Coreea de Sud a anunțat măsuri de securitate fără precedent înaintea summitului Asia-Pacific Economic Cooperation (APEC), care va avea loc pe 31 octombrie și 1 noiembrie în orașul Gyeongju.
Autoritățile au ridicat nivelul de alertă antiteroristă și au organizat exerciții de amploare pentru a proteja participanții, printre care se numără și lideri mondiali de rang înalt.
Peste 18.500 de polițiști, trupe speciale, membri ai pazei de coastă, vehicule blindate și elicoptere vor fi mobilizați pentru eveniment, scrie Reuters.
De asemenea, vor fi folosite dispozitive anti-dronă și patrule navale pe lacul Bomun, aflat în centrul complexului turistic unde se vor desfășura reuniunile.
„Paza de coastă intensifică operațiunile de patrulare și supraveghere pentru a preveni acte de terorism și activități ilegale înaintea summitului,” a declarat un membru al echipei speciale maritime Sea Special Attack Team (SSAT).
Summitul APEC din acest an este considerat unul de importanță majoră, deoarece președintele american Donald Trump urmează să aibă prima întâlnire cu liderul chinez Xi Jinping de la revenirea sa la Casa Albă, într-un context tensionat al relațiilor comerciale dintre cele două puteri.
Articolul Coreea de Sud ridică nivelul de alertă și mobilizează trupe speciale înaintea summitului APEC apare prima dată în Mediafax.
Judecătorii Curții Constituționale au admis luni sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu.
Conform unor surse citate de MEDIAFAX, CCR a respins legea în ansamblu din motive extrinseci, adică de formă.
Care ar fi motivul principal? Guvernul nu a solicitat din nou avizul CSM pentru ultima variantă a proiectului, deși aceasta conținea modificări importante față de forma inițială trimisă la avizare.
Curtea Constituțională a României s-a pronunțat luni asupra actului normativ care viza pensiile magistraților, după două amânări succesive ale deciziei, din 24 septembrie și 8 octombrie.
Legea, inițiată de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, pentru care Executivul și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie, prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la 65 de ani și plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul salariu.
CCR a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu un vot de 5 la 4. Judecătorii nu au mai analizat fondul legii. Potrivit surselor, principala problemă a fost lipsa avizului obligatoriu al CSM, așa cum a relatat Gândul.
Bolojan a spus că demisionează dacă legea e respinsă de CCRÎntrebat de HotNews în urmă cu ceva timp, în cadrul unei conferință de presă, dacă va demisiona în cazul în care legea este respinsă de Curtea Constituțională, Ilie Bolojan a declarat, inițial, că își va depune mandatul în acest scenariu.
„Dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraților va cădea la Curtea Constituțională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți”, a declarat Ilie Bolojan.
Ulterior, acesta a revenit cu o nuanțare și a spus că nu ia în calcul demisia „în acest moment” și că prioritatea sa este menținerea stabilității guvernamentale și continuarea reformelor.
Președintele României, Nicușor Dan, care s-a arătat anterior înțelegător față de poziția magistraților, a transmis că premierul Bolojan nu ar trebui să demisioneze nici dacă CCR declară neconstituționale modificările aduse legii pensiilor.
Nicușor Dan a mai explicat că „dreptul nu este o știință exactă, există interpretări”, iar „un text” declarat neconstituțional „nu înseamnă nimic”.
Articolul Demisionează Ilie Bolojan? Curtea Constituțională a respins legea propusă de Guvernul Bolojan privind modificarea pensiilor magistraților apare prima dată în Mediafax.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis luni sesizările de neconstituționalitate depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea de reformă a pensiilor de serviciu, cu un scor strâns, de 5 voturi la 4. Surse juridice au precizat pentru MEDIAFAX că decizia Curții s-a bazat pe motive extrinseci, adică de formă, nu de fond. Concret, Guvernul nu a mai solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) asupra ultimei versiuni a proiectului, deși aceasta conținea modificări semnificative față de forma inițială.
Legea nici nu a mai fost analizată după acestă constatare privind „gafa guvernului”Judecătorii nu au ajuns la verificarea legii pe ce scrie practic în ea. EI s-au oprit după ce au constatat că legea a fost adoptată greșit de guvern.
Prin urmare, judecătorii CCR nu au analizat conținutul legii, adică prevederile privind cuantumul, condițiile și modalitatea de calcul a pensiilor – ci doar modul în care legea a fost adoptată. În lipsa respectării procedurii constituționale, actul normativ este invalidat „pe formă”, fiind considerat născut nelegal.
Decizia înseamnă că legea privind reforma pensiilor speciale nu poate intra în vigoare în forma actuală și trebuie reluat întregul proces legislativ, cu respectarea pașilor obligatorii, inclusiv solicitarea avizului CSM. Abia după ce procedura va fi corect refăcută, Parlamentul sau Guvernul vor putea reveni cu o nouă variantă, care ar putea fi analizată și „pe fond”.
Curtea a trasmis guvernului Bolojan că practic, indiferent de cât de necesară ar fi reforma, regulile de adoptare a unei legi trebuie respectate. În lipsa lor, chiar și o lege „bună” poate fi declarată neconstituțională doar pentru vicii de procedură.
Ce înseamnă „pe formă” (viciu extrinsec/procedural)?Se referă la felul în care a fost făcută legea, nu la ce scrie în ea.
Potrivit surselor anterioare deciziei, judecătorii înclinau spre acestă decizie deoarece guvernul Ilie Bolojan și-a angajat, la începutul lunii septembrie, răspunderea în Parlament pe o variantă a Legii privind statutul procurorilor și judecătorilor, însă fără a respecta termenii privind avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pe proiect.
Ce însemnă „pe fond”
Dacă CCR admitea obiecția „pe fond”, atunci anumite articole sau chiar legea în ansamblu sunt declarate neconstituționale pentru conținutul lor. Legiuitorul trebuie să modifice textul pentru a-l pune în acord cu Constituția.
Articolul Dezastru pentru guvernul Bolojan! Legea pensiilor a fost adoptată greșit. CCR, practic, nici nu a analizat conținutul legii, ci a respins-o pe formă apare prima dată în Mediafax.
Secretarul de Stat pentru Război a purtat o cravată albastră, roșie și albă în timpul întâlnirii dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, care a avut loc vineri la Casa Albă. Aceste culori seamănă izbitor cu steagul rusesc ceea ce a stârnit controverse în SUA.
Rușii au scos în evidență cravata lui Pete Hegseth
„Cravata lui Hegseth, împodobită cu dungi late albe, albastre și roșii, aranjate în aceeași ordine ca pe steagul național rusesc, ieșea în evidență față de ținuta sobră a delegației americane”, a transmis agenția de știri a Rusiei, TASS, citată de a Le Figaro.
Kirill Dmitriev, directorul general al Fondului Rus de Investiții Directe, a publicat o fotografie cu Pete Hegseth.
„Se pare că rușilor le place cravata lui rusească. Nici nu e roșie, albă și albastră. E roșie, albastră și albă. Ca steagul rusesc.”, a spus Dmitriev completat fiind de redactorul-șef al Meidas Touch, pe X: „Pentru o întâlnire cu Zelenski”.
Comentarii au venit și de la adversarii lui Putin.
„Problema cu administrația Trump nu sunt legăturile sale cu Rusia, ci legăturile sale cu Rusia”, a comentat maestrul de șah Gary Kasparov.
Înschimb, J.D. Vance l-a apărat pe colegul său.
„Poate că a purtat culorile Americii”, a spus J.D. Vance, vicepreședintele SUA tot pe X.
Articolul SUA. Secretarul de Stat pentru Război, criticat pentru că a purtat o cravată în culorile Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Educației a anunțat luni lansarea în consultare publică a documentelor care stabilesc modalitatea de organizare a competițiilor școlare – olimpiade și concursuri școlare – și de întocmire a calendarelor proiectelor de educație extrașcolară.
Potrivit modificărilor propuse, față de prevederile actuale, se oferă posibilitatea pentru elevi de a participa la o clasă superioară celei în care sunt înscriși în anul școlar în care se desfășoară competiția. De asemenea, elevii cuprinși într-o formă de școlarizare în spital sau la domiciliu pot să poată susține probele etapelor olimpiadelor școlare, cu excepția probelor practice, în spital, respectiv la domiciliu. Totodată se oferă posibilitatea ca olimpiadele școlare să se poată desfășura și în format online. Printre modificări se mai numără prevederea că evaluarea lucrărilor la probele scrise se poate face digitalizat, dar și dreptul elevilor de vizualizare a lucrării, înainte de depunerea contestației, atât la etapa județeană, cât și la etapele zonală și națională.
În ceea ce privește Regulamentul specific de întocmire a calendarelor de proiecte de educație extrașcolară, categoria „Proiecte regionale” a fost asimilată categoriei „Proiecte interjudețene”, prin urmare, în proiectul supus consultării publice categoriile de proiecte de educație extrașcolară sunt: naționale, interjudețene și județene/ale municipiului București.
Articolul Modalitatea de organizare a olimpiadelor și concursurilor școlare, în dezbatere publică apare prima dată în Mediafax.
Funcția de memorie a ChatGPT a permis până acum chatbotului să rețină informații din conversații anterioare, oferind utilizatorilor o experiență personalizată care le cunoaște numele, preferințele și chiar comanda de cafea. Cu toate acestea, sistemul anterior avea limitări semnificative: utilizatorii trebuiau să gestioneze, să revizuiască și să șteargă manual memoriile, iar neefectuarea acestor operațiuni ducea la apariția mesajului de „memorie plină”, potrivit TechRadar.
ChatGPT decide acum ce informații rămân „în prim-plan” pe baza frecvenței cu care utilizatorul a menționat anumite subiecte. Sistemul funcționează similar modului în care creierul uman filtrează informațiile pe care să se concentreze la un moment dat.
Dacă un utilizator a întrebat în ultima săptămână despre programul de somn al copiilor, această informație va apărea la suprafață. Dacă nu a mai menționat o anumită rețetă din luna iunie, aceasta va coborî discret în lista de priorități. Important este că ChatGPT nu șterge nimic – doar învață să evalueze informațiile într-un mod mai natural.
Control deplin asupra memorieiDeși sistemul este automat, utilizatorii păstrează control deplin asupra memoriei ChatGPT. Aceștia pot derula prin amintirile stocate, vedea ce consideră ChatGPT „cel mai important”, ajusta prioritățile manual, ca și cum ar edita o listă de redare, ridica în prioritate o amintire despre restricții alimentare, reduce prioritatea unor obsesii temporare, șterge complet anumite informații și reveni la versiuni anterioare ale memoriilor.
OpenAI a învățat ChatGPT să se auto-sorteze, transformându-l dintr-un instrument reactiv în ceva mai bine conceput pentru utilizare pe termen lung.
Până acum, sistemul de memorie era unul dintre aspectele ChatGPT care necesitau cea mai multă întreținere. Utilizatorii avansați puteau profita de el, dar trebuiau să mențină constant lucrurile în ordine, ca într-un dulap digital. Cu cât îl foloseau mai mult, cu atât trebuiau să îl gestioneze mai mult.
Noua funcție tratează preferințele utilizatorilor mai puțin ca o listă statică de fapte și mai mult ca un document digital comun pe care îl editează împreună utilizatorul și AI-ul. În acest sens, nu este doar o actualizare tehnică, ci una socială.
Experții recomandă totuși ca verificarea manuală periodică a memoriilor ChatGPT să rămână o practică bună, deoarece AI-ul poate greși la fel de mult ca în răspunsurile sale la solicitări obișnuite.
Fără memorie – și, ideal, fără o memorie plină de informații relevante – majoritatea instrumentelor AI au o utilitate limitată. Ele pot răspunde la întrebări și pot genera idei, dar le lipsește continuitatea care face ca instrumentele să fie mai bune pe termen lung.
Articolul ChatGPT devine mai inteligent prin capacitatea de a uita apare prima dată în Mediafax.
Surse Al Jazeera au confirmat că Israelul a permis reluarea livrărilor de ajutor umanitar în Fâșia Gaza prin punctele de trecere Karem Abu Salem și al-Karara.
Camioanele transportă alimente și materiale de primă necesitate pentru populația afectată de conflict.
Cele două puncte de acces fuseseră închise în urma unei serii de atacuri aeriene lansate duminică în mai multe zone din Gaza, care au provocat zeci de morți și răniți, reprezentând o încălcare gravă a acordului de încetare a focului.
Între timp, punctul de trecere Rafah, aflat la granița dintre Gaza și Egipt, rămâne închis, ceea ce blochează nu doar intrarea ajutoarelor suplimentare, ci și evacuarea răniților și a persoanelor grav bolnave către spitale din afara teritoriului.
Articolul Israel redeschide două puncte de trecere pentru ajutorul umanitar către Fâșia Gaza apare prima dată în Mediafax.
„Deputații din grupul parlamentar AUR, SOS și POT au depus astăzi proiectul de hotărâre privind înființarea comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea cauzelor, circumstanțelor și responsabilităților legate de explozia din Calea Rahovei, sectorul 5, București”, a spus deputatul Valeriu Munteanu, într-o conferință de presă.
Ea susține că această comisie parlamentară nu substituie și nu interferează cu ancheta penală aflată în desfășurare.
„Procurorii își vor face treaba și vor stabili răspunderi individuale, însă Parlamentul are o altă misiune: să investigeze cauzele instituționale, administrative și politice ale dezastrului. În calitate de parlamentari, ne interesează și pe români îi interesează să afle dacă autoritățile statului au fost sesizate din timp și au ignorat semnalele de alarmă privind mirosul de gaze, dacă operatorul de distribuție și-a îndeplinit obligațiile legale, dacă verificările tehnice au fost făcute conform legii sau doar formal și unde a cedat lanțul de responsabilitate dintre Primăria Sectorului 5, primăria Capitalei, ANRE, ISC și ISU”, adaugă deputatul AUR.
Deputatul AUR a mai afirmat că scopul Comisiei este să aducă la lumină deficiențele de sistem care au permis ca o asemenea tragedie să aibă loc într-un oraș european în anul 2025.
„Vom solicita toate documentele, rapoartele, procesele verbale și vom audia reprezentanții tuturor instituțiilor implicate, de la ministere până la operatori economici și vom formula propuneri legislative pentru ca asemenea drame să nu se mai repete”, a precizat el.
Membrii Biroului Permanent al Camerei Deputaților au respins propunerea parlamentarilor AUR, SOS și POT.
Articolul Deputații AUR, SOS și POT au cerut comisie de anchetă pentru tragedia din Rahova apare prima dată în Mediafax.
Închirierile pe termen scurt sunt răspândite într-o destinație turistică populară precum Italia, dar sunt și un subiect sensibil din punct de vedere politic, pe fondul protestelor la nivel european împotriva turismului excesiv.
Proprietarii care obțin venituri din închirieri pe termen scurt sunt supuși în prezent unei taxe de 26 %, dar pot solicita o reducere a ratei la 21 % pentru una dintre proprietățile lor.
Regimul fiscal diferențiat a fost introdus în urmă cu doi ani de administrația de dreapta a prim-ministrului Giorgia Meloni, care încearcă acum să impună o singură bandă de impozitare de 26 %.
Cu toate acestea, Forza Italia, unul dintre partidele din coaliția lui Meloni, s-a angajat să se opună măsurii, care se confruntă cu critici din partea reprezentanților industriei, potrivit Reuters.
Eliminarea impozitului redus „este o alegere profund greșită”, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Forza Italia, Raffaele Nevi, plângându-se că partidul său nu a fost consultat cu privire la propunere.
Ministrul economiei, Giancarlo Giorgetti, nu a menționat modificarea fiscală atunci când a prezentat vineri planurile bugetare, care sunt detaliate într-un document de 110 pagini consultat de Reuters.
Marco Celani, șeful asociației de închirieri pe termen scurt Aigab, a declarat că majorarea impozitului ar penaliza în principal proprietarii de case din clasa mijlocie și ar încuraja evaziunea fiscală prin închirieri neînregistrate.
Propunerea este un „autogol uimitor”, a declarat Aigab într-un comunicat.
Bugetul urmează să fie discutat și votat de parlament în următoarele săptămâni, înainte de aprobarea finală preconizată pentru sfârșitul lunii decembrie.
În timpul acestui proces, legislația propusă este de obicei supusă modificărilor.
Italia este o țară cu impozite relativ ridicate, cu o povară fiscală medie de 42,5% din produsul intern brut anul trecut, dar cu rate mai mici pentru anumite forme de venit, inclusiv din proprietăți.
Articolul Italia ia măsuri pentru a pune capăt scutirii fiscale pentru închirierile pe termen scurt apare prima dată în Mediafax.
