„Eu cred că principalul obiectiv al nostru trebuie să fie Los Angeles 2028. Obiectivul nostru trebuie să fie 2028 pentru că Jocurile Olimpice înseamnă totul. Înseamnă vârful unei performanțe. Și acolo trebuie să ne gândim cu toții. Nu trebuie să ne gândim la nu știu ce clasare (n.r. – la Campionatul European). Obiectivul trebuie să fie același și, împreună cu stafful și cu toată federația, trebuie să gândim acest traseu”, a declarat Bogdan Voina, în cadrul conferinței de lansare a biletelor de zi la Campionatul European de handbal feminin, co-găzduit de România.
Voina a vorbit și despre impactul la care se așteaptă cu privire la găzduirea competiției continentale la Oradea și Cluj.
„Nu orice jucător are ocazia să ajungă să reprezinte România la un astfel de eveniment. Este un moment unic. Însă, atunci când joci acasă, cred că este complet diferit. Cred că și obiectivul federației trebuie să fie de a face tot posibilul ca sala să fie plină. Pentru că o astfel de emulație nu face decât să crească dorința tinerilor jucători să vină în fenomen. Până la urmă, dacă România a acceptat să organizeze acest campionat european, este pentru a promova handbalul și pentru a ajunge la bază, acolo unde ne dorim cu toții cât mai mulți copii să vină în fenomen. Fetele o să primească tot sprijinul nostru. Asta vă garantez, pentru că nu trebuie să le dezamăgim. Ele trebuie în același timp să aibă tot ce au nevoie la cel mai înalt nivel pentru a performa pe teren”, a mai spus Bogdan Voina.
Echipa națională masculină, la momentul zeroÎn paralel, acesta a descris situația actuală a echipei naționale masculine drept una complicată, care necesită o reconstrucție din temelii.
„Pentru băieți, lucrurile nu stau neapărat foarte bine, cum bine știți. Din păcate, în această lună mai nu jucăm dubla pe care ne-o doream împotriva Norvegiei (n.r. – ultimul tur preliminar pentru Mondiale). Lucrurile trebuie regândite pentru că suntem într-un moment zero”, a afirmat președintele FRH.
De asemenea, selecționerul echipei naționale feminine de handbal, Ovidiu Mihăilă, a precizat că trebuie, în primul rând, să aibă grijă ca toate jucătoarele să ajungă sănătoase la turneul final.
„Ne dorim, în primul rând, să facem față tuturor provocărilor care ne vor aștepta până în decembrie. Cred că oricare sportiv de mic, care s-a apucat de un sport, și-a dorit să fie cel mai bun sau să ajungă cel mai bun. Ne dorim, bineînțeles, acest lucru. Dar, să nu uităm că până la a atinge un astfel de obiectiv sunt foarte multe detalii de care trebuie se ținem cont. (…) Este foarte important să avem toate fetele sănătoase și sunt convins că și ele, așa cum le-am cunoscut, își doresc. Dar trebuie să avem mare grijă cum ajungem acolo la acest Campionat European”, a spus selecționerul.
„Mehdi Rassouli și Mohammad Reza Miri, agenți ai Mossadului implicați în revoltele din ianuarie din Mashhad (nord-est), responsabili de violențele pe scară largă și de moartea unui membru al forțelor de securitate, au fost spânzurați”, potrivit site-ului sistemului judiciar din Iran, Mizan online.
Cei doi tineri, cu vârste de 25 și 21 de ani, ar fi participat la instigări în cartierul Tabarsi al orașului Mashad.
Potrivit agenției de știri Fars, condusă de Gărzile Revoluționare Islamice, Rassouli ar fi participat la proteste purtând o sabie artizanală. Atât el, cât și cel de-al doilea tânăr au aruncat cocktail-uri Molotov. Justiția a citat mărturisirile ca dovezi, notează Euronews Farsi.
Rassouli ar fi acceptat acuzațiile după ce a fost torturatO sursă familiarizată cu cazul lui Rassouli a declarat pentru Agenția de știri a activiștilor iranieni pentru drepturile omului, „HRANA”, că acesta le-a spus rudelor sale că a acceptat acuzațiile doar după ce a fost bătut și torturat.
Potrivit HRANA, agențiile de securitate de la Teheran au făcut presiuni asupra familiei sale de a păstra tăcerea, promițându-le că pedeapsa tânărului ar putea fi redusă dacă nu ar face public cazul.
Rassouli, tânărul de 25 de ani și-a sunat părinții duminică, pentru a le transmite că va fi transferat la carceră.
În ceea ce-l privește pe cel de-al treilea bărbat, numit Ebrahim Dolatabadi, site-ul judiciar de la Teheran susține că el ar fi fost unul dintre „principalii instigatori ai revoltelor din Mashhad”, în cadrul cărora au murit mai mulți membri ai forțelor de securitate de la Teheran. Și el a fost condamnat la moarte prin spânzurare și a fost executat.
„Nu s-au prezentat suficiente dovezi”Cu toate acestea, organizația pentru drepturile omului, numită „Hengaw”, a precizat că Dolatabadi în ciuda „faptul că nu s-au prezentat dovezi împotriva sa și că procesul său judiciar a fost lipsit de transparență.”
Reamintim că la protestele antiguvernamentale din Iran, desfășurate în iarnă au murit mii de cetățeni. Potrivit unor documente citate de Iran International, o publicație independentă din Iran, mai mult de 36.500 de iranieni din peste 400 de orașe au fost uciși de armata iraniană în reprimarea protestelor din 8 și 9 ianuarie 2026. Protestele au fost reprimate violent la ordinul fostului ayatollah, Ali Khamenei.
O agenție europeană de informații, care nu a fost numită explicit, a întocmit un raport, intrat în posesia CNN, menționând că Moscova sporește măsurile de securitate în jurul lui Vladimir Putin pe fondul temerilor unei lovituri de stat.
Noile măsuri au fost implementate ca urmare a asasinatelor recente ale unor oficiali militari ruși de rang înalt, notează CNN, citând raportul.
În acest sens, bucătarii, gărzile de corp și fotografii care lucrează cu președintele au interdicția de a călători cu mijloacele de transport în comun, iar cei care lucrează în apropierea lui Putin pot folosi doar telefoane fără acces la internet.
Raportul intrat în posesia publicației americane mai menționează că numărul locațiilor pe care Putin le vizitează regulat a fost redus drastic și că de la debutul războiului, acesta petrece săptămâni întregi în buncăre.
De la începutul lunii martie a acestui an, „Kremlinul și Vladimir Putin însuși sunt îngrijorați de posibile scurgeri de informații sensibile, precum și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat îndreptate împotriva președintelui rus”, notează raportul, potrivit CNN.
Numele-cheie asociat „cu riscul unei lovituri de stat”Totuși, documentul îl menționează pe fostul ministru al Apărării, Serghei Șoigu, care în prezent este secretar al Consiliului de Securitate.
Șoigu „este asociat cu riscul unei lovituri de stat, întrucât păstrează o influență semnificativă în cadrul înaltului comandament militar”, se arată în raport.
Pe de altă parte, raportul nu oferă și dovezi concrete care să susțină acuzațiile împotriva lui Șoigu.
Putin a supraviețuit unei tentative anterioare de lovitură de stat în iunie 2023, când șeful mercenarilor, Evgheni Prigojin, a condus un marș eșuat asupra Moscovei.
Raportul vine după ce săptămâna trecută, Moscova a anunțat că vor fi modificări semnificative la parada din Piața Roșie în acest an, pe 9 mai, care se va desfășura fără armament greu, fără blindate și rachete.
Corporațiile americane din aproape toate industriile au devenit din ce în ce mai interesate de asigurările împotriva actelor de violență politică și a atacurilor armate în locuri publice potrivit Financial Times (FT), citând date de la brokerii de asigurări.
Potrivit ziarului, printre companiile care au achiziționat astfel de asigurări se numără fondurile de investiții Brookfield și Blackstone.
FT îl citează pe Julian Vero, directorul general al companiei de asigurări Blackthorn, care a menționat că atacul armat de la cina Asociației Corespondenților de la Casa Albă din 25 aprilie, la care a participat președintele american Donald Trump, a stârnit o îngrijorare deosebită și un interes sporit pentru astfel de asigurări.
Vero a menționat că firmele sunt preocupate în primul rând nu de numeroasele atacuri armate din școli, ci mai degrabă de incidentele care implică violență politică.
Conform estimărilor companiei de asigurări WTW, aproximativ 150 de acte de violență motivate politic au avut loc în SUA în prima jumătate a anului 2025 – dublu față de numărul din anul precedent.
FT, citând experți, relatează că costurile financiare, juridice, de reputație și de altă natură pentru companii, asociate cu astfel de incidente, s-au dublat din 2020, ajungând la 100 de milioane de dolari pe an.
Uciderea lui Brian Thompson, directorul general al UnitedHealthcare, în decembrie 2024, a stârnit, de asemenea, un interes sporit în rândul companiilor pentru măsurile de asigurări și securitate. La acea vreme , s-a raportat că multe corporații își consolidau securitatea pentru directorii de top.
Rusia a intensificat protocoalele de securitate pentru președintele Vladimir Putin, pe fondul temerilor de asasinat, pe măsură ce acesta devine tot mai izolat și absorbit de războiul din Ucraina, relatează Financial Times.
În ultimele luni, Serviciul Federal de Protecție (FSO) al Rusiei, care păzește înalții oficiali, a întărit drastic securitatea în jurul președintelui. Acesta petrece mai mult timp în buncăre subterane, microgestionând războiul , și s-a detașat mai mult de afacerile civile, potrivit unor persoane apropiate serviciilor de informații europene.
Izolarea lui Putin a crescut în ultimii ani, în special de la pandemia de Covid-19. Însă, începând cu luna martie, îngrijorarea Kremlinului cu privire la o lovitură de stat sau o tentativă de asasinat, în special cu implicarea dronelor, s-a intensificat brusc, a declarat persoana apropiată serviciilor de informații europene. „
Șocul provocat de Operațiunea Spiderweb cu drone a Ucrainei este încă prezent”, a declarat pentru FT o persoană familiară cu Putin. Anul trecut, dronele ucrainene au atacat aerodromurile rusești dincolo de Cercul Polar Arctic.
Temerile legate de securitate au fost alimentate și de capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, de către SUA în ianuarie, a declarat o a doua persoană, de asemenea familiară cu președintele.
Ca răspuns, FSO a înăsprit și mai mult măsurile stricte de securitate. Putin și-a redus vizitele, iar controalele de securitate pentru persoanele care se întâlnesc cu el în persoană au fost înăsprite și mai mult, a declarat persoana apropiată serviciilor de informații europene.
Președintele rus și familia sa au încetat să mai meargă la reședințele lor din regiunea Moscova și din nord-vestul orașului Valdai.
Putin petrece mai mult timp în buncăre, inclusiv în zona Krasnodar din sudul Rusiei, lucrând de acolo timp de câteva săptămâni, în timp ce presa de stat folosește imagini preînregistrate pentru a proiecta o stare de normalitate.
Personalului din cercul apropiat al președintelui, inclusiv bucătarilor, fotografilor și gărzilor de corp, i s-a interzis să folosească transportul public și telefoanele mobile sau dispozitivele conectate la internet în preajma sa. În locuințele acestora au fost instalate sisteme de supraveghere.
Persoanele din Rusia care îl cunosc pe Putin au spus că recentele întreruperi ale internetului la Moscova sunt, cel puțin parțial, legate de securitatea președintelui și de protecția anti-drone.
Agenții FSO efectuează verificări la scară largă cu ajutorul unităților canine și sunt staționați de-a lungul malurilor râului Moscova, pregătiți să reacționeze în caz de atacuri cu drone, potrivit serviciilor de informații europene.
Preocupările legate de securitate nu se limitează la Putin, spune Financial Times.
Potrivit persoanei apropiate serviciilor de informații europene, reprezentanții serviciilor de securitate, la o întâlnire cu președintele la sfârșitul anului trecut, s-au învinovățit reciproc pentru eșecul de a proteja personalul militar de rang înalt al Rusiei, inclusiv pentru uciderea lui Fanil Sarvarov , un general-locotenent – cel mai recent dintr-o serie de atacuri legate de Ucraina.
Alexander Bortnikov, șeful FSB, serviciul federal de securitate, a dat vina pe ministerul apărării, care, spre deosebire de alte agenții, nu are o unitate dedicată protejării înalților oficiali.
Viktor Zolotov, șeful Gărzii Naționale și fosta gardă de corp a lui Putin, a negat responsabilitatea, invocând resurse limitate.
În cele din urmă, președintele a cerut calm și a însărcinat FSO cu asigurarea securității a 10 generali superiori, inclusiv trei adjuncți, lui Valeri Gherasimov, șeful statului major general, care până atunci fusese singurul ofițer aflat sub o astfel de protecție.
Înăsprirea măsurilor de securitate a coincis cu momentul în care Putin, care în mod tradițional a fost mai absorbit de geopolitică, a renunțat la politicile interne pentru a se concentra pe război, au declarat două persoane care au vorbit cu el.
Președintele se întâlnește zilnic cu oficialii militari, concentrându-se pe detalii operaționale, cum ar fi numele micilor așezări ucrainene care își schimbă proprietarii. În schimb, oficialilor care nu au legătură cu războiul li se acordă de obicei o audiență doar o dată la câteva săptămâni sau luni. „Putin își petrece 70% din timp conducând războiul, iar celelalte 30% întâlnindu-se cu [cineva precum] președintele Indoneziei sau ocupându-se de economie”, a spus o persoană, adăugând că singura modalitate de a obține mai mult acces este prin „a face mai mult război”.
Andrei Kolesnikov, un analist politic stabilit la Moscova, a declarat: „Putin este ca noua sculptură Banksy din Londra [un bărbat care poartă un steag care îi acoperă fața], nu vrea să vadă sau să audă. Ascultă doar serviciile de securitate, care acum controlează toate sferele vieții, și speră că oamenii se vor adapta la aceasta ca la noua normalitate.”
Izolarea președintelui a alimentat frustrarea în rândul rușilor, care se satură de război și se confruntă cu probleme interne tot mai mari. Potrivit sondajelor susținute de stat, precum și a celor independenți, ratele de aprobare ale lui Putin au scăzut la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2022, când acesta a anunțat o mobilizare parțială, determinând sute de mii de tineri să fugă din țară.
„România a ajuns într-un punct în care actuala formulă de guvernare nu mai răspunde nevoilor reale ale oamenilor. Iar mâine, Partidul Social Democrat face un pas necesar pentru a închide această etapă și pentru a crea premisele unei guvernări funcționale”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Manda.
Liderul social-democrat a spus că intenția PSD după moțiune este crearea unei majorități pro-europene stabile și predictibile.
„Avem nevoie de decizii rapide și asumate din partea tuturor liderilor pentru a construi o majoritate pro-europeană, capabilă să guverneze stabil și predictibil, cu rezultate concrete pentru oameni. Nu este despre un partid sau un lider, ci despre corectarea unei direcții care nu mai funcționează”, spune social-democratul.
Acesta a mai spus că viitorul Executiv trebuie să facă din reducerea deficitului bugetar o prioritate, însă fără a exercita presiuni fiscale exagerate asupra populației.
„România are nevoie de un guvern care protejează veniturile oamenilor, accelerează investițiile și oferă o direcție clară economiei, corectând dezechilibrele fără a pune presiune suplimentară pe oameni”, spune Manda.
În încheierea mesajului secretarul general a dat și un prognostic pentru moțiune de cenzură de marți. „Moțiunea trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături”, spune liderul.
Săptămâna trecută, PSD și AUR au depus o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, după ce formațiunea social-democrată s-a retras de la guvernare. Moțiunea a fost depusă fiind semnată de 254 de parlamentari, urmând să fie votată marți de plenul reunit.
„Galicia este principala putere piscicolă a Europei și nu putem înceta să ducem fiecare luptă pentru a ne asigura că rămâne așa”, a declarat europarlamentarul spaniol Adrián Vázquez Lázara.
Europarlamentarul spaniol de centru-dreapta Adrián Vázquez Lázara găzduiește miercuri seara o cină tradițională galiciană pentru a apăra rolul regiunii de „principală putere piscicolă a Europei”, a anunțat parlamentarul într-un comunicat.
Invitațiile au fost trimise după ce cantina Parlamentului European a îndrăznit să servească ceea ce Vázquez a numit o versiune „falsă” a celui mai emblematic fel de mâncare din Galiția: caracatiță fiartă cu ulei de măsline, boia de ardei și sare, așezată în mod tradițional pe lemne și adesea servită cu cartofi.
„Totul era în neregulă cu acea «caracatiță în stil galician» falsă. Caracatiță amestecată cu calamar și broccoli – care nu a fost niciodată mâncată în Galicia. Caracatița aceea era la fel de galiciană pe cât este clădirea Parlamentului renascentist: adică deloc”, a spus Vázquez.
Printre lista invitaților la cina sa se numără președintele Galiciei, Alfonso Rueda, și Suso Pereira, șeful asociației bucătarilor tradiționali de caracatiță.
Într-un e-mail din aprilie adresat europarlamentarilor și asistenților, văzut de POLITICO, Vázquez a precizat că este vorba de mai mult decât o nemulțumire culinară, indicând sectorul piscicol din Galicia. „În urma celebrului fals polbo á feira pe care l-am descoperit în cantină, a venit momentul să readucem acest sector în centrul atenției”, scrie Vázquez. „În spiritul acestei misiuni sacre, sunt încântat să vă invit la o adevărată feira galiciană.”
„Am promis că în Parlament vor cunoaște rețeta tradițională, iar noi ne îndeplinim sarcinile”, a declarat Vázquez pentru POLITICO, indicând planurile de reducere a politicii în domeniul pescuitului.
„Galicia este principala putere de pescuit a Europei și nu putem înceta să ducem fiecare luptă pentru a ne asigura că rămâne așa”, a adăugat el.
Nu este prima „criză alimentară” din instituțiile UE, relatează Politico.
Cantina PE a servit burgeri vegetarieni a doua zi după ce deputații europeni au votat pentru interzicerea acestora, iar cu o altă ocazie, angajații Băncii Centrale Europene au protestat împotriva scăderii bruște a calității uleiului de măsline servit cu salatele de prânz.
Inițial, organizatorii competiției au pus în vânzare doar abonamente. Începând de luni, se pot procura și bilete pentru o singură zi de competiție. Organizatorii au anunțat că nu vor fi puse în vânzare bilete pentru câte un singur meci.
Organizatorii au precizat că sistemul de bilete pe zile a fost adoptat pentru a oferi publicului acces la mai multe meciuri într-o singură sesiune, dar și pentru a eficientiza organizarea competiției.
Orașele gazdă sunt: Oradea și Cluj-Napoca (România), Katowice (Polonia), Brno (Cehia), Bratislava (Slovacia) și Antalya (Turcia).
Meciurile din faza preliminară (3-9 decembrie 2026) vor avea loc la Oradea, Cluj-Napoca, Brno, Katowice și Bratislava.
Pentru această fază, prețurile biletelor de zi sunt următoarele:
VIP: 780 lei, Categoria 1: 189 lei, Categoria 2: 130 lei, Categoria 3: 99 lei, Categoria 4: 69 lei
Un bilet de zi oferă acces la două meciuri programate în aceeași zi de competiție.
Faza din Grupele principale (10-16 decembrie 2026) se va disputa la Cluj-Napoca și Katowice, unde vor evolua cele mai bune echipe calificate din faza grupelor.
Pentru această fază, prețurile sunt:
VIP: 988 lei, Categoria 1: 239 lei, Categoria 2: 179 lei, Categoria 3: 125 lei, Categoria 4: 79 lei
În această etapă, un bilet de zi oferă acces la până la trei meciuri pe zi.
Reprezentantul firmei de ticketing, Vlad Enăchescu, a explicat luni, într-o conferință organizată cu prilejul lansării biletelor de zi, că interesul pentru competiție este ridicat.
Acesta a precizat că au fost deja vândute 1.843 de abonamente din România, echivalentul a aproximativ 6.222 de bilete.
Acesta a precizat că abonamentele VIP și cele din categoria de preț cea mai accesibilă s-au epuizat rapid.
Totodată, el a subliniat că România domină cererea de bilete, cu aproximativ 90% din vânzări, fiind urmată de Ungaria.
La Cluj-Napoca, pentru meciurile României din preliminarii, au fost deja achiziționate 912 abonamente, una dintre cele mai ridicate cereri înregistrate.
