Fiica Prințului Andrew și a Sarei Ferguson a transmis mesajul „Baby Brooksbank due 2026!”, alături de o fotografie în care cei doi fii ai săi, August și Ernest, țin o ecografie, scrie Sky News.
Potrivit Palatului Buckingham, Eugenie și soțul său, Jack Brooksbank, sunt „foarte încântați” de extinderea familiei, iar cei doi copii ai cuplului „așteaptă cu nerăbdare venirea unui nou frate sau soră”. Nașterea este estimată pentru vara anului 2026.
Reacția Familiei RegaleComunicatul oficial precizează că Regele Charles al III-lea a fost informat și s-a declarat „încântat” de veste. Noul copil va deveni al 15-lea strănepot al regretatei Regine Elisabeta a II-a și va ocupa locul 15 în ordinea de succesiune la tron.
Evenimentul marchează o perioadă de bucurie pentru familie, în contrast cu controversele recente legate de tatăl prințesei. În prezent, familia regală încearcă să mențină o imagine de stabilitate, iar anunțul este perceput drept un moment pozitiv.
Controverse recenteVestea vine într-un context delicat, după scandalurile în care a fost implicat Prințul Andrew, legate de relația sa cu finanțatorul american Jeffrey Epstein. Deși Andrew neagă orice acuzație, reputația sa a avut de suferit, iar în trecut i-au fost retrase titlurile regale oficiale.
În acest climat tensionat, anunțul sarcinii poate fi interpretat și ca un gest de susținere pentru Eugenie, care, alături de sora sa, Prințesa Beatrice, a fost recent în centrul atenției publice. Cele două au lipsit de la tradiționala reuniune de Paște, cu acordul regelui.
Eugenie și Jack Brooksbank s-au căsătorit în 2018 la Castelul Windsor și au deja doi copii: August (5 ani) și Ernest (2 ani). Noul copil nu va purta titulatura de „Alteță Regală” (HRH), conform regulilor actuale ale monarhiei britanice.
SUA și-au modificat regulile de angajament pentru forțele sale militare din Orientul Mijlociu. Acestea au acum permisiunea de a ataca ținte care reprezintă o „amenințare imediată pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz”, a relatat jurnalistul Axios, Barak Ravid, citând un oficial american de rang înalt.
Permisul se aplică ambarcațiunilor rapide ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și lansatoarelor de rachete iraniene, a anunțat Ravid pe rețeaua de socializare X.
Strâmtoarea Ormuz a fost blocată de când a început operațiunea militară americană și israeliană împotriva Iranului, în februarie.
Pe 3 mai, președintele american Donald Trump a anunțat Operațiunea Proiectul Libertate în Strâmtoare, programată să înceapă astăzi. Scopul principal al operațiunii este de a îndepărta navele blocate în strâmtoare de la începutul blocadei.
Astăzi, IRGC a refuzat accesul navelor de război americane și israeliene.
Noile evoluții: două nave sub pavilion SUA au ieșit prin Strâmtoare Două nave comerciale sub pavilion american au ieșit luni din Golf prin Strâmtoarea Ormuz cu asistența Marinei SUA, a anunțat CENTCOM într-un comunicat. Acestea au fost primele două nave care au tranzitat strâmtoarea de când armata americană a lansat „Proiectul Libertate” pentru a „ghida” navele luni dimineață. CENTCOM a declarat că distrugătoarele cu rachete ghidate ale Marinei SUA au tranzitat, de asemenea, luni din Marea Arabiei prin Strâmtoarea Ormuz și operează în prezent în Golf.Potrivit analizei video prezentate de președintele CCA, Kyros Vassaras, golul marcat de jucătorul Craioveni, Steven Nsimba, în minutul 90+1, la scorul de 1-1, a fost corect validat. Totuși, acesta a recunoscut că, premergător fazei care a dus la înscrierea golului, Nsimba a fost în poziție de ofsaid, pe care arbitrul asistent numărul 2 nu a detectat-o.
„Cu mult înainte ca echipa Craiova să marcheze un gol, jucătorul acesteia a primit mingea dintr-o poziție de ofsaid. Din păcate, nu a fost detectată de arbitrul asistent numărul 2. Apoi, un fundaș al lui Dinamo, sub presiune, respinge mingea, trimițând-o către un coechipier, care apoi o joacă la câțiva metri către un jucător al Craiovei. Dacă în acel moment jucătorul Craiovei ar fi creat imediat o acțiune de progres a mingii către un coechipier, în interiorul sau în apropierea suprafeței de pedeapsă adverse, atunci, deoarece s-ar fi marcat un gol, VAR ar fi chemat arbitrul pentru o revedea pe monitor”, a transmis șeful CCA.
Acesta a mai spus că, potrivit protocolului VAR, stabilirea punctului în care începe faza de atac (APP) este subiectivă și necesită decizia arbitrului.
„Așadar, în acest caz, din cauza lipsei unui control clar al posesiei din partea echipei în apărare, adversarii ar fi marcat în aceeași APP, iar golul ar fi trebuit anulat prin decizia finală a arbitrului pentru ofsaid”, a spus acesta.
Oficialul precizează, însă, că a fost inițiată o nouă fază de atac„Faza continuă, iar echipa aflată în atac intră din nou în posesia mingii. Urmează o posesie lungă fără un atac direct către poarta adverse. Prin urmare, este necesar un nou APP în condițiile menționate. Ulterior, un jucător al echipei aflate în atac execută o pasă lungă. Mingea parcurge aproximativ 25 de metri, după care echipa creează un atac și marchează un gol fără nicio abatere sau ofsaid, în cadrul acestui nou APP”, a spus el.
Concluzia CCA este clară în această situație.
„Decizia de a valida golul marcat în noul APP este corectă și conformă cu protocolul VAR. VAR nu are voie să intervină pentru nicio posibilă abatere anterioară începerii noului APP”, afirmă Vassaras.
„Această analiză publică a situațiilor care ridică semne de întrebare este în concordanță cu obiectivele CCA privind transparența procesului decizional, atât pe terenul de joc, cât și în camera VAR. În același timp, considerăm regretabil faptul că, în spațiul public, sunt validate opinii care nu sunt în concordanță cu Legile Jocului, reglementările în vigoare și protocolul VAR”, a încheiat Kyros Vassaras.
Luni, deasupra Dubaiului s-au auzit bubuituri provenite de la interceptări, după ce a fost declanșată o alertă de raid aerian, iar locuitorii s-au adăpostit pentru prima dată de la încetarea focului în războiul din Iran, relatează Euronews.
Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au emis o alertă pe telefonul mobil cu privire la un posibil atac cu rachete înainte de interceptări. „Având în vedere situația actuală și potențialele amenințări cu rachete, căutați imediat un loc sigur în cea mai apropiată clădire securizată”, se arată în mesaj. În următorul mesaj, se preciza că situația era „acum sigură” și că locuitorii își puteau continua activitățile normale, luând în același timp „precauțiile necesare”.
Iranul a lansat două drone asupra unui petrolier din Strâmtoarea OrmuzLuni, Emiratele Arabe Unite au declarat că Iranul a lansat două drone asupra unui petrolier afiliat companiei sale petroliere de stat ADNOC în Strâmtoarea Ormuz, condamnând atacul.
„Vizarea transportului maritim comercial și utilizarea Strâmtorii Ormuz ca instrument de coerciție economică sau șantaj reprezintă acte de piraterie din partea Corpului Gărzilor Revoluționare din Iran”, a declarat Ministerul de Externe, adăugând că nimeni nu a fost rănit, potrivit aceleiași surse.
Emiratele Arabe Unite au numit incidentul o „încălcare flagrantă” a Rezoluției 2817 a Consiliului de Securitate al ONU.
Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Literar Internațional „Zbigniew Herbert”, acordat de Fundația Herbert unui autor în viață pentru întreaga sa operă. Este a doua distincție cu care opera poetică a Anei Blandiana este recunoscută în Polonia, după ce în 2016, orașul Gdańsk i-a acordat Premiul „Poetul European al Libertății” pentru volumul Patria mea A4, anunță Institutul Cultural Român (ICR).
„Nu este prima oară când iau un premiu și nu este nici măcar primul premiu polonez pe care îl iau, dar este prima oară când mi se întâmplă ca premiul să poarte numele și să fie închinat memoriei unui poet, și încă a unui poet de care mă simt apropiată prin destin. Aflat în timp la distanţă mai mare de o generație, Zbigniew Herbert a urcat golgota luptei cu cenzura înaintea mea şi pe o pantă poate mai abruptă, dar mecanismele estetice ale rezistenței au fost aceleaşi, ca şi formele de represiune care nu au reușit să ne înfrângă. Emoţia acestui premiu se leagă pentru mine nu numai de poezie, ci şi de istorie”, a spus Ana Blandiana la primirea veștii privind acest nou premiu.
Distincția este acordată de Fundația Herbert începând din anul 2013 și vizează să onoreze realizările artistice și intelectuale care rezonează cu valorile care au marcat opera lui Zbigniew Herbert (1924-1998). Prin operele sale, dar și prin opoziția deschisă față de regimul comunist din Polonia, Zbigniew Herbert a fost un reper moral pentru generația sindicatului „Solidaritatea”. Opera sa poetică a fost tradusă încă din 1976 în România, iar cea mai recentă antologie – Labirint cu pereții sparți – se deschide cu o prefață semnată chiar de Ana Blandiana.
Membrii juriului din acest an sunt: Krystyna Dąbrowska (poetă, eseistă și traducătoare poloneză), Edward Hirsch (poet, eseist și critic literar american), Michael Krüger (publicist, traducător și critic literar german), Mercedes Monmany (critic literar, traducătoare și una dintre cele mai importante personalități ale vieții editoriale spaniole) și Aleš Šteger (poet și prozator sloven), secretarul juriului fiind Mikołaj Nowak-Rogoziński (editor și istoric de artă).
Se face liniște în mine – al treilea volum al poetei tradus în polonezăPotrivit ICR, Fundația Herbert sprijină, totodată, apariția volumului de versuri bilingv „Se face liniște în mine”, care include și 56 de poeme semnate de Ana Blandiana, din publicația românească omonimă (2024) și din tomul „Variațiuni pe o temă dată” (2018).
Versiunea poloneză va apărea la Editura Pogranicze, fiind al treilea volum de versuri al autoarei tradus în polonă după „Călcâiul vulnerabil și alte versuri” și Patria mea A4.
Ceremonia de decernare a Premiului Literar Internațional „Zbigniew Herbert” va avea loc la Biblioteca Națională din Varșovia în data de 27 mai 2026.
Mesajul a fost publicat pe platforma X, în contextul unei întâlniri cu președinta Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, desfășurată în marja summitului Comunității Politice Europene de la Erevan.
„România și Macedonia de Nord au mai mult decât un parteneriat; împărtășim valori, încredere reciprocă și o viziune comună asupra securității europene”, a afirmat șeful statului.
Nicuşor Dan a evidențiat și dimensiunea concretă a cooperării bilaterale în domeniul securității, amintind prezența militarilor nord-macedoneni pe teritoriul României în cadrul structurilor NATO.
„Prezența forțelor din Macedonia de Nord pe teritoriul României, sub egida NATO, spune mai mult decât orice cuvinte”, a transmis acesta.
Totodată, președintele României a reafirmat sprijinul constant al Bucureștiului pentru parcursul european al Macedoniei de Nord.
„Angajamentul României față de viitorul european al Macedoniei de Nord este de neclintit”, a subliniat Nicuşor Dan.
Summitul Comunității Politice Europene reunește lideri din întreaga Europă și are ca obiectiv consolidarea dialogului politic și a cooperării în domenii-cheie precum securitatea, energia și stabilitatea regională.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan readuce în prim-plan istoria guvernelor căzute în Parlament. Dacă va fi adoptată, moțiunea de marți l-ar putea plasa pe Ilie Bolojan pe lista premierilor demiși prin votul Parlamentului, alături de Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban și Florin Cîțu.
Istoria moțiunilor de cenzură din RomâniaÎn România, de la Revoluție și până în prezent, a existat un număr de 51 de moțiuni de cenzură. Prima încercare de a da jos un guvern a avut loc în data de 14 martie 1993, împotriva Guvernului Nicolae Văcăroiu, în timp ce cea mai recentă încercare va avea loc marți, împotriva Guvernului Bolojan.
Demiterea Guvernului BocPrima moțiune de cenzură aprobată vreodată în România a fost la data de 13 octombrie 2009, când Guvernul Boc a devenit primul din istoria post-decembristă demis printr-o astfel de procedură. Moțiunea, intitulată „11 împotriva României”, a înregistrat 254 de voturi „pentru” și 176 de voturi „împotrivă”, fiind depusă de senatori și deputați PNL, UDMR și PSD. Emil Boc a rămas, însă, premier interimar, până în luna decembrie a aceluiași an, când a preluat din nou atribuțiile depline, după ce Guvernul Boc 2 a fost validat.
Demiterea Guvernului UngureanuCea de a doua moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 18 aprilie 2012, împotriva Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu. Moțiunea, intitulată „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”, a înregistrat 235 de voturi „pentru” și 9 voturi „împotrivă”, fiind depusă de deputați și senatori PNL și PSD.
Demiterea Guvernului GrindeanuA treia moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 21 iunie 2017, când a fost demis Guvernul Grindeanu. Moțiunea , intitulată „România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!”, a înregistrat 241 de voturi „pentru” și 10 voturi „împotrivă”, fiind semnată de deputați și senatori ai PSD și ALDE. Astfel, demiterea Guvernului Grindeanu a devenit și primul Guvern demis de propriul partid.
Demiterea Guvernului DăncilăA patra moțiune de cenzură aprobată a fost la data de 10 octombrie 2019, când a fost demis Guvernul Dăncilă. Moțiunea, intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!” a înregistrat 238 de voturi „pentru” și 4 voturi „împotrivă”, fiind semnată de deputați și senatori ai PSD, PNL, USR, UDMR, PMP, minorități, PRO România și neafiliați.
Demiterea Guvernului OrbanÎn următorul an, are loc cea de a cincea moțiune de cenzură, împotriva Guvernului Ludovic Orban, la data de 5 februarie 2020. Intitulată „Guvernul ORBAN/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, moțiunea a înregistrat 261 de voturi „pentru” și 139 de voturi „împotrivă”, fiind votată de senatori și deputați ai PSD, UDMR, PRO România și neafiliați. Ludovic Orban a reușit, însă, obținerea un nou mandat, pe 14 martie 2020.
Demiterea Guvernului CîțuLa data de 28 septembrie 2021 a fost înregistrată ultima moțiune de cenzură, care cerea demiterea premierului Florin Cîțu. Moțiunea, intitulată „STOP sărăciei, scumpirilor şi penalilor! JOS GUVERNUL CÎȚU!”, a fost votată la data de 5 octombrie 2021, înregistrând 281 de voturi „pentru”., fiind votată de deputați și senatori ai PSD.
Ce a urmat pentru premierii demișiÎn contextul în care Bolojan este demis prin moțiune de cenzură, nu mai poate fi desemnat premier. Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură. Curtea Constituțională a stabilit, atunci, că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului.
