Un studiu recent al rețelei Pesticide Action Network (PAN) Europe a identificat o creștere alarmantă a concentrației acidului trifluoroacetic (TFA), o așa-numită „substanță chimică eternă”, în vinurile europene, scrie The Guardian.
TFA, un produs secundar al PFAS (substanțe chimice sintetice), este asociat cu potențiale probleme de fertilitate și a fost detectat la niveluri mult mai mari în vinurile produse după 2010 decât în cele din deceniile anterioare.
Cercetătorii au testat 49 de vinuri comerciale din Europa, comparând sortimentele vechi cu cele recente. Vinurile produse înainte de 1988 nu conțineau urme de TFA, în timp ce cele din perioada 2021–2024 prezentau o concentrație medie de 121 µg/l – o creștere drastică față de perioada 1988 – 2010, când varia între 13 și 21 µg/l.
Vinurile organice aveau niveluri mai scăzute decât cele convenționale, însă contaminarea a fost prezentă în ambele categorii.
Pesticidele PFAS și impactul asupra mediuluiStudiul asociază creșterea nivelurilor de TFA cu utilizarea pesticidelor PFAS și a agenților frigorifici fluorurați, introduși pe scară largă în anii 1990, după interzicerea CFC-urilor prin Protocolul de la Montreal.
Aceste substanțe s-au infiltrat în solul agricol și sunt extrem de rezistente, aproape imposibil de degradat în mod natural. Experții avertizează că TFA ar putea constitui o amenințare de „graniță planetară”, cu potențiale efecte ireversibile asupra sistemelor vitale ale Pământului.
Riscuri pentru sănătate și presiune politicăDeși autoritățile au ignorat mult timp posibilele efecte ale TFA asupra sănătății, studii recente pe animale și o propunere de reglementare din Germania au semnalat compusul ca fiind potențial toxic pentru reproducere.
Oamenii de știință subliniază că, chiar dacă utilizarea pesticidelor PFAS ar înceta acum, contaminarea cu TFA ar putea continua să crească din cauza descompunerii lente a substanțelor acumulate în sol. PAN Europe solicită Uniunii Europene interzicerea pesticidelor PFAS pentru a reduce riscurile pe termen lung asupra sănătății publice și a mediului.
Articolul Substanță toxică descoperită în aproape toate vinurile europene produse după 2010 apare prima dată în Mediafax.
Președintele interimar al României a transmis miercuri un mesaj cu ocazia Zilei Forțelor Terestre. Să continuăm procesul de modernizare a Armatei României prin majorarea etapizată a bugetului, a transmis Bolojan.
„Sărbătorim astăzi Forțele Terestre, o categorie importantă de forțe din Armata României, având ca patron spiritual pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. În numele statului român, mulțumesc întregului personal militar și civil pentru modul în care își desfășoară exercițiile militare și misiunile de luptă, alături de aliații și partenerii noștri. Îi omagiem, astăzi, pe veteranii de război și îi comemorăm pe toți cei care, de-a lungul timpului, și-au dat viața în războaie, apărând independența și teritoriul național, sau în conflictele în care au luptat împotriva terorismului”, a transmis Ilie Bolojan.
Președintele interimar al României s-a referit la criza ucraineană și la modernizarea armatei române.
„Traversăm o perioadă complicată generată de războiul din Ucraina, ce afectează securitatea regiunii noastre, iar Forțele Terestre, împreună cu celelalte forțe din Armata României și alături de aliații noștri, au un rol decisiv în descurajarea și apărarea Flancului Estic. Pentru aceasta, în afara programelor de înzestrare cu mijloace de luptă derulate până în prezent, este nevoie să continuăm procesul de modernizare a Armatei României prin majorarea etapizată a bugetului destinat apărării și achiziția de tehnică militară de ultimă generație, prin întărirea industriei naționale de apărare și prin creșterea nivelului de instruire”, a adăugat Ilie Bolojan.
De asemenea, șeful statului a vorbit despre exercițiile militare și despre instruirea din școlile militare.
„Un grad ridicat de pregătire a personalului poate fi realizat atât prin formarea în instituțiile de învățământ superior militar, cât și prin exercițiile militare desfășurate împreună cu aliații noștri. Resursa umană este cea mai valoroasă și trebuie tratată ca atare. Prin profesionalismul și dăruirea militarilor din Forțele Terestre, România își consolidează statutul de pilon de stabilitate într-o regiune puternic afectată de criza de securitate generată de Federația Rusă. Cu ocazia acestui moment aniversar, transmit felicitări Forțelor Terestre pentru modul în care își onorează profesia militară și le doresc mult succes în îndeplinirea misiunilor încredințate”, a precizat Ilie Bolojan
Articolul Ilie Bolojan: să continuăm procesul de modernizare a Armatei prin majorarea etapizată a bugetului apare prima dată în Mediafax.
Vicepreședintele american JD Vance a declarat miercuri că Statele Unite au propus un acord de pace Rusiei și Ucrainei, care ar include concesii teritoriale de ambele părți. Avertizând că Washingtonul ar putea renunța la mediere dacă nu se ajunge la un consens, Vance a subliniat necesitatea „înghețării” conflictului.
Planul prevede recunoașterea de facto a controlului rus asupra unor regiuni ocupate, inclusiv Crimeea – o condiție respinsă ferm de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Discuțiile internaționale de la Londra privind acordul au fost reduse ca amploare după ce oficiali americani de rang înalt au refuzat participarea, anunță The Kyiv International.
Delegația ucraineană sosește la Londra pentru a discuta despre încetarea foculuiDelegația de rang înalt a Ucrainei, anunțată, a sosit pe 23 aprilie la Londra pentru a discuta despre un posibil armistițiu cu oficiali americani și europeni, în contextul în care eforturile internaționale pentru pace devin tot mai incerte.
Echipa ucraineană este formată din șeful biroului prezidențial, Andriy Yermak, ministrul de externe Andrii Sybiha și ministrul apărării Rustem Umerov.
Inițial, era așteptat ca secretarul de stat american Marco Rubio și trimisul special Steve Witkoff să participe la discuții, dar aceștia și-au anulat vizita.
Trump vrea recunoașterea ocupației ruse și limite severe pentru Ucraina în schimbul încetării conflictuluiAdministrația Trump ar fi prezentat o ofertă „finală” de pace pentru a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, potrivit unor surse citate de Axios. Planul include recunoașterea oficială de către SUA a anexării Crimeei de către Rusia și acceptarea de facto a ocupației altor teritorii ucrainene. În plus, propunerea ar exclude Ucraina de la o eventuală aderare la NATO.
Discuțiile ar fi avut loc la Paris, unde oficialii americani ar fi avertizat că, în lipsa unui acord rapid, Washingtonul s-ar putea retrage din negocieri. Planul necesită concesii semnificative din partea Ucrainei, cu beneficii „tangibile” oferite Rusiei, conform publicației.
Rușii au atacat instalația care furnizează electricitate orașului HersonRușii au atacat instalația care furnizează electricitate orașului ucrainean Herson. Potrivit ucrainenilor, instalația a fost distrusă. Atacul a ținut aproximativ 24 de ore.
Rușii au distrus miercuri dimineață o instalație energetică în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, potrivit Reuters.
El a spus că instalația, care furniza electricitate orașului Herson, a fost atacată de artileria și dronele rusești timp de mai bine de 24 de ore.
O dronă lansată de ruși a lovit un autobuz cu pasageri din UcrainaO dronă rusească a lovit miercuri dimineață un autobuz care transporta muncitori în orașul ucrainean Marhanets, ucigând nouă persoane în valul de atacuri care au vizat infrastructura civilă din estul, sudul și centrul Ucrainei, au declarat oficialii citați de The Kyiv Independent.
De asemenea, cel puțin 30 de persoane au fost rănite, conform surselor.
Dimensiunea completă a atacurilor, care au ținut Kievul și jumătatea de est a Ucrainei treze timp de mai multe ore în timpul nopții, nu a fost cunoscută încă.
Peste 944.000 de militari ruși pierduți în Ucraina, potrivit KievuluiStatul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut aproximativ 944.270 de militari de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, până în 23 aprilie 2025. Doar în ultima zi, forțele ruse ar fi suferit 1.210 pierderi umane.
Pe lângă aceste cifre, Ucraina susține că Rusia a pierdut peste 10.600 de tancuri, 22.300 de vehicule blindate de luptă, 26.700 de sisteme de artilerie, 370 de avioane și un submarin, relatează The Kyiv Independent.
Orban votează împotriva aderării Ucrainei în Uniunea EuropeanăPremierul maghiar Viktor Orban a votat marți, 22 aprilie într-un sondaj național împotriva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, exprimându-și opinia prin publicarea unor fotografii pe care le-a împărtășit pe rețelele sociale. În fotografiile respective se vedea clar că bifează „împotrivă” pe buletinul de vot.
Sondajul național a fost anunțat de Orban în martie 2025 și a fost lansat oficial pe 19 aprilie, cu buletine de vot trimise cetățenilor maghiari. Sondajul a venit într-un moment tensionat dintre Ungaria și Bruxelles, mai ales din cauza sprijinului puternic al guvernului ungar față de pozițiile Moscovei în conflictul cu Ucraina.
Două femei din Zaporojie, condamnate de Rusia la 14 ani pentru donații modeste către armata ucraineanăUn tribunal din zona ocupată a regiunii Zaporojie a condamnat două femei din Energodar la câte 14 ani într-o colonie penală, acuzate de „trădare” pentru că au donat sume mici, între 2 și 120 de dolari, armatei ucrainene, relatează The Kyiv Independent.
Femeile au fost arestate în decembrie 2023 și, conform autorităților ruse, și-au recunoscut faptele. Una dintre ele a spus că a trimis bani după ce a văzut un apel pe un canal de divertisment.
Cinci ucraineni răniți într-un atac rusesc cu droneMarele atac cu drone al Rusiei din timpul nopții de marți spre miercuri asupra estului, sudului și centrului Ucrainei a rănit cel puțin cinci persoane și a deteriorat infrastructura civilă și întreprinderile, au declarat oficialii ucraineni citați de Reuters.
Amploarea atacurilor, care au ținut Kievul și jumătatea de est a Ucrainei treze timp de mai multe ore în jurul miezului nopții, nu a fost cunoscută încă.
Loviturile au avut loc în timp ce președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnalat că ar fi dispuși să negocieze un pact care ar interzice lovirea infrastructurii civile.
UE reafirmă că nu va recunoaște niciodată Crimeea ca teritoriu rusesc, indiferent de propunerile de paceUniunea Europeană nu va recunoaște niciodată Crimeea ca parte a Rusiei, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pe 22 aprilie, pentru AFP. Declarația vine în contextul unor propuneri de pace susținute de SUA, care ar include recunoașterea anexării peninsulei de către Moscova.
„Crimeea este Ucraina. Ar fi o greșeală să răsplătim acapararea de teritorii,” a spus Kallas, adăugând că Washingtonul ar trebui să pună presiune pe Rusia, nu să-i facă concesii, relatează The Kyiv Independepent.
SUA își retrage doi oficiali-cheie de la discuțiile de pace privind Ucraina din LondraSecretarul de stat american Marco Rubio și trimisul special Steve Witkoff nu vor mai participa la discuțiile de pace pentru Ucraina care vor avea loc la Londra pe 23 aprilie, potrivit Financial Times. Deși erau așteptați, ambii s-au retras fără explicații publice. Witkoff, controversat pentru pozițiile sale pro-ruse, intenționează să viziteze Moscova în curând.
Întâlnirea de la Londra, la care vor lua parte oficiali din Ucraina, Franța și Regatul Unit, continuă seria discuțiilor de la Paris. Trimisul american Keith Kellogg rămâne singurul reprezentant al SUA. Președintele Zelensky a respins deja o propunere americană care sugera concesii teritoriale Rusiei, subliniind că Ucraina nu va ceda Crimeea.
Kievul acuză cetățeni și companii chineze de implicare directă în sprijinul militar al RusieiMinisterul ucrainean al Afacerilor Externe a transmis Chinei dovezi privind implicarea cetățenilor și companiilor chineze în sprijinul acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.
În cadrul unei întâlniri cu ambasadorul chinez Ma Shengkun, ministrul adjunct Evgen Perebyinis a prezentat informații referitoare la participarea unor cetățeni chinezi în luptele din Ucraina, precum și la contribuția unor firme din China la producerea de echipamente militare pentru armata rusă.
„Aceste acțiuni sunt foarte îngrijorătoare și contravin spiritului de parteneriat dintre Ucraina și Republica Populară Chineză,” a transmis ministerul.
Perebyinis a solicitat Chinei să înceteze orice formă de sprijin pentru Rusia, subliniind că Ucraina își prețuiește relațiile strategice cu Beijingul.
Rusia lansează atac aerian asupra orașului ZaporojieRusia a lansat un atac aerian devastator asupra orașului Zaporojie din sud-estul Ucrainei, omorând o femeie de 69 de ani și rănind alte 38 de persoane, inclusiv cinci copii. Guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov, a confirmat tragedia: „Inamicul a lovit cu două bombe KAB. Una a lovit o instalație de infrastructură, cealaltă, o clădire rezidențială cu mai multe etaje.”
Explozia a provocat pagube semnificative. Mai multe blocuri de nouă etaje și o instituție de învățământ au fost avariate, iar mașinile din zonă au luat foc, potrivit Serviciului de urgență de stat: „Echipele noastre au intervenit imediat pentru stingerea incendiilor și salvarea victimelor.”, potrivit The Kyiv Independent.
Alarma de raid aerian a fost activată la ora 10:28, iar aproximativ o oră mai târziu, flăcările au cuprins cartierul lovit. „Un nou incendiu a izbucnit după loviturile aeriene. Situația e gravă,” a mai declarat Fedorov.
Atacul vine în contextul în care Kievul a cerut un armistițiu de 30 de zile pentru protejarea infrastructurii civile. Deși Moscova a declarat că „ia în considerare propunerea”, loviturile continuă.
Oblastul Zaporizhzhia găzduiește cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1155. Atac aerian masiv la Zaporojie, în Ucraina: O femeie ucisă și 38 de răniți în urma bombardamentelor rusești / Trump propune oprirea războiului dacă Rusia își păstrează teritoriile ocupate apare prima dată în Mediafax.
Premierul Marcel Ciolacu spune, miercuri, de Ziua Forțelor Terestre că este recunoscător pentru devotamentul militarilor, pentru nopțile nedormite în misiune, pentru fiecare zi în care ei pun siguranța țării mai presus de propria viață.
„Este un moment de profundă recunoștință și mândrie, în care ne reafirmăm angajamentul față de cei care, zi de zi, își dedică viața apărării țării noastre. Apreciez în mod deosebit modul în care vă îndepliniți misiunile și reprezentați țara în numeroasele activități internaționale, în operațiile NATO și ale Uniunii Europene din Balcanii de Vest și din Africa. Sunteți, cu adevărat, ambasadori ai României, mai ales în aceste vremuri complicate”, spune Marcel Ciolacu, prezent la manifestările dedicate Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, când se celebrează Ziua Forțelor Terestre ale României.
Securitatea e pe primul loc în EuropaCiolacu a amintit că trăim un context global de securitate marcat de conflicte ample și amenințări hibride, iar securitatea internațională reprezintă o preocupare centrală pentru toate statele europene.
„Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei continuă să influențeze stabilitatea regiunii Mării Negre, un punct strategic între Europa, Asia și Orientul Mijlociu. Aceste provocări impun un răspuns unitar și coordonat, iar țara noastră joacă un rol esențial în consolidarea stabilității regionale”, afirmă Ciolacu.
Premierul reamintește că România își menține angajamentul ferm de a susține Ucraina, având în vedere nu doar solidaritatea umanitară, ci și interesele strategice de securitate.
Cu toate acestea, el a reafirmat că „România nu va trimite niciun militar pe frontul din Ucraina”.
Bugetul pentru apărare crește„Suntem însă obligați să ne continuăm și să intensificăm eforturile pentru a face față riscurilor și provocărilor actuale. De aceea, rămâne esențial angajamentul de a aloca peste 2 la sută din Produsul Intern Brut pentru apărare, sume direcționate mai ales către înzestrare și pentru modernizarea infrastructurii. Creșterea alocărilor financiare pentru industria românească de apărare înseamnă locuri de muncă, înseamnă dezvoltare tehnologică și un viitor în care echipamentele armatei noastre vor fi produse la noi în țară”, a mai spus Ciolacu.
Premierul s-a adresat direct militarilor, spunându-le:
„Vă suntem recunoscători pentru devotamentul vostru, pentru nopțile nedormite în misiune, pentru fiecare zi în care puneți siguranța țării mai presus de propria viață. Sunteți fundamentul forței noastre de apărare, simbolul sacrificiului și al loialității față de România. În fața voastră, nu doar ca premier, dar și ca român, simt atât respect, cât și profundă admirație. Când privesc către voi, nu văd doar uniforme, ci văd fii și fiice, părinți și prieteni care își pun tot sufletul în ceea ce fac. Gândurile noastre se îndreaptă azi și spre cei care, de-a lungul generațiilor, au marcat, prin curajul și dăruirea lor, momentele esențiale din istoria noastră. Sunt eroii cunoscuți, dar mai ales cei anonimi, al căror sacrificiu a stat la baza construirii României Mari. Grație lor suntem astăzi o națiune independentă și suverană. Vor fi întotdeauna în inimile și în rugăciunile noastre. Sunt convins că toți cei care îmbracă azi uniforma militară vor duce mai departe efortul acestor eroi de a păstra România puternică, unită și respectată. Vă doresc sănătate și succes! Și să ne faceți în continuare să fim la fel de mândri de voi!”.
Articolul Ciolacu, militarilor: Recunoscători pentru că puneți siguranța țării mai presus de propria viață apare prima dată în Mediafax.
Premierul statului Victoria, Jacinta Allan, a apărat sacrificarea și a dat undă verde acesteia după „evaluări extinse”. El a declarat că animalele vizate erau „grav rănite și în mare suferință”, relatează Sky News.
Guvernul australian consideră că acțiunea este menită să pună capăt suferinței animalelor, care erau deshidratate sau chiar înfometate deoarece frunzele de eucalipt, principala lor hrană, au fost mistuite de flăcări. Departamentul pentru Energie, Mediu și Acțiune Climatică (DEECA) a supervizat operațiunea.
„Din cauza consecințelor directe ale incendiului, a stării precare de sănătate și a șanselor reduse de supraviețuire a multor animale din cauza secetei continue și a lipsei de hrană, este necesară eutanasierea unui număr mare dintre acestea”, a declarat James Todd, șeful departamentului pentru biodiversitate, anunțând că urmează mai multe eutanasieri. „Este cea mai umană măsură de luat pentru a evita suferințe suplimentare”, a insistat el.
Operațiunea a fost contestată puternic de activiști, inclusiv de președintele Alianței Koala, Jess Robertson. Asociația critică decizia deoarece, potrivit acestora, „nu există nicio modalitate de a-ți da seama din elicopter dacă un koala este rănit”.
Un alt opozant al proiectului, Georgie Purcell, reprezentantul Animal Justice Party din Victoria, și-a exprimat îngrijorarea pentru mamele koala care ar putea avea pui în marsupiu.
Simbol internațional în Australia, la fel ca cangurul, koala este o specie pe cale de dispariție pe coasta țării. Aproape 60.000 de koala au fost uciși în incendii de la sfârșitul anului 2019 până în 2020.
Articolul Peste 700 de koala au fost împușcați mortal în Australia într-o acțiune aprobată de guvern apare prima dată în Mediafax.
Înalți oficiali ai Elveției se pregătesc să negocieze concesii privind tarifele de import în timpul unei vizite la Washington, după ce mari companii elvețiene au anunțat investiții – record în Statele Unite.
Țara cantoanelor este cel de-al șaptelea mare investitor în SUA, “un ou de aur” pentru America, consideră Klaus Stoehlker, consultant de relații publice din Zürich: „Din punct de vedere economic, Elveția face parte din SUA. Nu vor sparge acest ou de aur”, a relatat miercuri Reuters.
Oficialii elvețieni vor testa săptămâna aceasta dacă angajamentele economice majore față de SUA îi pot ajuta să obțină unele concesii în privința tarifelor de import, după ce marile firme farmaceutice Roche și Novartis au anunțat investiții de 73 de miliarde de dolari în SUA.
Ministrul Finanțelor, Karin Keller-Sutter, și ministrul Economiei, Guy Parmelin, vor încerca să-l convingă pe Donald Trump să renunțe la tarifele vamale impuse Elveției, etalând forța financiară a țării lor înainte de data aplicării noilor taxe.
Parlamentul elvețian e convins că evidențierea angajamentelor financiare importante ale firmelor elvețiene în Statele Unite, cele prezente și cele planificate pentru viitor, ar fi singura cale pentru a determina SUA să renunțe la măsurile tarifare: „Este singura cale”, a explicat Sibel Arslan, vicepreședinta comisiei pentru relații externe, evidențiind și incertitudinea privind succesul acestei strategii.
Companiile din Elveția sunt și mari surse de venit pentru importanți investitori americani, precum BlackRock și Vanguard Group, care dețin participații semnificative în corporațiile sale.
Elveția, un PIB pe cap de locuitor mai mare cu 20% decât cel al SUAÎn ciuda angajamentului economic față de SUA, autoritățile de la Berna au subliniat că administrația Trump nu ar trebui să ia forța financiară a țării „ca un dat”. Ministrul Economiei a avertizat că noile tarife ar putea „să pună frână anumitor investiții în SUA”, iar parlamentara Arslan a subliniat că Elveția nu ar trebui să fie subestimată.
Potrivit datelor furnizate de Banca Mondială, Elveția a avut în anul 2023 un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 100.000 de dolari, cu aproximativ 20 de procente mai ridicat decât cel al Statelor Unite. Elveția este nominalizată, de asemenea, cu de trei ori mai multe companii pe cap de locuitor decât SUA, în clasamentul anual Fortune Global 500, în frunte cu branduri precum Nestlé, Glencore, Roche și Novartis.
„SUA nu vor sparge oul de aur elevețian”Consultantul Klaus Stoehlker, o voce a Zürich-ului extrem de influentă în domeniul relațiilor publice, apreciază că, având în vedere dificultățile pe care chiar și aliații lui Trump le-au avut în a-l convinge să renunțe la tarife, delegația elvețiană este într-o „călătorie a speranței” la Washington.
„Dar anunțurile noilor investiții majore sunt cea mai puternică armă pe care Elveția o poate folosi pentru a-i aminti lui Trump de legăturile economice strânse dintre cele două țări”, a precizat Stoehlker.
„Din punct de vedere economic, Elveția face parte din SUA” consideră Klaus Stoehlker și „Nu vor sparge acest ou de aur elvețian.”
Inițial, Donald Trump a anunțat tarife de 31 % pentru Elveția, mult mai mari decât pentru restul țărilor europene, însă acestea au fost reduse la 10 % și amânate pentru trei luni, după o convorbire telefonică între Trump și Karin Keller-Sutter, președinta în exercițiu a Elveției.
Articolul Investițiile în SUA, moneda de schimb a Elveției contra tarifelor americane apare prima dată în Mediafax.
„În aprilie, drepturile au fost plătite mai devreme pentru ca românii să se poată pregăti pentru Paști. 1 Mai, Ziua Muncii, este zi liberă pentru toți românii. Banii aferenți alocațiilor pentru copii, pensiilor și celorlalte prestații sociale vor ajunge la #beneficiari în timp util, calendarul plăților fiind deja stabilit în acest sens”, a declarat Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială va face plata prestațiilor și beneficiilor sociale astfel:Casa Națională de Pensii Publice va face plata pensiilor astfel: prin mandat poștal începând cu 2 mai 2025 și în cont bancar din 12 mai 2025. Pentru pensionarii din străinătate (prin Citi Bank): 20 mai 2025.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va face plata prestațiilor între 14-16 mai plata ajutorului de șomaj va ajunge la beneficiari atât prin mandat poștal, cât și pe card.
Articolul Când intră alocațiile, indemnizațiile și pensiile în luna mai: Anunțul Ministerului Muncii apare prima dată în Mediafax.
A analiza sănătatea finanțelor publice în cazul unei țări înseamnă a studia nivelul și dinamica unor indicatori, de la cei simpli precum cheltuielile, veniturile și soldul bugetar efectiv, până la unii mai tehnici, precum deficitul bugetar care stabilizează ponderea datoriei guvernamentale în PIB, deficitul bugetar structural, deficitul bugetar structural primar sau chiar deficitul bugetar structural corectat cu absorbția. Se poate estima și o funcție de reacție a politicii fiscal-bugetare, o ecuație ce arată comportamentul decidenților de politici fiscal bugetare la diverși factori de influență / diverse dezechilibre, atitudinea pasivă sau proactivă a decidenților din perspectiva obținerii unui excedent bugetar primar sau reducerea deficitului bugetar primar. După cum se poate calcula și eficiența stabilizatorilor automați, cât de bine funcționează mecanismele de stabilizare automată ce caracterizează politica fiscal- bugetară a unei țări.
Când putem afirma că un deficit bugetar este mare? Nu se poate afirma despre un deficit bugetar că este mare sau mic în sine, ci prin corelație cu alți indicatori macroeconomici, în funcție de tabloul macroeconomic de ansamblu. Este clar pentru toată lumea – un deficit nesustenabil conduce la o datorie guvernamentală mai mare și, în corelație cu deficitul extern, poate conduce la un cerc vicios deficite – datorie – deficite, cu impact negativ asupra creșterii economice. Veniturile bugetare mici, în mod structural, combinate cu cheltuieli rigide pot conduce la persistența unor deficite nesustenabile și la un spațiu fiscal-bugetar redus, la o marjă de manevră limitată pentru decidenții de politici fiscal-bugetare. Pe de altă parte, un deficit bugetar primar provenind într-o măsură ridicată din investiții prioritizate, cu efecte de multiplicare cumulative ridicate, poate conduce la îmbunătățirea convergenței reale cu țările dezvoltate. Structura deficitului bugetar contează.
Vom analiza în continuare principalii indicatori de sustenabilitate fiscal-bugetară, încercând să subliniem problemele structurale. Vom scoate în evidență principalele cauze ale creșterii deficitului bugetar din ultimul an și vom oferi câteva soluții de cosolidare fiscal-bugetară calitativă, în acord cu angajamentele luate de România în fața Comisiei Europene, prin Planul Bugetar Structural 2025-2031. Miza pe investiții rămâne cheia unei consolidări bugetare calitative, concomitent cu creșterea convergenței reale față de țările europene dezvoltate.
1. Analiza deficitului bugetar efectiv al României și comparația cu țările UE. Conform primei notificări a Eurostat privind deficitul bugetar efectiv din data de 22.04.2025, România a înregistrat în anul 2024 un deficit bugetar efectiv de 9,3% din PIB (pe metodologie ESA, comparativă la nivelul UE), cel mai ridicat nivel dintre țările UE. Urmează Polonia (deficit de 6,6% din PIB), Franța (5,8% din PIB) și Slovacia cu un deficit de 5,3% din PIB. Un număr de 21 țări din totalul de 27 țări UE (78% din țările UE27) au înregistrat deficit bugetar anul trecut, iar 12 țări din UE27 (45%) au înregistrat deficite bugetare mai mari sau egale cu 3% din PIB.
Analiza dinamică a deficitului bugetar efectiv în anul 2024 față de anul 2023 indică o înrăutățire a acestuia în jumătate dintre țările UE, de la România (cu 2,7pp din PIB), Austria (2,1pp din PIB), Croația (1,6pp din PIB), Finlanda, Polonia … și până la Slovacia (adâncire a deficitului bugetar cu 0,1 pp din PIB).
Din analiza informațiilor de mai sus, putem anticipa deja una dintre cauzele adâncirii deficitului bugetar în cazul României dar și al altor țări precum Polonia, Bulgaria, Lituania și Slovacia – contagiunea efectelor negative ale războiului din Ucraina, conflict situat în proximitatea lor.
2. Analiza deficitului bugetar structural al României și comparația cu țările UE. În ceea ce privește analiza deficitului bugetar structural, ultimele date oficiale AMECO (baza de date macroeconomică a Comisie Europene) arată că 19 din totalul de 27 țări membre UE (70% din total) nu respectă criteriul de sustenabilitate privind deficitul bugetar structural, ceea ce indică o marjă redusă pentru nevoile de finanțare crescânde aferente înzestrării militare și efectelor negative ale îmbătrânirii demografice.
3. Analiza deficitului bugetar care stabilizează ponderea datoriei guvernamentale în PIB în cazul României și al altor țări selectate din UE. Privitor la sustenabilitatea deficitului bugetar, putem estima referința privind deficitul bugetar efectiv care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB, pentru a o putea compara ulterior cu ținta de deficit bugetar în PIB angajată pentru anul 2025 în Planul Național Bugetar Structural, de 7% din PIB. Având în vedere ipotezele macroeconomice estimate în ultima prognoză a Comisiei Naționale de Prognoză, nivelul deficitului bugetar care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB în anul 2025 ar fi de 3,6%, sensibil sub nivelul țintă. Având în vedere ipotezele macroeconomice estimate în ultima prognoză a Eurostat, nivelul deficitului bugetar care ar stabiliza ponderea datoriei guvernamentale în PIB în anul 2025 în cazul Poloniei ar fi de 4,3% (față de 5,5% din PIB angajat în Planul Bugetar Structural cu Comisia Europeană), de 4,2% din PIB în cazul Slovaciei (față de 5,1% din PIB angajat în Planul Bugetar Structural cu Comisia Europeană) și de 3,8% din PIB în cazul Ungariei (față de 3,6% din PIB angajat în Planul Bugetar Structural cu Comisia Europeană).
4. Despre cauzele creșterii deficitului bugetar în anul 2024. Cresterea deficitului ESA de la 6,6% din PIB în anul 2023 la 9,3% din PIB în anul 2024 înseamnă plus 2,7-2,9% din PIB (o creștere de 57-59 miliarde lei).
De unde a venit deficitul ? În 2024, ponderea în PIB a veniturilor totale a rămas constantă la 34-34,1% din PIB comparativ cu anul 2023, dar mai mică decât în anul 2022. La Cheltuieli, cresterea acestora cu 2,7-2,9 pp din PIB vine din: a) investiții interne, din buget, mai mari cu 1,8pp de PIB b) 1pp din salarii mai mari în sectorul bugetar; c) 1pp din reforma și indexarea pensiilor; d) 0,4pp din dobanzi (dobânzi la împrumuturile din urmă plus creșterea de dobânzi din cauza contagiunii determinate de războiul din Ucraina). Avem în vedere aici un nivel de fonduri europene cu 1,5pp din PIB mai mic în 2024 față de anul anterior, sumă care nu a intrat simetric nici la cheltuieli nici la venituri. Anul 2023 a fost ultimul an de absorbție de fonduri europene din perioada de programare 2014-2020 (regula n+3), iar anul 2024 semnifică reducerea la început de nou interval de exercițiu multianual. Este ceva obișnuit.
Creșterea deficitului arată: (i) un efort de investire intern masiv (plus 1,8pp din resurse interne), s-a ajuns la investiții publice de 120 miliarde lei, dublu față de perioada 2020-2021, (ii) reforma echitabilă si indexarea pensiilor jalon PNRR (plus 1pp), (iii) salarii mai mari in sectorul public, mai ales la profesori, personalul din sănătate și cel dij apărare, ordine publică și siguranță națională dar și ptr restul bugetarilor(+1pp) (iv) dobânzi in creștere, mai ales din contagiunea negativă a războiului din Ucraina (dobânzile au crescut semnficativ după martie 2022 în Polonia, Ungaria, Romania, Slovacia etc) (+0,4pp).
Ce putea alege Guvernul, la ce să renunțe? La mărirea investițiilor publice la un nivel record vâzând că rata de creștere economică se reduce în majoritatea țărilor din UE și inclusiv în România? La creșterea stimulilor pentru companii și populație la 6-8% din PIB? La creșterea investițiilor în educație și sănătate și a salariilor în aceste două domenii strategice? La creșterea cheltuielilor militare așa cum există angajamentul NATO? Să nu mai cofinanțeze proiectele din fonduri europene pentru a dezvolta infrastructura și a moderniza România? Să nu îndeplinească jalonul privind reforma legii pensiilor, care a inclus și recalcularea unor pensii? Să nu fi mărit procentul de alocare pentru pensiile private și astfel să nu mai respecte angajamentul la nivelul Comisiei Europene? Să nu fi ajutat Republica Moldova și Ucraina?
Să fi mărit povara fiscală tot pentru cei care își plătesc corect impozitele și taxele? Era mai bine bine pentru economie ca peste recesiunea sau reducerea ratei de creștere economică instalată în ultimii 2 ani în economiile principalilor parteneri comerciali (Germania, Austria etc) să fi venit cu o povară fiscală cu efect contracționist puternic în România?
Trebuia să se vaite toată ziua de cei peste 250 de miliarde lei în 2 ani și jumătate necesar de finanțare pentru rostogolirea datoriilor din urmă, mai ales din împrumuturile din pandemie?
Deficitul a crescut în România pentru că a fost nevoie de finanțare pentru cheltuieli obligatorii și pentru a moderniza România. Imperativ acum este ca Guvernul să reducă gradual deficitul bugetar conform angajamentelor prevăzute în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031, conform ajustării pe 7 ani convenite cu Comisia Europeană.
5. Soluții structurale de consolidare fiscal-bugetară calitativă – curățenie în cheltuieli, reforma fiscală echitabilă și miza pe investiții pentru creșterea potențialului economic
În primul rând, pe termen scurt și mediu, România trebuie să-și facă curățenie în propria casă, să drămuiască și să vadă clar eficiența fiecărui leu cheltuit din buget. A fost implementată Legea 296 privind măsurile de reducere a cheltuielilor la toate autoritățile publice, la cele autonome și la companii de stat. S-au luat măsuri prin OUG trenulet din decembrie 2024 (măsuri de consolidare fiscală de 1,9% din PIB – din care 1,5% din PIB pe cheltuieli si 0,4% din PIB pe venituri) și prin bugetul pe 2025.
Însă consolidarea doar pe partea de cheltuieli nu este de ajuns pe termen mediu. România trebuie să implementeze reforma fiscală (angajată în Planul Național Bugetar Structural 2025-2031) prin care să încaseze venituri la buget cel puțin la media țărilor din Europa Centrală și de Est, pe termen mediu. Rezultatele digitalizării ANAF pentru a mări colectarea de venituri la buget și a reduce evaziunea fiscală ar trebui să se vadă începând din acest an.
Consolidarea fiscală doar prin reducerea deficitului bugetar este una cantitativă, cu un impact recesionist. România trebuie să stimuleze inteligent creșterea PIB-ul potential, prin producție și investiții cât mai mari în România. Adică o consolidare calitativă prin reforme, investiții și creștere economică.
România a mizat în ultimii ani și trebuie să mizeze în continuare pe investiții prioritizate, cu efecte de multiplicare ridicate în economie. În acest an, trebuie să implementeze schemele de ajutor de stat trecute în Planul Bugetar structural – exemple Schema de ajutor pentru marea industrie din România de 1 miliard euro și pe cea privind Stimularea investițiilor mari în România, pentru o devoltare regională echilibrată.
Anul 2025 este al treilea an în care Guvernul alocă peste 100 miliarde lei din buget și fonduri europene pentru investiții. Execuția bugetară indică investiții publice în 2024 de 120 miliarde lei (dublu față de anii 2020-2021), iar proiecția bugetară pentru anul 2025 este de circa 150 miliarde lei, o sumă echivalentă cu investițiile publice cumulate din anii 2019, 2020 și 2021.
În 2023 și 2024, Guvernul României a respectat cele două reguli privind finanțele publice sustenabile. De exemplu, anul trecut, investițiile publice (120 miliarde lei) au fost mai mari decât deficitul bugetar primar (calculat ca deficit bugetar total minus cheltuielile cu dobânzile) (116 miliarde lei). Mai mult, un procent semnificativ din deficit a fost direcționat către investiții. În 2024, în România 80% din deficitul bugetar al României a mers către investiții publice (față de 69% în anul 2021 și 54% în anul 2020).
Anul 2025 ar trebui să continue modernizarea prin investiții publice masive și respectarea regulilor fiscal-bugetare din această perspectivă. Efectele de multiplicare ale investițiilor publice vor contribui la îmbunătățirea ratei de creștere economică și la sustenabilitatea finanțelor publice (reducând ponderea deficitului bugetar în PIB, prin creșterea potențialului economic). Acest proces va conduce la menținerea unei viteze crescute privind convergența reală a României cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană și, în același timp, ar asigura o consolidare fiscal-bugetară graduală, calitativă.
Articolul EXCLUSIV MEDIAFAX: Analiza sustenabilității fiscal-bugetare a României apare prima dată în Mediafax.
Ilinca Simion a fost întrebată la podcastul „Altceva cu Adrian Artene” de la Gândul cum i-ar redecora biroul lui George Simion la Cotroceni dacă liderul AUR ar ajunge președintele României.
„Păi nu știu cum arată, dacă îmi place poate nu redecorez. Are el niște obiecte dragi care sunt la el în birou acum și pe alea le-aș duce acolo, inclusiv camioanele în tricolor, poza cu Radu și cam atât”, a spus Ilinca.
Nu ar avea nimic împotrivă ca George Simion să aibă și o canapea în biroul de la Cotroceni, pentru că este convinsă că acesta ar sta mult la lucru.
Articolul Cum i-ar redecora Ilinca Simion biroul lui George Simion dacă soțul său ar ajunge președinte apare prima dată în Mediafax.
UC3310 se remarcă drept singura matrice pentru camere UVC de pe piață care permite comutarea flexibilă între 2 camere USB (4K@30) pentru o claritate vizuală HDMI optimă.
Tehnologia ATEN USB AVSync™ integrează comutarea video USB fără întârziere și funcția UAFV (USB Audio Follow Video), oferind în același timp setări prestabilite pentru traseul matricei USB, adaptate diferitelor scenarii de conferință. Acest lucru asigură că dispozitivele BYOD (Bring Your Own Device) rămân sincronizate perfect cu sistemul de meeting, eliminând necesitatea reconfigurărilor AV și ducând la o experiență de meeting mai fluidă și mai eficientă.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=20863
Articolul ATEN UC3310 – singura matrice pentru camere UVC de pe piață cu comutare flexibilă între 2 camere USB 4K apare prima dată în Mediafax.
