 de lei.
Constănţenii achită, pentru creditele ipotecare pe care le-au obţinut în 2025, o rată medie de 2.024 lei/lună.
Singurii locuitori ai marilor oraşe din ţară care achită lunar rate mai mici de 2.000 lei sunt timişorenii şi ieşenii.
Articolul Clujenii iau cele mai mari credite. Timişorenii şi ieşenii au cele mai mici rate apare prima dată în Mediafax.
