Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale (CFOS) reprezintă una dintre cele mai avansate și bine pregătite structuri ale Armatei Române, având un rol esențial în misiuni de antiterorism, recunoaștere specială, eliberare de ostatici și sprijin direct al unităților convenționale. Structura a fost creată după model NATO și a participat la numeroase misiuni internaționale în teatre de operații precum Afganistan și Irak, fiind foarte apreciată de aliații occidentali.
.„Mult respect și recunoștință pentru militarii din Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale! Le mulțumim pentru profesionalism și loialitate! Ei sunt cei care contribuie la siguranța noastră și la respectarea angajamentelor României în cadrul NATO și UE. ” a transmis președintele.
Vizita lui Nicușor Dan are loc într-un context de tensiuni crescute în flancul estic al NATO, unde România deține un rol strategic de primă importanță.
România alocă în prezent 2,5% din PIB pentru Apărare, cu accent pe modernizarea armatei și pe consolidarea capacităților speciale. CFOS face parte dintr-un program mai amplu de întărire a structurilor de reacție rapidă, capabile să intervină atât pe teritoriul național, cât și în afara granițelor.
Articolul Președintele Nicușor Dan în vizită la Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale apare prima dată în Mediafax.
Mamadou Thiam este cel mai nou transfer realizat de FCSB. Gigi Becali a plătit 50.000 de euro, plus cedarea definitivă a lui Andrei Gheorghiță la U Cluj. Noua achiziție a campioanei României va avea un salariu de 30.000 de euro pe lună. Universitatea Cluj a anunțat oficial plecarea lui Mamadou Thiam.
„FC Universitatea Cluj și FCSB au ajuns la un acord privind transferul definitiv al fotbalistul Andrei Gheorghiță (23 de ani), care a semnat un contract pe trei ani cu clubul nostru. Tranzacția are o componentă financiară și include trecerea lui Mamadou Thiam (30 de ani) la formația bucureșteană. Gheorghiță se afla la U sub formă de împrumut până în vara anului 2026, atunci când studenții îl puteau achiziționa pentru un milion de euro, sumă la care fusese evaluat de către FCSB în urmă cu o săptămână.
Odată cu transferul definitiv al lui Andrei Gheorghiță la U, Mamadou Thiam trece în tabăra roș-albaștrilor. Senegalezul a ajuns pentru prima dată la Cluj în toamna anului 2022, după ce evoluase pentru echipe precum Dijon, Clermont Foot, Barnsley, Nancy sau Oostende.
În stagiunea 2022-2023, acesta a evoluat în 33 de meciuri în toate competițiile, reușind să înscrie de 11 ori, dintre care o dată în victoria împotriva viitoarei sale echipe, FCSB, 2-1 în octombrie 2022.
În vara lui 2023, atacantul a făcut pasul la Al-Arabi, în Kuweit, după care a mai jucat pentru Al Jabalain, în Arabia Saudită, pentru a reveni la U înaintea startului sezonului 2024-2025.
În sezonul care i-a adus Universității calificarea în play-off și, ulterior, în cupele europene, Mamadou a strâns 38 de prezențe, marcând de nouă ori și contribuind cu alte șase pase decisive.
În acest început de sezon, Thiam a evoluat în șapte partide în tricoul lui U și a reușit să înscrie în meciurile cu Metaloglobus (4-1) și Hermannstadt (2-2). În total, jucătorul de atac a evoluat în două perioade diferite pentru U și a contribuit cu 22 de goluri și opt pase decisive în 78 de meciuri”, a anunțat Universitatea Cluj pe site-ul oficial.
Articolul FCSB l-a transferat oficial pe atacantul Mamadou Thiam de la U Cluj apare prima dată în Mediafax.
Potrivit AP, achiziționarea de avioane și elicoptere militare a fost prima anunțată într-un plan guvernamental, dezvăluit în aprilie, de dublare a cheltuielilor pentru apărare de la 1% la 2% din PIB în următorul deceniu.
Cheltuielile militare ale Noii Zeelande au fost inferioare celor ale partenerilor săi mai mari din grupul de țări Five Eyes – care include Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Australia – iar bugetul majorat reflectă o schimbare în modul în care națiunea insulară răspunde la competiția strategică dintre marile puteri din Oceanul Pacific.
Achiziția include cinci elicoptere MH-60R Seahawk pentru a înlocui flota existentă și două aeronave Airbus A321XLR, permițând scoaterea din uz a avioanelor Boeing 757 care au peste 30 de ani și erau deja la mâna a doua la momentul achiziționării. Oficialii au declarat că elicopterele au reprezentat peste 2 miliarde de dolari neozeelandezi din cheltuieli.
Ministrul Apărării, Judith Collins, a declarat că guvernul său „va acționa rapid” pentru a achiziționa elicopterele direct prin programul de vânzări militare externe al Statelor Unite, în loc să apeleze la o licitație mai amplă. Miniștrii din cabinet ar trebui să ia în considerare studiul de caz final în 2026, a declarat ea reporterilor la Wellington, joi.
Collins a adăugat că achiziționarea elicopterelor ar dura „câțiva ani”, deoarece cumpărarea de elicoptere noi însemna că Noua Zeelandă ar trebui „să aștepte la coadă”. Ea a negat că alegerea de a cumpăra din Statele Unite a fost o încercare de a rectifica dezechilibrul comercial care a făcut ca mărfurile din Noua Zeelandă să fie vizate de o taxă ajustată de 15% la sosirea în SUA, în cadrul planului tarifar global al administrației Trump.
Avioanele Boeing îmbătrânite s-au defectat frecvent în ultimii ani în timp ce transportau prim-miniștrii Noii Zeelande în străinătate și acum pot zbura doar pe distanțe scurte. Aceste episoade se numără printre o serie stânjenitoare de incidente care au scos în evidență starea de degradare a echipamentelor militare ale țării și dificultățile persistente în întreținerea acestora.
Articolul Noua Zeelandă va cheltui 1,6 miliarde de dolari pe aeronave militare apare prima dată în Mediafax.
Populistul de extremă dreapta riscă o pedeapsă de peste 40 de ani de închisoare atunci când Curtea Supremă a Braziliei se va întruni luna viitoare pentru a decide dacă este vinovat de conspirație pentru a anula rezultatul alegerilor prezidențiale din 2022, pe care Bolsonaro le-a pierdut în fața oponentului său de stânga, Luiz Inácio Lula da Silva.
Bolsonaro neagă acuzațiile, dar unii experți juridici și politici consideră că, având în vedere greutatea probelor, condamnarea sa și o pedeapsă grea sunt practic garantate.
Miercuri, presa braziliană a relatat că anchetatorii poliției federale au depus un raport în dosarul Curții Supreme, susținând că au găsit un document salvat pe telefonul fostului președinte în februarie 2024 – la două zile după ce pașaportul său a fost confiscat în urma anchetei loviturii de stat – care indica faptul că acesta intenționa să solicite azil politic în Argentina, țară guvernată de aliatul său de extremă dreapta, Javier Milei.
„În țara mea de origine sunt persecutat din motive și infracțiuni esențial politice”, se pare că susține proiectul de cerere de azil al lui Bolsonaro, descriindu-l pe fostul președinte drept „o persoană persecutată politic”.
Scrisoarea nedatată ar fi fost adresată „prea excelentului președinte al Argentinei Javier Gerardo Miliei”.
În raportul către Curtea Supremă, poliția federală a susținut că scrisoarea indica faptul că Bolsonaro „plănuise să fugă din țară pentru a împiedica aplicarea legii”.
Articolul Poliția braziliană îl acuză pe Bolsonaro că plănuiește să fugă în Argentina pentru a cere azil apare prima dată în Mediafax.
Un cercetător francez care execută trei ani într-o închisoare rusă este acum anchetat pentru spionaj , potrivit unui document judiciar consultat de AFP.
Documentele au arătat că Laurent Vinatier se confruntă cu o nouă audiere în instanță pe 25 august, sub acuzația de spionaj, care se pedepsește cu până la 20 de ani de închisoare.
Vinatier, care a lucrat pentru o organizație elvețiană de mediere a conflictelor, este unul dintre numeroșii occidentali arestați în Rusia de când tensiunile diplomatice au crescut în jurul Ucrainei. Guvernul francez a cerut Moscovei să-l elibereze și a acuzat Rusia că ia ostatici occidentali.
El a fost găsit vinovat în octombrie anul trecut de strângerea de informații despre armata rusă și de încălcarea legii privind „agenții străini”, întrucât nu s-a înregistrat ca agent străin. Legea „agentului străin” a fost utilizată pe scară largă împotriva criticilor interni ai Kremlinului .
Vinatier a lucrat ca și consilier la Centrul pentru Dialog Umanitar cu sediul la Geneva și este un cercetător veteran în domeniul Rusiei și al altor țări post-sovietice. El a declarat în instanță că în munca sa a încercat întotdeauna să „prezinte interesele Rusiei în relațiile internaționale”.
Articolul Un cercetător francez aflat într-o închisoare rusă se confruntă cu o nouă acuzație de spionaj apare prima dată în Mediafax.
Împărțind burgeri trupelor desfășurate săptămâna trecută de Donald Trump, alături de secretarul apărării, Pete Hegseth, și adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, Vance le-a spus soldaților că „apreciem tot ceea ce faceți” și a afirmat: „Am readus legea și ordinea”. Între timp, o mulțime de manifestanți a protestat afară.
Mulțimea a strigat sloganuri precum „Eliberați Washingtonul!” și „Din Washington până în Palestina, ocupația este o crimă”.
Întrebat de ce trupele se aflau la gară în loc să se afle în zone ale orașului unde ratele criminalității erau statistic mai mari, Vance a susținut că orașul era inundat de „vagabonzi, dependenți de droguri, persoane fără adăpost și bolnavi mintal” și că vizitatorii nu se simțeau în siguranță. „Acesta ar trebui să fie un monument al măreției americane”, a spus el, adăugând ulterior: „Nu trebuie să trăim așa”.
Adresându-se protestatarilor, Vance a spus: „Este cam bizar că avem o grămadă de oameni în vârstă, în principal albi, care protestează împotriva politicilor care protejează oamenii, când aceștia nu au simțit niciodată pericolul în întreaga lor viață.”
Însușindu-și scandările protestatarilor, el a adăugat: „Haideți să eliberăm Washingtonul D.C. , astfel încât familiile tinere să se poată plimba și să se simtă în siguranță. De asta încercăm să eliberăm Washingtonul D.C.”.
Sentimentele sale au fost împărtășite de Miller, care i-a minimalizat pe cei care se adunaseră în semn de protest numindu-i „comuniști nebuni”. „Îi vom ignora pe acești hipioți albi stupizi care trebuie să se întoarcă acasă și să tragă un pui de somn pentru că au toți peste 90 de ani și ne vom întoarce la treaba de a proteja poporul american și cetățenii din Washington DC”, a spus el.
Săptămâna trecută, președintele a federalizat departamentul de poliție metropolitană al orașului și i-a ordonat lui Hegseth să mobilizeze trupele Gărzii Naționale, susținând că ia măsuri împotriva „criminalității, vărsării de sânge, haosului și mizeriei” în capitala „fără lege” a națiunii, în ciuda unei rate a criminalității în scădere bruscă, cu infracțiuni violente la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani .
Se estimează că 1.900 de soldați sunt desfășurați în Washington D.C. Peste jumătate provin din state conduse de republicani, inclusiv Louisiana și Carolina de Sud. Pe lângă Union Station, trupele au fost observate mai ales în zonele centrale ale orașului, inclusiv în National Mall și în stațiile de metrou.
Articolul JD Vance a fost huiduit în timpul întâlnirii cu trupele Gărzii Naționale din Washington D.C. apare prima dată în Mediafax.
Amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a declarat că 32 de șefi ai apărării din întreaga alianță au ținut o videoconferință în contextul eforturilor diplomatice conduse de SUA de a pune capăt luptelor.
El a spus că a avut loc o „discuție excelentă și sinceră” în cadrul conferinței. „Le-am mulțumit tuturor pentru participarea lor mereu proactivă la aceste întâlniri: suntem uniți, iar această unitate a fost cu adevărat tangibilă astăzi, ca întotdeauna”, a scris el pe platforma de socializare X, fără a oferi alte detalii.
Garanțiile că nu va fi invadată din nou în viitor sunt una dintre cheile pentru a convinge Ucraina să semneze un acord de pace cu Rusia. Aceasta dorește ajutor occidental pentru armata sa, inclusiv arme și antrenament, pentru a-și consolida apărarea, iar oficialii occidentali se străduiesc să-și dea seama ce angajamente ar putea oferi.
Articolul Șefii apărării din NATO au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina apare prima dată în Mediafax.
India a declarat că a testat cu succes o rachetă balistică cu rază medie de acțiune care, odată operațională, ar trebui să fie capabilă să transporte un focos nuclear în orice parte a Chinei.
Racheta Agni-5 a fost lansată cu succes miercuri în statul Odisha din estul Indiei, iar autoritățile au declarat că „a validat toți parametrii operaționali și tehnici”.
India și China, cele mai populate două națiuni ale lumii, sunt rivale care concurează pentru influență în Asia de Sud, iar relațiile s-au deteriorat vertiginos în 2020 după o confruntare mortală la frontieră.
Pakistanul, rivalul înverșunat al Indiei, deține și el arme nucleare, iar cele două țări au fost aproape de război în luna mai, după ce militanții au ucis 26 de persoane în Kashmirul administrat de India, un atac pe care New Delhi l-a atribuit Islamabadului. Pakistanul a negat orice implicare.
Prinse în comerțul global și în turbulențele geopolitice declanșate de războiul tarifar al lui Donald Trump, Delhi și Beijing au luat măsuri pentru a reface legăturile.
În octombrie anul trecut, prim-ministrul indian, Narendra Modi, s-a întâlnit cu liderul chinez, Xi Jinping, pentru prima dată în cinci ani, la un summit din Rusia.
Se așteaptă ca Modi să facă prima sa vizită în China din 2018 încoace, la sfârșitul acestei luni, pentru a participa la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai – un bloc regional de securitate.
Între timp, relațiile dintre New Delhi și Washington au fost tensionate de ultimatumul lui Trump ca India să înceteze achizițiile de petrol rusesc, o sursă cheie de venit pentru Moscova în contextul ofensivei militare din Ucraina. SUA anunțează că va dubla noile tarife de import pentru India de la 25% la 50% până pe 27 august, dacă New Delhi nu își schimbă furnizorii de țiței.
Articolul India a testat cu succes o rachetă cu capacitate nucleară apare prima dată în Mediafax.
Un raid militar american, desfășurat miercuri dimineața în nord-vestul Siriei , înainte de zori, a vizat și ucis un membru important al grupării Stat Islamic, a declarat un oficial american pentru Reuters.
Acesta a fost al doilea raid cunoscut în nordul Siriei efectuat de trupele americane de la înlăturarea fostului președinte Bashar al-Assad în decembrie. Guvernul condus de islamiști care l-a înlocuit s-a angajat să prevină renașterea grupării Stat Islamic și face parte dintr-o alianță anti-Stat Islamic care include coaliția condusă de SUA care luptă împotriva grupării.
Oficialul american, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat că în raid a fost ucis un membru important al grupării Statului Islamic, considerat un candidat la conducerea grupării Statului Islamic din Siria. Oficialul a adăugat că niciun soldat american nu a fost ucis sau rănit în raid.
O sursă din cadrul serviciilor de securitate siriene și organizația de stat siriană Al-Ikhbariya au declarat că ținta a fost ucisă în timp ce încerca să scape.
O altă sursă siriană a declarat că ținta era un cetățean irakian și era căsătorit cu o cetățeană franceză. Nu a fost imediat clar ce s-a întâmplat cu soția sa.
Pentagonul nu a făcut imediat niciun comentariu public cu privire la aceste rapoarte.
Operațiunea a început în jurul orei 2 dimineața (11:00 GMT), potrivit unor surse din cadrul securității siriene și a vecinilor din orașul Atmeh, din provincia Idlib . Elicopterele și dronele au asigurat acoperire aeriană, a declarat o sursă din cadrul forțelor de securitate siriene și locuitori. Forțele siriene locale au stabilit un cordon în jurul cartierului, dar forțele americane au efectuat raidul propriu-zis, a declarat a doua sursă din cadrul forțelor de securitate.
În iulie, Pentagonul a declarat că forțele sale au efectuat un raid în provincia Alep, soldat cu moartea unui lider important al grupării Statului Islamic și a celor doi fii adulți ai săi afiliați grupării Statului Islamic. Idlib a fost un loc de ascundere pentru figuri importante ale grupării Statului Islamic timp de ani de zile. Forțele americane l-au ucis pe liderul grupării Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, în satul Barisha din provincia Idlib, în 2019, și pe succesorul său, Abu Ibrahim al-Hashemi al-Quraishi, în Atmeh, în 2022.
Articolul Un membru important al grupării Stat Islamic a fost ucis într-un raid american în nordul Siriei apare prima dată în Mediafax.
