În perioada 2013–2023, România și Nigeria se află pe primele locuri la nivel global în privința numărului total de victime ale traficului de persoane, potrivit datelor publicate de Eurostat. Țara noastră depășește pragul de 12.000 de victime identificate, în timp ce Nigeria raportează aproximativ 9.000. Pe locurile următoare se situează Franța, Ungaria și Bulgaria, fiecare cu mii de cazuri înregistrate în același interval.
Eurostat
Analiza evidențiază faptul că România continuă să fie una dintre principalele țări de origine ale victimelor traficului, în special în scopuri de exploatare sexuală și muncă forțată. Diferența semnificativă față de alte state europene arată vulnerabilități economice și sociale persistente, dar și nevoia consolidării măsurilor de prevenție și sprijin pentru persoanele expuse riscului.
Cifrele s-au schimbat într-un mod uimitor în BulgariaUn alt grafic publicat de Eurostat arată însă o tendință descendentă în ultimii ani, inclusiv pentru România. Numărul victimelor identificate în țară a scăzut de la 896 în 2013 la 451 în 2023, o evoluție care indică progrese în detectarea timpurie a cazurilor și cooperarea transfrontalieră.
Foto: Eurostat
De altfel, Bulgaria înregistrează una dintre cele mai spectaculoase reduceri: de la 540 de victime raportate în 2013 la doar 66 în 2023. În contrast, țări precum Franța și Italia continuă să raporteze peste o mie de cazuri anual, semn că fenomenul rămâne o problemă persistentă în statele vestice.
Chiar dacă tendința generală în Europa este de scădere, traficul de persoane rămâne o problemă transnațională complexă, alimentată de rețele bine organizate și de inegalități economice profunde. România, deși înregistrează progrese, continuă să figureze printre țările cele mai afectate de acest fenomen la nivel european.
Franța, pe locul trei la trafic de persoaneÎntre 2013 și 2023, datele privind victimele traficului de persoane înregistrate în Uniunea Europeană arată atât o diversitate geografică, cât și modele regionale puternice.
Cel mai mare număr de victime înregistrate în această perioadă a fost reprezentat de cetățeni români, cu un total de 12.166 de persoane. Acest număr este semnificativ mai mare decât cel al cetățenilor din oricare altă țară, o constatare constantă de-a lungul întregii perioade analizate.
Cetățenii nigerieni au fost al doilea cel mai frecvent grup de victime înregistrate și cea mai numeroasă naționalitate din afara UE, cu 9.111 victime.
Cetățenii francezi au reprezentat al treilea grup ca număr de cazuri raportate, cu 5.848 de victime. Alte naționalități din state membre ale UE includ Ungaria (4.340), Bulgaria (4.125), Țările de Jos (3.200), Polonia (2.759) și Germania (2.037). Aceste cifre arată că o proporție semnificativă a victimelor traficului de persoane sunt cetățeni ai Uniunii Europene.
Mai multe naționalități din afara UE apar, de asemenea, frecvent printre cele mai raportate. Printre acestea se numără victime din China (2.008), Maroc (1.698), Ucraina (1.422), Columbia (1.199), Brazilia (1.176) și Pakistan (949), care reprezintă o proporție semnificativă din totalul victimelor. Alte țări de cetățenie notabile sunt Italia (1.392), Slovacia (889), Filipine (881), Moldova (792), Bangladesh (750) și Thailanda (637).
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că o întâlnire a coaliției (Coalition of Willing) va avea loc vineri la Londra.
O sursă din lumea diplomatică a declarat pentru Reuters că Volodimir Zelenski va călători la Londra pentru discuții la sfârșitul acestei săptămâni.
Coaliția, prezidată de premierul britanic Keir Starmer, președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, are ca scop obținerea unui acord de pace în Ucraina.
Zelenski a avut o convorbire telefonică cu liderii europeni după întâlnirea sa cu Donald Trump de săptămâna trecută și a confirmat că se va întâlni cu ei în curând.
Volodimir Zelenski a spus că întâlnirea de săptămâna trecută cu Donald Trump a fost pozitivă și a adus progrese pentru obținerea de noi sisteme de apărare aeriană.
Trump ar fi cerut un armistițiu cu trupele pe poziții, ceea ce Zelenski a considerat un semn bun.
Zelenski nu a obținut rachete Tomahawk, dar a discutat intens despre contractul pentru 25 de sisteme Patriot, explicând că Trump nu a vrut să supere Rusia înainte de o întâlnire cu Putin.
„După numeroase runde de discuții de peste două ore cu (Trump) și echipa sa, mesajul său, în opinia mea, este pozitiv: să fim acolo unde suntem în prima linie”, a spus Zelenski.
Zelenski va participa la discuțiile de la Londra ale coaliției care sprijină UcrainaPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la discuțiile de la Londra ale coaliției care sprijină Ucraina. Informația este prezentată pe surse. La discuții vor participa mai mulți lideri europeni.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că o întâlnire a coaliției (Coalition of Willing) va avea loc vineri la Londra.
O sursă din lumea diplomatică a declarat pentru Reuters că Volodimir Zelenski va călători la Londra pentru discuții la sfârșitul acestei săptămâni.
Macron pledează pentru o „pace durabilă” cu europenii și ucrainenii la masa negocierilorPreședintele francez Emmanuel Macron a declarat, luni, că europenii și ucrainenii trebuie să fie prezenți „la masa negocierilor” anunțate la Budapesta între Donald Trump și Vladimir Putin, subliniind că o eventuală înțelegere privind războiul din Ucraina nu poate fi decisă fără implicarea lor.
„Ucrainenii și europenii ar trebui să fie la masa negocierilor”, a spus Macron, comentând perspectiva unei întâlniri directe între liderul american și cel rus.
Mesajul său vine pe fondul temerilor europene că discuțiile bilaterale ar putea ocoli interesele Kievului și ale Uniunii Europene, scrie Le Figaro.
Lavrov și Rubio au discutat la telefon înaintea summitului Trump-Putin de la BudapestaMinistrul rus de externe, Serghei Lavrov, și secretarul de stat american, Marco Rubio, au purtat o convorbire telefonică luni, în pregătirea întâlnirii dintre președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, care urmează să aibă loc la Budapesta.
Ministerul rus de Externe a anunțat că șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, au avut luni o discuție telefonică „constructivă” despre pașii următori în implementarea acordurilor convenite recent de președinții Donald Trump și Vladimir Putin.
Convorbirea vine la patru zile după ce Trump a anunțat că va avea o nouă întâlnire cu Putin, la Budapesta, ca parte a eforturilor relansate de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Rusia se confruntă cu un deficit bugetar recordPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea înregistra un deficit bugetar de aproape 100 de miliarde de dolari până anul viitor, reflectând dificultățile economice crescânde ale Moscovei în contextul războiului împotriva Ucrainei.
În urmă cu o lună, deficitul era estimat la 71 de miliarde de dolari, iar Zelenski a promis să ofere analize mai detaliate în luna noiembrie.
El a spus că aceste probleme ar putea fi agravate de tarifele de 50% impuse de SUA asupra Indiei, care ar putea reduce achizițiile de petrol rusesc și mai mult, punând presiune suplimentară pe economia deja afectată a Rusiei.
„Poziția Rusiei nu se schimbă” — Kremlinul răspunde la propunerea lui Trump de a îngheța linia frontului din UcrainaPoziția Moscovei cu privire la posibilitatea încetării ostilităților de-a lungul actualelor linii de front din Ucraina nu s-a schimbat, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe 20 octombrie, când a fost întrebat despre propunerile prezentate de SUA.
Rusia a respins anterior înghețarea războiului de-a lungul liniilor actuale de front, cerând, potrivit unor informații, ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donetsk.
„Acest subiect a fost abordat în repetate rânduri, sub diferite forme, în cadrul contactelor dintre Rusia și SUA”, a declarat Peskov pentru mass-media rusă într-un interviu telefonic.
Șefa diplomației UE se așteaptă ca cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei să fie aprobat pe 23 octombrieAl 19-lea pachet de sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei ar putea fi aprobat joi, 23 octombrie.
„Ne așteptăm ca săptămâna aceasta să fie adoptat și al 19-lea pachet de sancțiuni”, a declarat ea, precizând că „din păcate, nu astăzi”.
Kallas a subliniat că UE apreciază „eforturile președintelui Trump de a aduce pacea în Ucraina”.
„Desigur, toate aceste eforturi sunt binevenite, dar nu vedem că Rusia dorește cu adevărat pacea. Rusia înțelege doar forța și negociază doar atunci când este cu adevărat obligată să negocieze. Așadar, în acest moment, nu vedem încă acest lucru”, a concluzionat ea.
Ucraina pregătește contractul pentru achiziționarea a 25 de sisteme PatriotPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat, în timpul vizitei sale la Washington, posibilitatea semnării unui contract pentru livrarea a 25 de sisteme de apărare aeriană Patriot către Ucraina în următorii ani.
Zelenski a menționat că cererea pentru 25 de sisteme a venit din partea Forțelor Aeriene ale Armatei Ucrainei. Cu toate acestea, Ucraina nu le va primi pe toate odată, deoarece planul prevede livrări anuale.
Președintele a subliniat o provocare – producătorul are în prezent o listă de așteptare pentru producerea de sisteme pentru alte țări.
Rusia a atacat Ucraina cu rachete balistice și 60 de drone peste noapteÎn noaptea de 19-20 octombrie, forțele ruse au lansat trei rachete balistice și 60 de drone de atac de diferite tipuri împotriva Ucrainei. Apărarea aeriană a Ucrainei a distrus 38 de drone rusești.
Începând cu ora 19:00, pe 19 octombrie, rușii au atacat cu 3 rachete balistice Iskander-M/KN-23 lansate din Crimeea ocupată temporar și 60 de drone de atac de tip Shahed, Gerbera și alte tipuri lansate din orașele rusești Millerovo, Oryol și Primorsko-Akhtarsk, precum și din Capul Chauda din Crimeea ocupată.
Potrivit Forțelor Aeriene, aproximativ 40 dintre drone erau drone de atac Shahed.
Rapoartele preliminare indică faptul că, până la ora 09:00, apărarea aeriană a distrus sau a bruiat 38 de drone rusești deasupra nordului, sudului și estului Ucrainei.
Au fost înregistrate atacuri cu 3 rachete balistice și 20 de drone de atac în 12 locații.
Rușii atacă regiunea Dnipropetrovsk. Clădire cu cinci etaje și magazine în flăcăriIncendii au izbucnit într-o clădire rezidențială cu cinci etaje și în magazine din regiunea Dnipropetrovsk, ca urmare a unui atac cu drone rusești în noaptea de 19-20 octombrie.
Districtul Nikopol a fost atacat cu drone FPV și artilerie. Atacurile au lovit orașul Nikopol și Pokrovske, avariind patru case, șase anexe și o linie electrică. Nu s-au înregistrat victime.
Serviciile feroviare întârziate din cauza atacurilor rusești asupra regiunilor ucraineneMai multe trenuri au circulat cu întârzieri din cauza pagubelor provocate de atacurile rusești asupra infrastructurii feroviare de pe ruta Sumîi.
Şefa politicii externe a Uniunii Europene declară că o eventuală vizită a lui Putin în Ungaria „nu ar fi plăcut㔪efa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat luni că nu „ar fi prea plăcut” ca preşedintele rus Vladimir Putin să se deplaseze în Ungaria, stat membru al UE, pentru discuţii cu privire la Ucraina.
Donald Trump a declarat joi că se va întâlni în curând cu Putin la Budapesta.
Putin vrea controlul total al Donbasului. ISW avertizează că Rusia ar putea relua atacurile asupra UcraineiPreședintele rus Vladimir Putin își dorește preluarea controlului total al regiunii Donbas, obiectiv care, potrivit analiștilor militari, ar putea oferi Rusiei condiții favorabile pentru reluarea ostilităților împotriva Ucrainei.
Conform publicației Focus.ua, liderul de la Kremlin ar fi declarat că este dispus să returneze Ucrainei părți din regiunile Zaporojie și Herson, în schimbul obținerii întregului teritoriu al Donbasului.
Surse citate de Washington Post au relatat că Vladimir Putin a transmis această propunere și președintelui american Donald Trump, care, la rândul său, ar fi sugerat o „divizare” a regiunii Donbas între Rusia și Ucraina, pentru a pune capăt conflictului.
Premierul polonez: Nimeni nu ar trebui să exercite presiuni asupra lui Zelenski în privința teritoriului. Presiunile trebuie exercitate asupra RusieiPrim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că nimeni nu ar trebui să exercite presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a face concesii teritoriale Rusiei și că, în schimb, presiunile ar trebui exercitate asupra țării agresoare.
None of us should put pressure on Zelenskyy when it comes to territorial concessions. We should all put pressure on Russia to stop its aggression. Appeasement never was a road to a just and lasting peace.
— Donald Tusk (@donaldtusk) October 19, 2025
Zelenski îi cere lui Trump o atitudine mai dură față de PutinPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a îndemnat pe Donald Trump să adopte o atitudine mai dură față de Vladimir Putin, în contextul pregătirilor pentru viitorul summit de la Budapesta, menit să discute o posibilă încheiere a războiului din Ucraina.
Zelenski a subliniat că Trump ar trebui să exercite o presiune și mai mare asupra lui Putin decât cea aplicată recent asupra Hamas, în timpul medierii armistițiului în Gaza.
„Putin este similar, dar mai puternic decât Hamas. Războiul este mai amplu, iar armata Rusiei este a doua ca mărime din lume. De aceea este nevoie de mai multă presiune”, a declarat liderul ucrainean.
O importantă uzină rusă de gaze a fost nevoită să suspende alimentarea cu gaze în urma unui atac cu drone ucraineneFabrica de prelucrare a gazelor din Orenburg, Rusia, a fost nevoită să oprească alimentarea cu gaze din Kazahstan pe 19 octombrie, în urma unui atac cu drone ucrainene asupra instalației, a anunțat Ministerul Energiei din Kazahstan.
Fabrica, situată în sud-vestul regiunii Orenburg și cea mai mare de acest gen din lume, a fost ținta unui atac cu drone, a declarat armata ucraineană mai devreme în aceeași zi.
Guvernatorul regional Yevgeny Solntsev a raportat că a izbucnit un incendiu într-un atelier al uzinei, provocând pagube instalației deținute de Gazprom. Uzina are capacitatea de a prelucra peste 45 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.
Belarus caută să poarte discuții cu Kievul în contextul eforturilor de a ieși din izolarea occidentalăȘeful Comitetului de Securitate al Belarusului, Ivan Tertel, a declarat pe 19 octombrie că agenția sa este pregătită să inițieze un dialog cu Kievul pentru a „găsi un consens” în vederea încheierii războiului dintre Ucraina și Rusia, potrivit presei de stat din Belarus.
Declarațiile lui Tertel vin în contextul în care Minsk și-a intensificat eforturile de a ieși din izolarea diplomatică impusă de țările occidentale pentru rolul său în invazia rusă de amploare asupra Ucrainei și pentru sprijinul acordat acesteia.
„Președintele nostru depune toate eforturile posibile pentru a stabiliza situația din regiune. Și am reușit să echilibrăm interesele părților în această situație extrem de complicată, cu tendințe de escaladare”, a declarat Tertel la televiziunea de stat Belarus One.
SUA sunt „pregătite” să înlocuiască aprovizionarea Europei cu petrol și gaze rusești, afirmă ZelenskiStatele Unite sunt pregătite să furnizeze țărilor europene „atât gaz și petrol cât este necesar” pentru a înlocui dependența Europei de importurile de energie din Rusia, a afirmat președintele Volodimir Zelenski în discursul său din seara zilei de 19 octombrie.
„Europa nu ar trebui să mai utilizeze deloc resursele energetice rusești, iar semnalele din partea Americii sunt clare acum – sunt gata să furnizeze Europei atât gaz și petrol cât este necesar pentru a înlocui aprovizionarea din Rusia”, a spus Zelenski.
Banca Națională a României (BNR) a anunțat luni că menține actualul nivel al politicii monetare. Dobânda de 6,5% reprezintă reperul după care băncile stabilesc costul creditelor și al depozitelor, influențând direct ratele plătite de populație.
Decizia înseamnă că ratele românilor rămân ridicate, dar stabile, iar BNR preferă prudența în fața unei inflații încă mari: „Inflația a crescut în vară până la aproape 10%, peste așteptări, însă din cauze temporare, legate de scumpirea energiei și de creșterea TVA și a accizelor”.
BNR: Efectele scumpirilor se vor diminua până în 2026„Efectele sunt tranzitorii și se vor estompa până în 2026, când inflația ar putea coborî spre 3%”, notează Consiliul BNR. Două scumpiri importante au dus la creșterea inflației: eliminarea plafonării prețului la energie electrică, la 1 iulie 2025, și creșterea TVA și a accizelor, intrată în vigoare la 1 august 2025.
Banca Centrală estimează că procesul de reducere a inflației va începe treptat încă din ultimele luni ale acestui an, odată cu disiparea scumpirilor din energie și taxe și cu efectele măsurilor fiscale adoptate în vară.
Potrivit BNR, economia României dă semne de încetinire, iar o nouă creștere a dobânzii ar fi putut frâna și mai mult activitatea economică: „Menținerea dobânzii ajută la stabilitatea prețurilor, fără a afecta relansarea economiei”.
Inflația rămâne la aproape 10%Rata anuală a inflației s-a menținut la 9,9% în septembrie 2025, același nivel ca în august și ușor sub estimările pieței, care indicau o creștere de peste 10%, arată datele Institutului Național de Statistică. Este cel mai ridicat nivel al inflației din ultimii doi ani, determinat în special de scumpirile la produsele nealimentare și la servicii.
În schimb, prețurile alimentelor au crescut într-un ritm mai lent. Față de luna august, prețurile de consum au urcat cu 0,36%, semn că ritmul scumpirilor s-a temperat vizibil după vârful din vară.
Dobânzile nu coboară până nu scade inflațiaBNR a menținut și celelalte instrumente monetare la valorile actuale: dobânda pentru creditele acordate băncilor comerciale rămâne la 7,5%, iar cea pentru depozitele constituite la BNR, la 5,5%.
Consiliul de administrație a transmis că nu va relaxa politica monetară până când inflația nu va scădea clar, dar nici nu va înăspri condițiile, pentru a nu slăbi și mai mult economia.
„Ucrainenii și europenii ar trebui să fie la masa negocierilor”, a spus Macron, comentând perspectiva unei întâlniri directe între liderul american și cel rus.
Mesajul său vine pe fondul temerilor europene că discuțiile bilaterale ar putea ocoli interesele Kievului și ale Uniunii Europene, scrie Le Figaro.
Șeful statului francez a insistat că „pacea care poate exista este o pace solidă, durabilă”, bazată pe respectarea dreptului internațional și pe garantarea stabilității.
„Nu există altă pace – europenii au fost întotdeauna clari în această privință”, a afirmat Macron, reafirmând poziția Parisului în favoarea unei soluții negociate, dar echitabile, la conflictul din Ucraina.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și secretarul de stat american, Marco Rubio, au purtat o convorbire telefonică luni, în pregătirea întâlnirii dintre președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, care urmează să aibă loc la Budapesta.
Ministerul rus de Externe a anunțat că șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, au avut luni o discuție telefonică „constructivă” despre pașii următori în implementarea acordurilor convenite recent de președinții Donald Trump și Vladimir Putin.
Convorbirea vine la patru zile după ce Trump a anunțat că va avea o nouă întâlnire cu Putin, la Budapesta, ca parte a eforturilor relansate de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Potrivit Moscovei, discuția Lavrov -Rubio a avut rolul de a pregăti viitorul summit și de a definitiva calendarul acestuia.
Surse citate de Reuters afirmă că Lavrov și Rubio urmează să se întâlnească față în față pe 23 octombrie.
Departamentul de Stat al SUA nu a comentat până acum convorbirea.
Summitul de la Budapesta a fost stabilit în urma unei convorbiri de două ore și jumătate între Trump și Putin, în care cei doi lideri au convenit organizarea unei noi runde de negocieri la nivel înalt săptămâna viitoare.
Între timp, întâlnirea lui Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, desfășurată pe 17 octombrie la Casa Albă, s-a încheiat fără rezultate concrete.
Zelenski spera să obțină livrarea de rachete Tomahawk, însă președintele american nu a luat nicio decizie și ar fi insistat asupra cererilor teritoriale formulate de Putin.
Potrivit informațiilor disponibile, liderul rus a cerut ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donețk, dar ar fi arătat disponibilitate să renunțe la părți din regiunile Zaporojie și Herson.
„Primele 4 familii afectate de explozia din cartierul Rahova s-au mutat în apartamente pe termen mediu și lung, complet mobilate și utilate, situate în zone sigure și bine conectate ale Capitalei”, a scris luni pe Facebook Bujduveanu. El spune că este vorba de familii dintre cele mai grav afectate, unele având membri răniți sau spitalizați.
În paralel, PMB a început procedurile pentru identificarea și închirierea locuințelor în care urmează să fie relocate și celelalte familii.
„Alte 111 persoane sunt cazate în patru unități hoteliere, iar 384 de persoane au beneficiat până acum de consiliere și sprijin personalizat”, adaugă primarul.
El spune că Administrația Străzilor București a a ridicat toate mașinile afectate, aproximativ 15 autoturisme.
El anunță că cei care doresc să se alăture eforturilor pot dona aici:
Cont de donații (RON)
RO24CITI0000000825024433
Fundația World Vision România
Mențiune: „Fond de urgență explozie Rahova”.
Explozia din blocul de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitalei, produsă vineri dimineață, s-a soldat cu 3 morți și 15 răniți.
Grindeanu a fost întrebat, luni după-amiază, dacă il vede pe Ilie Bolojean candidat la Primăria Capitalei.
„Eu îl văd premier și nu vreau să plece. V-am mai spus lucrul ăsta. Alții au spus că trebuie să plece. Eu nu cred că Ilie Bolojean trebuie să plece”, a răspuns social-democratul.
Liderul interimar al PSD a explicat că ar fi absurd ca Executivul să cadă ori de câte ori o lege avizată favorabil eșuează în legislativ.
Întrebat, de asemenea, despre posibile sondaje care l-ar măsura pe Bolojan drept candidat la Primărie, Grindeanu a răspuns că PSD nu va face astfel de cercetări. El a reamintit că poziția sa, exprimată constant, este că șeful Guvernului nu are niciun motiv să părăsească funcția din cauza respingerii legii pensiilor speciale.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că va propune în coaliție organizarea alegerilor pentru Primăria Capitalei pe 30 noiembrie, subliniind că partidele din alianță trebuie să respecte înțelegerile politice și că „nimeni nu este ținut cu forța în coaliție”.
„Discutăm mâine în coaliție. Poate să fie, discutăm mâine în coaliție. Eu am și o dată pe care pot să o propun, 30 noiembrie. De ce nu 30, ca să facem mai repede? Nu era mai bine să facem repede?”, a spus Grindeanu, întrebat despre organizarea alegerilor din Capitală.
Liderul social-democrat a comentat și declarațiile premierului Ilie Bolojan și ale lui Dominic Fritz, potrivit cărora partidele din coaliție ar putea merge cu candidați separați la alegerile locale din București.
„Eu ce vreau să vă spun e că nu ținem pe nimeni cu forța în această coaliție. Noi avem o coaliție politică. Politic am hotărât, fiecare în partidele din care face parte, să fim parte a acestui guvern și să fim parte a acestei soluții care dă stabilitate României. Nu ținem pe nimeni cu forța în această coaliție dacă, cumva, ceea ce avem ca înțelegeri politice nu este respectat”, a declarat Grindeanu.
El a adăugat că a avut discuții cu președinta PSD București, Gabriela Firea, și cu primarul secotrului 4, Daniel Băluță, ambii considerați „cu șanse reale” pentru candidatura la Primăria Capitalei: „Vom decide împreună cu organizația PSD București care este strategia și cel mai bun candidat, în urma măsurătorilor”.
