Agregator de ştiri

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au crescut după ce președintele american Donald Trump a declarat, într-o postare pe rețelele sociale, că SUA vor interveni dacă autoritățile iraniene vor ucide protestatari.

„Suntem pregătiți și gata de acțiune”, a transmis Trump, fără a oferi detalii concrete despre ce ar presupune o astfel de intervenție.

Replica Teheranului a venit rapid.

Ali Shamkhani, consilier al liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, a avertizat că securitatea națională a Iranului reprezintă o „linie roșie” și a spus că orice amestec extern va fi întâmpinat cu un răspuns dur.

Un mesaj similar a venit și din partea lui Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, care a acuzat Statele Unite și Israelul că se află în spatele protestelor.

Protestele din Iran au intrat în a șasea zi și sunt cele mai ample de la manifestațiile din 2022, declanșate după moartea tinerei Mahsa Amini în custodia poliției.

Actualul val de nemulțumiri a pornit după prăbușirea monedei naționale, rialul iranian ajungând la aproximativ 1,4 milioane pentru un dolar, pe fondul unei crize economice profunde, notează The Guardian.

Potrivit informațiilor oficiale, șapte persoane au murit până acum, inclusiv un membru voluntar al forțelor de securitate Basij.

Imagini apărute online arată forțe de ordine înarmate cu puști, iar în fundal se aud focuri de armă.

Protestele au început în Teheran și s-au extins în mai multe orașe, inclusiv Isfahan, unde comercianții și studenții s-au alăturat manifestațiilor.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a adoptat inițial un ton mai conciliant și a invitat liderii protestatarilor la dialog, afirmând că guvernul trebuie să asculte „cererile legitime” ale populației.

Totuși, Garda Revoluționară a transmis un avertisment dur și a anunțat că va reacționa ferm la orice tentativă de „ingerință externă”.

Petrolierele, încărcate cu aproape 2,2 milioane de barili de țiței din munții Urali, se îndreaptă, spre complexul Jamnagar, iar încărcătura ar putea fi livrată la începutul acestei luni, potrivit firmei de analiză a datelor Kpler, citată de Bloomberg. 

Kpler urmărește în timp real mișcarea navelor pe baza semnalelor transmise de căpitanii acestora, care indică locația curentă și următoarele porturi de descărcare. Destinațiile se pot modifica pe măsură ce navele se apropie de India.

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Reliance a declarat că firma nu are niciun transport de țiței rusesc programat pentru livrare în luna ianuarie.

După ce inițial s-a retras în urma includerii companiilor Rosneft PJSC și Lukoil PJSC pe lista neagră a SUA, în luna noiembrie, compania Reliance a anunțat că va înceta să mai utilizeze țiței rusesc în partea rafinăriei sale destinată exportului.

De atunci, a început să se aprovizioneze cu petrol pentru uz intern de la producători ruși nesancționați. Rosneft era anterior cea mai mare sursă de petrol rusesc pentru rafinărie, susținută de un acord pe termen lung pentru furnizarea a 500.000 de barili de țiței pe zi.

India, una dintre piețe-cheie pentru petrolul produs de OPEC+ în ultimii ani, a fost supusă unei atenții sporite a președintelui Donald Trump și a membrilor-cheie ai administrației SUA pentru comerțul cu Rusia, critici care au fost întâmpinate cu sfidare publică.

Incertitudinea a determinat rafinăriile naționale să reducă achizițiile, iar importurile au scăzut luna trecută la cel mai mic nivel din ultimii trei ani.

Compania Reliance, controlată de miliardarul Mukesh Ambani, a fost cel mai mare cumpărător mondial de țiței rusesc în cea mai mare parte a perioadei 2024-2025, potrivit datelor furnizate de Kpler.

Piața auto din Norvegia a depășit în 2025 un prag istoric: aproape toate mașinile noi înmatriculate au fost complet electrice, potrivit datelor oficiale publicate de Federația Norvegiană a Drumurilor (OFV). Vehiculele electrice au ajuns la o cotă de 95,9% din totalul vânzărilor, iar în luna decembrie procentul a urcat la 97,6%.

Schimbarea este majoră față de situația de acum 10 ani, când mașinile electrice reprezentau mai puțin de 1% din piață. În 2025, au fost înmatriculate aproximativ 180.000 de autoturisme noi, majoritatea covârșitoare fiind electrice.

Transformarea a fost susținută de politicile fiscale aplicate consecvent în ultimii ani de autoritățile norvegiene. Deși unele facilități pentru vehiculele electrice au fost reduse, autoritățile au crescut constant taxele pentru mașinile pe benzină și motorină, făcându-le tot mai costisitoare.

„Acest lucru este adesea greșit înțeles în afara Norvegiei – nu este vorba doar de stimulente, ci și de penalizarea mașinilor cu motoare clasice”, a declarat pentru Reuters Christina Bu, directorul Asociației Norvegiene pentru Vehicule Electrice. „Mașinile cu ardere internă sunt practic scoase de pe piață prin taxe”.

Tesla a fost cel mai mare câștigător al acestei tranziții, rămânând pentru al cincilea an consecutiv cea mai vândută marcă auto. Constructorul american a livrat în Norvegia în jur de 30.000 de mașini, într-un singur an. Recordul a fost absolut pentru un producător pe această piață, în pofida controverselor legate de pozițiile publice ale CEO-ului Elon Musk.

În același timp, producătorii chinezi și-au consolidat rapid poziția, ajungând la aproape 14% din piață. BYD a fost liderul acestui segment, vânzările sale fiind de peste două ori mai mari decât în anul anterior.

Decizia executivului de a introduce taxe suplimentare pentru vehiculele electrice din 2026 a declanșat, spre finalul anului trecut, o cursă contra cronometru a cumpărătorilor și importatorilor. „Am redirecționat rapid către Norvegia mașini care erau destinate altor piețe, pentru a le livra înainte de termen”, a explicat Per Gunnar Berg, directorul Ford Norvegia.

Puținele mașini cu motoare termice vândute au fost, în principal, vehicule speciale, destinate serviciilor de urgență sau persoanelor cu dizabilități. Autoturismele de serie au devenit aproape exclusiv electrice, confirmând intrarea efectivă a țării în era post-benzină.

Potrivit MAE, Ambasada României la Berna desfășoară demersuri pe lângă instituțiile competente și monitorizează situația cu prioritate.

„În legătură cu tragicul eveniment produs în Elveția, Ministerul Afacerilor Externe precizează că Ambasada României la Berna este în contact cu familia unui cetățean român presupus dispărut în urma incendiului”, arată instituția.

România face parte din grupul de contact umanitar constituit pentru sprijinirea autorităților elvețiene în gestionarea cazurilor persoanelor spitalizate, anunță MAE.

„În acest context, Departamentul pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății și Ministerul Apărării Naționale sunt pregătite să acorde sprijin, inclusiv prin zboruri medicale specializate, la solicitarea părții elvețiene”.

MAE precizează că va comunica public orice evoluție confirmată oficial privind situația cetățeanului român.

Incendiul a izbucnit chiar în noaptea de Revelion într-un bar din stațiunea de schi de lux Crans-Montana, din Alpii elvețieni, și s-a soldat cu zeci de morți și peste 100 de răniți.

Decizia vine într-un moment critic pentru Ucraina, marcat de negocieri diplomatice intense, presiuni internaționale și discuții privind un posibil armistițiu cu Rusia, scrie Reuters.

Anunțul a fost făcut după ce Budanov, în vârstă de 39 de ani și actual șef al serviciului de informații militare al Ucrainei, și-a exprimat acordul de a prelua funcția de șef al administrației prezidențiale, una dintre cele mai influente poziții din structura statului ucrainean. Informația a fost confirmată chiar de Budanov, care a declarat că a acceptat oferta președintelui.

Prin acceptarea acestei funcții, Kyrylo Budanov intră oficial într-un rol politic, după ce a fost până acum una dintre figurile-cheie ale aparatului de securitate și apărare al Ucrainei.

Mutarea este interpretată ca un semnal clar că administrația Zelenski își concentrează strategia pe securitate, control instituțional și coordonare diplomatică.

Funcția de șef al administrației prezidențiale a devenit vacantă în noiembrie, după demisia lui Andrii Iermak, fostul principal consilier al lui Zelenski și negociator-șef în discuțiile de pace.

Plecarea acestuia, pe fondul unui scandal de corupție, a lăsat un gol semnificativ în conducerea de la Kiev.

În același timp, Kyrylo Budanov a fost perceput ca un potențial rival politic al președintelui Zelenski, în special în contextul în care Statele Unite și Rusia au cerut organizarea de alegeri în Ucraina, dacă va fi posibil un armistițiu. Prin aducerea sa în administrația prezidențială, orice astfel de scenariu devine mai puțin probabil pe termen scurt.

The minister said that, following the decision of the National Council for Emergency Situations, an aircraft is ready to take off for Lausanne, from where it will transport six young people with severe burns, injured in the fire in Switzerland, to hospitals in Paris.

Radu Miruță says that this is part of the international support that Romania is providing to Switzerland in this situation.

„When someone is in need, you don’t ask ‘why’ or ‘how much does it cost’. You act. And that is exactly what the Romanian Army is doing. Because in moments like these, there are no borders, budgets, or positions. There are only people helping other people,” the Minister of Defense wrote on Facebook.

The Italian Foreign Ministry told Sky News that the total number of victims of the fire in Crans-Montana is 47.

The fire broke out on New Year’s Eve in a bar in the luxury ski resort of Crans-Montana in the Swiss Alps, killing dozens and injuring more than 100.

According to Salvamont Sibiu, a large avalanche occurred on Friday in the Bâlea Lac area, accidentally triggered by two skiers in the area known as „Balcoane.”

The avalanche traveled over 300 meters, starting from the upper area and reaching beyond the kiosks at Bâlea Lac.

The two skiers were not caught by the mass of snow and escaped without physical injury, managing to retreat to safety.

Mountain rescuers recommend that tourists check the snow and weather report before any mountain activity and avoid winter sports at altitudes above 1,800 m, where the risk of avalanches is high.

„Sibiu Mountain Rescue constantly monitors the situation on the ground and recommends extreme caution in the alpine areas of the Făgăraș Mountains,” say the mountain rescuers.

Two F-16 fighter jets from the 86th Air Base in Fetești were scrambled to monitor the border area with Ukraine in the north of Tulcea County.

„The alert status ended at 12:22 p.m. During the mission, no unauthorized incursions into national airspace were recorded,” the Ministry of National Defense said.

Authorities issued a new Ro-Alert message on Friday for the northern part of Tulcea County after drones were detected at the Romanian border.

According to ISU Tulcea, at around 12:00 p.m., IGSU sent an information and warning message through the RO-ALERT system to the population in the northern part of Tulcea County.

This concerns the possibility of objects falling from the air. The population is advised to take minimum safety measures: take shelter and follow the instructions of the authorities, depending on how the situation develops.

„The decision to send the RO-ALERT message was made following information received from the Air Force General Staff, which, through its own surveillance means, detected the existence of targets moving towards the border area between Romania and Ukraine,” said ISU Tulcea.

On Thursday, new drone attacks were recorded on Ukrainian ports on the Danube. The Ministry of National Defense announced that two F-16 aircraft from Fetești were scrambled and monitored the border area.

Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a avertizat, vineri, că Rusia ar putea pregăti o „provocare de mare amploare, cu victime umane”, în contextul eforturilor de a bloca negocierile de pace susținute de Statele Unite.

Potrivit serviciului ucrainean, există o probabilitate ridicată ca serviciile speciale ruse să pună la cale o acțiune armată chiar în ajunul sau în ziua Crăciunului pe stil vechi, sărbătorit pe 7 ianuarie.

Țintele ar putea fi clădiri religioase sau alte locații cu o încărcătură simbolică puternică, fie pe teritoriul Rusiei, fie în zonele ocupate de trupele ruse în Ucraina, scrie Kyiv Independent.

Avertismentul vine pe fondul intensificării campaniilor de dezinformare atribuite Moscovei, menite să submineze negocierile de pace.

Recent, autoritățile ruse au susținut că o dronă ucraineană ar fi vizat reședința președintelui Vladimir Putin, afirmație respinsă atât de Ucraina, cât și de Agenția Centrală de Informații a SUA.

Serviciul de Informații Externe al Ucrainei afirmă că Rusia ar intenționa să plaseze la locul provocării fragmente de drone de fabricație occidentală, pentru a crea aparența implicării Kievului.

„Exploatarea fricii și comiterea de acte teroriste cu victime, sub steag fals, corespund pe deplin modului de operare al serviciilor speciale ruse”, se arată într-un mesaj publicat pe Telegram de instituția ucraineană.