Agregator de ştiri

Inteligenţa artificială a devenit tot mai prezentă în viaţa businessurilor, care nu mai au de ales decât să folosească acest instrument nu doar pentru optimizarea acti­vităţii, dar şi pentru a ajunge la client pe noi canale şi de a o face chiar mai rapid decât înainte.

România – la fel ca orice altă ţară din lume - are oportunitatea de a-şi construi propria tehnologie suverană folosind inteligenţa artificială pentru a rescrie produse software adaptate la realităţile locale şi a concura cu furnizori consacraţi, a spus Mo Gawdat, fost director de business al Google X şi una dintre cele mai respectate voci globale din tehnologie, la IQ DIGITAL Summit Bucharest, desfăşurat săptămâna trecută la Bucureşti.

Politica de coeziune a fost una dintre cele mai bune investiţii ale Europei, iar Uniunea Europeană are nevoie în continuare de acest instrument pentru a dezvolta companii capabile să concureze la nivel internaţional, susţine Dan Şucu, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia.

Cinci investitori sunt interesaţi de achiziţia combinatului Liberty Galaţi prin negociere directă, respectiv irakienii de la Galiawa, chinezii de la Risun, indienii de la Jindal, Metinvest şi Umbrărescu prin UMB.

România se numără printre primii cinci exportatori de tâmplărie PVC din lume, fiind a doua ţară din Uniunea Europeană ca volum exportat în 2025, după Polonia, şi a treia ca valoare, după Polonia şi Germania, arată statisticile UN Comtrade. Astfel, în 2025 România a exportat aproape 75.300 de tone de tâmplărie PVC, în valoare de 378 mil. dolari.

Citi, una dintre băncile americane care au coordonat listarea Hidroelectrica, nu vede semne imediate că boomul de pe Bursa de la Bucureşti se va opri, în contextul în care băncile şi energia oferă investitorilor expunere la trendurile internaţionale, a spus Dan Iacopetti la ZF Piaţa de capital.

„Vă puteţi imagina, în 2004, un OMV cu 5.000 de an­gajaţi care să preia Pe­tromul cu cei 60.000 de angajaţi ai săi? Cred că este cel mai mare succes al unei companii austriece în afara Austriei“, spunea anterior, într-un interviu acordat cotidianului britanic FT, Gerhard Roiss, fost CEO al OMV, care alături de Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV la data privatizării Petrom, şi-a pus sem­nătura pe contractul care avea să trans­forme radical grupul austriac.

Piaţa asigurărilor CASCO a ajuns la 2,12 mld. lei în primul semestru (S1) din 2026, dar cea mai interesantă mişcare se vede la vârful topului, unde Groupama şi Omniasig duc o luptă extrem de strânsă pentru prima poziţie.

Cele mai luminate şi cele mai îndrăzneţe minţi ale Europei şi nu numai s-au adunat pentru trei zile la Luxemburg Ventures Days, un forum de investiţii de capital de risc şi private equity

Cel mai greu salt pe care România trebuie să-l facă în perioada următoare este cel de la o economie low-cost la valoare adăugată.

Deficitul comercial al României pe principalele categorii de produse alimentare procesate a ajuns la 2,4 mld. euro în 2025, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) analizate de ZF. Importurile au fost de 4,2 mld. euro, de peste două ori mai mari decât exporturile.

Investitorii de la BVB au motive să urmărească atent evoluţiile din regiunea Mării Negre, unde riscu­rile de securitate se supra­pun peste aştep­tările legate de dezvoltarea proiectului Neptun Deep. Însă cât de mult sunt reflectate în preţurile acţiunilor de la BVB ştirile negative şi riscurile geopolitice din regiune?

Nuclearelectrica (SNN) supune aprobării acţionarilor, la AGA din 29 octombrie, un buget rectificat pe 2026 construit pe repornirea ambelor reactoare de la Cernavodă din 1 noiembrie, cu un profit net de 1.178 mil. lei (220 mil. euro), sub cel din primul semestru.

Cea mai neaşteptată chestiune care întruneşte consensul ambelor partide în Statele Unite este deţinerea de către stat a mijloacelor de producţie.

Polonia colaborează cu gigantul taiwanez Foxconn pentru a dezvolta un centru de electromobilitate, a-şi construi propria maşină electrică autohtonă şi pentru a produce semiconductori, dar şi cu TEEMA, Aso­ciaţia Producătorilor de Echi­pamente Electrice şi Electronice din Taiwan, din care Foxconn face parte, pentru înfiinţarea unui parc teh­nologic unde vor fi dezvoltate teh­no­logii pentru producţia de ser­vere AI şi sisteme utilizate în pro­ducţia de EV-uri şi unde ar putea fi produse şi drone.

Indicele BET, principalul indice al Bursei de la Bucureşti, a crescut cu 0,6% vineri, ducând avansul săptămânal la 3,9%, impulsionat de aşteptările privind încheierea perioadei de incertitudine politică din România. Este a treia săptămână consecutivă pe plus pentru BET.

Dezvoltatorul imobiliar One United Properties l-a numit pe Cătălin Jalobă, fost Head of Real Estate Finance la BCR, în funcţia de director financiar al grupului, începând cu 17 decembrie.

„Toate protestele astea în Europa sunt sincronizate și organizate clar de rețele rusești și probabil americane / MAGA. Sincronizat totul și cu sabotajul total al sistemelor ucrainene”, a scris Andrei Caramitru.

Declarațiile vin într-un moment în care mai multe țări europene se confruntă cu manifestații de amploare, unele transformate în confruntări violente cu forțele de ordine, în timp ce războiul din Ucraina continuă să genereze incidente de securitate inclusiv în apropierea teritoriului României.

Proteste violente în Europa. Franța, epicentrul manifestațiilor

Franța traversează unul dintre cele mai puternice valuri de proteste din ultimii ani. Sâmbătă, sute de mii de persoane au ieșit în stradă, iar manifestațiile au degenerat în violențe în mai multe orașe, inclusiv Paris, Marseille și Limoges.

Mișcarea de contestare a pornit de la nemulțumirile elevilor față de condițiile din sistemul de educație și s-a extins ulterior, pe fondul creșterii costului vieții și al opoziției față de politicile economice ale guvernului francez.

Proteste au avut loc și în Spania, Portugalia, Italia, Albania și Belgia. Cauzele diferă de la o țară la alta, de la criza locuințelor și prețurile ridicate până la nemulțumirile privind educația și politicile guvernamentale.

Autoritățile franceze au atribuit o parte a violențelor grupărilor radicale de extremă stângă și unor persoane implicate în acte de vandalism.

Andrei Caramitru critică și apariția unor mesaje împotriva capitalismului, a înarmării și în sprijinul cauzei palestiniene în cadrul mișcărilor de protest, inclusive în România.

„În weekendul ăsta al extremei stângi au apărut și la noi pe stradă «feministele» care subit nu mai sunt doar feministe, ci și antiînarmare și anticapitalism și pro-Gaza”, afirmă acesta, criticând asocierea acestor revendicări cu drepturile femeilor.

Rusia, acuzată de operațiuni de influență. Ce se știe despre implicarea Moscovei

Suspiciunile privind încercările Rusiei de a exploata tensiunile sociale europene au un fundament mai larg în evaluările instituțiilor occidentale.

Pe 8 octombrie, Consiliul Uniunii Europene a prelungit până în octombrie 2027 sancțiunile împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride rusești, inclusiv manipularea informațiilor și ingerințe externe. Măsurile vizează 80 de persoane și 20 de entități.

Există și analize privind amplificarea de către rețele informaționale proruse a unor manifestații din Germania și Franța.

Atacurile asupra navelor din Marea Neagră și reacția NATO

Caramitru invocă și deteriorarea situației de securitate din apropierea României.

„În paralel, dronele lovesc vapoare în apele noastre teritoriale. SUA tace. Ne apără pe dracu”, scrie economistul.

În ultimele zile, mai multe nave comerciale au fost atacate sau avariate în Marea Neagră, inclusiv în apropierea coastelor României și Bulgariei.

Unul dintre cele mai grave incidente a vizat petrolierul Wine Trader, care a luat foc în apele teritoriale românești, în apropiere de Sulina. Mai mulți membri ai echipajului au fost dați dispăruți.

O sursă militară din NATO a atribuit Rusiei dronele care au lovit două petroliere în zona României. Președintele Nicușor Dan a precizat însă că autoritățile române nu pot confirma deocamdată, din punct de vedere tehnic, originea rusească a tuturor dronelor implicate.

Șeful statului a discutat situația cu secretarul general NATO, Mark Rutte, și cu reprezentanții Bulgariei, iar Alianța a anunțat consolidarea capacităților de apărare împotriva dronelor pe flancul estic.

Caramitru leagă situația internațională de formarea Guvernului Niculescu

Economistul consideră că agravarea situației internaționale ar putea explica și disponibilitatea partidelor românești de a pune capăt crizei politice prin învestirea unui guvern condus de Luca Niculescu.

„De asta cred că ai noștri probabil s-au speriat și vor vota repede un guvern așa vai de capul lui cum e, cu un «pro european» la cârmă. Probabil orice altă combinație ar fi creat riscuri imense pe care nu ni le permitem acum”, susține Caramitru.

În Cehia, partidul premierului Andrej Babiš nu a câștigat niciun mandat la Senat

Unul dintre argumentele invocate de Caramitru pentru a susține că forțele politice apropiate de Rusia pierd teren este rezultatul alegerilor parțiale pentru Senatul Cehiei.

Mișcarea ANO, condusă de premierul Andrej Babiš, nu a câștigat niciunul dintre cele 27 de mandate puse în joc.

Opoziția prooccidentală și-a păstrat controlul asupra camerei superioare a Parlamentului ceh, iar Babiš a recunoscut că rezultatul reprezintă un eșec major.

Totuși, ANO continuă să conducă în sondajele naționale, iar înfrângerea de la Senat nu amenință imediat stabilitatea guvernului.

Alegerile din SUA și conflictul tot mai deschis dintre Zelenski și Trump

Caramitru își îndreaptă atenția și către alegerile americane din 3 noiembrie, când vor fi reînnoite integral Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre mandatele Senatului.

Economistul afirmă că republicanii riscă să piardă controlul asupra Congresului și invocă o probabilitate de 66% pentru un eșec electoral al mișcării MAGA.

În Texas, stat dominat tradițional de republicani, unele sondaje recente îl plasează pe democratul James Talarico în fața republicanului Ken Paxton în cursa pentru Senat. Un sondaj Marist realizat între 8 și 11 octombrie indica 47% pentru Talarico și 45% pentru Paxton, diferență aflată în interiorul marjei de eroare.

În paralel, relațiile dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump s-au deteriorat semnificativ.

Trump a criticat atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești și a relaxat unele restricții economice împotriva Moscovei, în timp ce Zelenski a avertizat că aceste măsuri îl încurajează pe Vladimir Putin să continue războiul.

Zelenski a declarat duminică faptul că Rusia a atacat infrastructura energetică ucraineană de 76 de ori într-o singură săptămână, în pofida armistițiului energetic anunțat de președintele american.

Caramitru interpretează criticile tot mai directe ale liderului ucrainean la adresa lui Trump și ca pe un calcul politic legat de alegerile americane.

„De ce credeți că Zely îl atacă brutal acum pe Trump și deschis? Că e nebun? E super high IQ și nu e deloc nebun. Știe că ăla pierde și ajută democrații”, afirmă economistul.

În final, Andrei Caramitru transmite că actualele evoluții nu ar trebui interpretate exclusiv ca semne ale unei victorii a Rusiei și ale aliaților săi.

„Nu e totul un dezastru. Ăștia vor să ne bage în cap că e – să ne sperie îngrozitor – pentru că nu mai au cărți. Și pentru că pierd”, conchide acesta.

Lumea traversează o perioadă de instabilitate militară fără precedent în ultimele decenii. Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, tensiunile dintre China și Taiwan și apropierea militară dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord sporesc temerile privind izbucnirea unui conflict mondial.

Principalul analist de politică externă al Financial Times, Gideon Rachman, avertizează că pericolul nu se limitează la conflictele actuale, ci și la posibilitatea ca marile puteri să interpreteze greșit intențiile adversarilor.

Potrivit acestuia, Europa Occidentală, Asia de Est și statele din Golful Persic, regiuni care timp de decenii au considerat pacea un lucru firesc, trebuie acum să ia în calcul perspectiva unui război.

Liderii lumii vorbesc tot mai des despre riscul unui război mondial

ONG-ul International Crisis Group, specializat în conflicte armate, a identificat recent 65 de conflicte armate în desfășurare la nivel mondial, cel mai mare număr înregistrat de la încheierea celui de-al doilea război mondial.

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina durează deja de peste patru ani, iar guvernul britanic estimează că aproximativ 1,5 milioane de militari ruși au murit sau au fost răniți de la începutul invaziei.

În Orientul Mijlociu, războiul dintre Statele Unite și Iran pune în pericol și alte țări din regiune. În același timp, China investește tot mai mult în armată și crește presiunea militară asupra Taiwanului.

Iar liderii politici discută acum deschis despre posibilitatea unui război mondial.

În februarie 2025, Donald Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că riscă să provoace un asemenea conflict. Președintele Ucrainei susține însă că lipsa unei reacții ferme împotriva agresiunii ruse ar putea avea același rezultat.

Tot în 2025, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a transmis liderilor europeni că trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unui război de amploarea celor trăite de generațiile anterioare.

Alianțe care schimbă echilibrul de putere în lume

Apropierea dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, state nemulțumite de ordinea internațională dominată de Statele Unite, îngrijorează tot mai mult țările occidentale.

În urmă cu doi ani, Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de apărare reciprocă, iar în februarie 2022, înaintea invaziei ruse în Ucraina, Vladimir Putin și Xi Jinping au anunțat că parteneriatul dintre Rusia și China nu are „limite”.

Sprijinul economic și tehnologic oferit de China a contribuit la capacitatea Rusiei de a continua războiul, în ciuda sancțiunilor occidentale. Militarii nord-coreeni au participat la luptele din Ucraina de partea Rusiei, iar Moscova este suspectată că a ajutat Iranul să identifice ținte americane din Orientul Mijlociu.

Analistul britanic atrage atenția și asupra schimbării raportului de putere la nivel mondial. În 1989, statele G7, grupul celor șapte mari economii dezvoltate ale lumii, reprezentau aproximativ două treimi din economia globală. În 2022, ponderea lor scăzuse la aproximativ 43%. Iar această schimbare oferă unor puteri precum Rusia și China mai mult spațiu pentru a contesta influența occidentală.

Ar interveni SUA dacă Rusia ar ataca un stat NATO?

Una dintre cele mai importante întrebări privește credibilitatea angajamentelor militare americane.

Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații pentru cheltuielile insuficiente destinate apărării și a transmis că vrea să reducă angajamentele militare ale Statelor Unite față de aceștia.

„Dacă s-ar ajunge la asta, America lui Trump ar lupta pentru apărarea statelor baltice? Sau a Poloniei? Sau a Japoniei ori a Marii Britanii? Nimeni nu mai poate fi sigur de răspunsurile la aceste întrebări”, spune Gideon Rachman. Potrivit acestuia, tocmai această incertitudine ar putea încuraja o agresiune militară.

Rachman a amintit că Germania a făcut aceeași greșeală înaintea ambelor războaie mondiale: a crezut că alte țări nu vor interveni militar pentru a-și apăra aliații.

În 1914, conducerea de la Berlin nu a crezut că Marea Britanie va intra în război pentru apărarea neutralității Belgiei. În 1939, Adolf Hitler a considerat că Londra și Parisul nu vor interveni pentru apărarea Poloniei. Ambele calcule s-au dovedit greșite.

Financial Times despre România, Polonia și influența Rusiei

Analistul britanic atrage atenția că Rusia, China și Statele Unite par tot mai interesate să împartă lumea în zone de influență, în care fiecare mare putere să controleze țările din apropierea sa.

O asemenea împărțire ar însemna că state mai mici, precum Ucraina sau Taiwan, ar trebui să accepte deciziile marilor puteri, chiar dacă acestea sunt împotriva intereselor lor.

Însă această idee nu poate garanta pacea. Țările mai mici au dreptul să își decidă singure viitorul și se pot opune încercărilor de a fi controlate de alte state, așa cum a demonstrat Ucraina, rezistând împotriva invaziei ruse.

Rachman a amintit România și Polonia, subliniind că Uniunea Europeană nu va accepta niciodată ca aceste două state membre să revină în sfera de influență a Moscovei.

„Împărțirea lumii între marile puteri nu ar elimina riscul unor noi războaie, deoarece interesele acestora pot intra oricând în conflict”, spune analistul.

Ce ar putea declanșa un conflict mondial

Pentru a vorbi despre un război mondial, ar trebui îndeplinite două condiții: confruntarea militară directă dintre cele mai puternice state ale lumii și extinderea conflictului pe mai multe continente, a explicat Rachman. Deocamdată, niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită.

Totuși, operațiunile de sabotaj, atacurile și alte acțiuni atribuite Rusiei pe teritoriul european cresc riscul unei escaladări accidentale, iar menținerea păcii depinde în mare măsură de credibilitatea NATO și de capacitatea SUA de a-i convinge pe adversari că își vor apăra aliații.

„Istoria sugerează că cel mai mare risc al unui al treilea război mondial ar putea sta tocmai în această incertitudine”, avertizează analistul politic.

Mai poate China să considere credibil angajamentul american față de Taiwan și mai poate Rusia să fie convinsă că articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede apărarea colectivă, va fi respectat? „Acestea sunt întrebările de care ar putea depinde pacea lumii”, potrivit sursei citate.