Solicitarea sindicatelor din Educație vine după agresiunea de la o școală din Bistrița, în care a fost implicat un elev de 13 ani, dar și după un caz recent din Timișoara, în care un cadru didactic ar fi fost agresat de rudele unui elev.
Cele două federații susțin că violențele din școli nu reprezintă incidente izolate și reclamă lipsa unor măsuri ferme pentru protejarea profesorilor și a elevilor.
„În ultimii ani, s-au înregistrat numeroase situații în care profesorii au fost amenințați, agresați verbal sau fizic de către elevi și părinți, iar toate apelurile noastre repetate către guvernanți de a interveni prin măsuri ferme împotriva acestui flagel au fost complet ignorate”, arată sindicaliștii.
Ei susțin că școala „a ajuns un loc al insecurității și al fricii pentru copii și profesori deopotrivă”.
Aceștia cer, între altele, reanalizarea asigurării pazei în unitățile de învățământ și atrag atenția asupra lipsei specialiștilor, în special a psihologilor școlari.
„Un profesor NU trebuie să intre cu teamă pentru propria viață în sala de clasă!”, transmit reprezentanții sindicatelor.
„Privim cu îngrijorare la ceea ce se întâmplă în state precum Franța sau Italia, unde tolerarea actelor de huliganism și subminarea constantă a autorității școlii au degenerat în revolte violente ale elevilor și în conflicte deschise, greu de controlat. România riscă să alunece vertiginos spre același scenariu periculos dacă manifestările agresive din școli – și nu numai – continuă să fie tratate cu pasivitate”, mai transmit federațiile sindicale.
Acestea solicită viitorului ministru al Educației să trateze cu prioritate problema securității din școli și să promoveze măsuri concrete pentru prevenirea violenței. În lipsa unor intervenții din partea autorităților, federațiile avertizează că vor lua în calcul declanșarea unor proteste la nivel național.
„Este o echipă aflată într-o formă foarte bună (n.r.: Aarhus). Va fi un meci foarte dificil, mai ales după evoluțiile lor recente, inclusiv partida cu Montpellier. Au un atac foarte bun în sistemul șapte contra șase și îl execută extrem de bine. Pentru a câștiga un asemenea meci, trebuie să jucăm bine toate cele 60 de minute”, a declarat Haniel Langaro, unul dintre principalii marcatori ai campioanei României, citat de Federația Europeană de Handbal (EHF).
Internaționalul brazilian a subliniat că Dinamo nu a renunțat la obiectivul calificării în faza principală a competiției, chiar dacă situația din clasament este dificilă.
„Nu trebuie să uităm că vom da totul pentru a obține victoria și cele două puncte, pentru că suntem încă în cursa pentru calificare. Vom face tot ce ne stă în putință”, a mai spus jucătorul echipei bucureștene.
Dinamo ocupă ultimul loc în grupa E, cu un singur punct după primele patru etape, și are nevoie de victorii în ultimele două meciuri, precum și de rezultate favorabile în celelalte confruntări, pentru a mai putea spera la calificare. Primele două clasate din fiecare grupă avansează în faza principală.
Antrenorul lui Aarhus se așteaptă la o atmosferă specială în Polivalenta din BucureștiDe partea cealaltă, antrenorul danezilor, Nick Rasmussen, anticipează o atmosferă intensă în sala din București și consideră că publicul gazdelor poate contribui la spectacolul partidei.
„Ne așteptăm la un public foarte pasionat, la o atmosferă de genul celei pe care o asociezi în mod obișnuit cu fotbalul: scandări puternice, bannere uriașe și mult zgomot. Ar trebui să fie o atmosferă extraordinară pentru un meci de Liga Campionilor la București”, a declarat Rasmussen, potrivit EHF.
Tehnicianul danezilor cunoaște importanța sprijinului venit din tribune. După prima victorie a lui Aarhus în Liga Campionilor, obținută în fața lui Montpellier, cu 36-32, Rasmussen a evidențiat capacitatea echipei sale de a reveni în joc și de a gestiona momentele dificile.
Aarhus a confirmat ulterior acel succes printr-o nouă victorie în fața formației franceze, cu 38-30, și se află acum pe locul al doilea în grupă, cu cinci puncte. Danezii au nevoie de un singur punct pentru a obține calificarea istorică în faza principală a competiției. Chiar și cu o înfrângere la București ar putea obține calificarea, dacă Montpellier nu câștigă meciul cu Barcelona.
Dinamo are nevoie de victorie pentru a rămâne în cursa pentru calificareCele două formații s-au întâlnit deja în prima parte a fazei grupelor, la 17 septembrie, când au remizat, 25-25, în Danemarca. De atunci, Aarhus a acumulat două victorii în fața lui Montpellier, în timp ce Dinamo a pierdut confruntările cu Barcelona și Montpellier.
În ultima etapă, campioana României a cedat în fața Barcelonei, scor 22-36, în ciuda eforturilor depuse de Andrei Buzle și Miguel Martins, care au marcat câte patru goluri.
Dinamo este singura echipă din actuala ediție a Ligii Campionilor care nu a înscris încă 100 de goluri, având 97 după patru runde. Aarhus a marcat 127.
Partida Dinamo București – SAH Aarhus este programată miercuri, 21 octombrie, de la ora 19:45, în Sala Polivalentă din București. În ultima etapă a fazei grupelor, dinamoviștii vor evolua în deplasare împotriva lui Montpellier, pe 29 octombrie.
„Este o echipă aflată într-o formă foarte bună (n.r.: Aarhus). Va fi un meci foarte dificil, mai ales după evoluțiile lor recente, inclusiv partida cu Montpellier. Au un atac foarte bun în sistemul șapte contra șase și îl execută extrem de bine. Pentru a câștiga un asemenea meci, trebuie să jucăm bine toate cele 60 de minute”, a declarat Haniel Langaro, unul dintre principalii marcatori ai campioanei României, citat de Federația Europeană de Handbal (EHF).
Internaționalul brazilian a subliniat că Dinamo nu a renunțat la obiectivul calificării în faza principală a competiției, chiar dacă situația din clasament este dificilă.
„Nu trebuie să uităm că vom da totul pentru a obține victoria și cele două puncte, pentru că suntem încă în cursa pentru calificare. Vom face tot ce ne stă în putință”, a mai spus jucătorul echipei bucureștene.
Dinamo ocupă ultimul loc în grupa E, cu un singur punct după primele patru etape, și are nevoie de victorii în ultimele două meciuri, precum și de rezultate favorabile în celelalte confruntări, pentru a mai putea spera la calificare. Primele două clasate din fiecare grupă avansează în faza principală.
Antrenorul lui Aarhus se așteaptă la o atmosferă specială în Polivalenta din BucureștiDe partea cealaltă, antrenorul danezilor, Nick Rasmussen, anticipează o atmosferă intensă în sala din București și consideră că publicul gazdelor poate contribui la spectacolul partidei.
„Ne așteptăm la un public foarte pasionat, la o atmosferă de genul celei pe care o asociezi în mod obișnuit cu fotbalul: scandări puternice, bannere uriașe și mult zgomot. Ar trebui să fie o atmosferă extraordinară pentru un meci de Liga Campionilor la București”, a declarat Rasmussen, potrivit EHF.
Tehnicianul danezilor cunoaște importanța sprijinului venit din tribune. După prima victorie a lui Aarhus în Liga Campionilor, obținută în fața lui Montpellier, cu 36-32, Rasmussen a evidențiat capacitatea echipei sale de a reveni în joc și de a gestiona momentele dificile.
Aarhus a confirmat ulterior acel succes printr-o nouă victorie în fața formației franceze, cu 38-30, și se află acum pe locul al doilea în grupă, cu cinci puncte. Danezii au nevoie de un singur punct pentru a obține calificarea istorică în faza principală a competiției. Chiar și cu o înfrângere la București ar putea obține calificarea, dacă Montpellier nu câștigă meciul cu Barcelona.
Dinamo are nevoie de victorie pentru a rămâne în cursa pentru calificareCele două formații s-au întâlnit deja în prima parte a fazei grupelor, la 17 septembrie, când au remizat, 25-25, în Danemarca. De atunci, Aarhus a acumulat două victorii în fața lui Montpellier, în timp ce Dinamo a pierdut confruntările cu Barcelona și Montpellier.
În ultima etapă, campioana României a cedat în fața Barcelonei, scor 22-36, în ciuda eforturilor depuse de Andrei Buzle și Miguel Martins, care au marcat câte patru goluri.
Dinamo este singura echipă din actuala ediție a Ligii Campionilor care nu a înscris încă 100 de goluri, având 97 după patru runde. Aarhus a marcat 127.
Partida Dinamo București – SAH Aarhus este programată miercuri, 21 octombrie, de la ora 19:45, în Sala Polivalentă din București. În ultima etapă a fazei grupelor, dinamoviștii vor evolua în deplasare împotriva lui Montpellier, pe 29 octombrie.
Lucrările de modernizare a căii ferate București Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră au ajuns la un stadiu fizic de 19%, la 13 octombrie 2026, în timp ce proiectarea a fost finalizată integral, potrivit datelor publicate de CFR Infrastructură.
Contractul, în valoare de 2,108 miliarde de lei fără TVA, este derulat de asocierea RailWorks, formată din Arcada Company și Alstom Transport, și include modernizarea infrastructurii, electrificarea liniei și instalarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS Nivel 2.
Lucrările continuă în stații și pe traseul către GiurgiuPe șantier sunt în desfășurare lucrări la infrastructura feroviară, peroane, clădiri de călători și structuri de susținere. Potrivit CFR Infrastructură, pe sectorul Jilava – Frătești au fost executate lucrări de demontare a căii ferate și de îndepărtare a pietrei sparte.
În stația Progresu, echipele lucrează la peronul liniei I, la platforma care susține calea ferată și la noua clădire de călători. Între Jilava și Vidra continuă pregătirea platformei și lucrările necesare relocării și protejării infrastructurii de fibră optică.
Pe sectorul Comana – Frătești sunt în desfășurare lucrări de consolidare, realizare a fundațiilor cu piloți forați, construcție a podețelor și amenajare a sistemelor de colectare și evacuare a apelor. În zona viaductului, între kilometrii 53+600 și 54+600, continuă lucrările la fundații și la elementele de susținere.
Pe sectorul dintre kilometrul 56+500 și intrarea în stația Frătești au fost finalizate platforma de pământ și sistemul de drenaj.
În stațiile Vlad Țepeș, Mihai Bravu, Băneasa Giurgiu și Tabănu se lucrează la peroane, instalații electrice și sisteme de drenaj. În Giurgiu Nord au început demontarea liniilor I, II și III și a instalațiilor de semnalizare aferente primei etape de lucru. În stația Giurgiu Oraș, demontările prevăzute pentru această etapă au fost finalizate, iar lucrările au trecut la platforma feroviară.
O investiție de peste 2,1 miliarde de lei pentru 93,45 de kilometri de cale feratăContractul vizează modernizarea a 93,45 de kilometri de linie feroviară simplă, pe traseul București Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră.
Proiectul presupune intervenții atât asupra infrastructurii și suprastructurii căii ferate, cât și asupra sistemelor care permit circulația trenurilor. Printre lucrările prevăzute se numără:
Lucrările urmăresc creșterea capacității de circulație și îmbunătățirea condițiilor de exploatare pe o rută care asigură conexiunea feroviară dintre București și frontiera cu Bulgaria.
Arcada și Alstom împart lucrările de infrastructură și sistemele feroviareContractul este derulat de asocierea RailWorks, formată din Arcada Company și Alstom Transport. Arcada este implicată în lucrările de infrastructură și construcții civile, în timp ce Alstom contribuie cu expertiza în electrificare, semnalizare și sisteme de control al traficului feroviar.
Valoarea de 2,108 miliarde de lei fără TVA reflectă amploarea intervențiilor necesare pentru modernizarea traseului, de la refacerea căii ferate și a structurilor aferente până la instalarea sistemelor tehnice compatibile cu cerințele rețelei feroviare europene.
Contractul are o durată totală de 36 de luni, dintre care șase luni sunt alocate proiectării și 30 de luni execuției. Potrivit datelor publicate de CFR Infrastructură, proiectarea este realizată în proporție de 100%, în timp ce stadiul fizic al execuției a ajuns la 19%.
Legătura feroviară cu Bulgaria ar urma să fie redeschisă în septembrie 2028Modernizarea tronsonului București Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră este importantă pentru conectivitatea feroviară dintre România și Bulgaria, prin Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse.
Finalizarea lucrărilor este estimată pentru septembrie 2028, potrivit calendarului anunțat de CFR Infrastructură. Până atunci, proiectul presupune intervenții asupra căii ferate, instalațiilor și stațiilor de pe traseu.
După modernizare, linia va beneficia de electrificare și de sisteme moderne de semnalizare și management al traficului. Acestea sunt menite să îmbunătățească siguranța circulației și să permită o exploatare mai eficientă a conexiunii feroviare către Bulgaria.
Linia București – Giurgiu are și o semnificație istorică, fiind prima cale ferată construită în România, inaugurată în 1869. Modernizarea actualului tronson reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea conexiunii feroviare dintre Capitală și frontiera sudică a țării.
Articol preluat din economedia.ro
Lucrările de modernizare a căii ferate București Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră au ajuns la un stadiu fizic de 19%, la 13 octombrie 2026, în timp ce proiectarea a fost finalizată integral, potrivit datelor publicate de CFR Infrastructură.
Contractul, în valoare de 2,108 miliarde de lei fără TVA, este derulat de asocierea RailWorks, formată din Arcada Company și Alstom Transport, și include modernizarea infrastructurii, electrificarea liniei și instalarea sistemului european de management al traficului feroviar ERTMS Nivel 2.
Lucrările continuă în stații și pe traseul către GiurgiuPe șantier sunt în desfășurare lucrări la infrastructura feroviară, peroane, clădiri de călători și structuri de susținere. Potrivit CFR Infrastructură, pe sectorul Jilava – Frătești au fost executate lucrări de demontare a căii ferate și de îndepărtare a pietrei sparte.
În stația Progresu, echipele lucrează la peronul liniei I, la platforma care susține calea ferată și la noua clădire de călători. Între Jilava și Vidra continuă pregătirea platformei și lucrările necesare relocării și protejării infrastructurii de fibră optică.
Pe sectorul Comana – Frătești sunt în desfășurare lucrări de consolidare, realizare a fundațiilor cu piloți forați, construcție a podețelor și amenajare a sistemelor de colectare și evacuare a apelor. În zona viaductului, între kilometrii 53+600 și 54+600, continuă lucrările la fundații și la elementele de susținere.
Pe sectorul dintre kilometrul 56+500 și intrarea în stația Frătești au fost finalizate platforma de pământ și sistemul de drenaj.
În stațiile Vlad Țepeș, Mihai Bravu, Băneasa Giurgiu și Tabănu se lucrează la peroane, instalații electrice și sisteme de drenaj. În Giurgiu Nord au început demontarea liniilor I, II și III și a instalațiilor de semnalizare aferente primei etape de lucru. În stația Giurgiu Oraș, demontările prevăzute pentru această etapă au fost finalizate, iar lucrările au trecut la platforma feroviară.
O investiție de peste 2,1 miliarde de lei pentru 93,45 de kilometri de cale feratăContractul vizează modernizarea a 93,45 de kilometri de linie feroviară simplă, pe traseul București Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră.
Proiectul presupune intervenții atât asupra infrastructurii și suprastructurii căii ferate, cât și asupra sistemelor care permit circulația trenurilor. Printre lucrările prevăzute se numără:
Lucrările urmăresc creșterea capacității de circulație și îmbunătățirea condițiilor de exploatare pe o rută care asigură conexiunea feroviară dintre București și frontiera cu Bulgaria.
Arcada și Alstom împart lucrările de infrastructură și sistemele feroviareContractul este derulat de asocierea RailWorks, formată din Arcada Company și Alstom Transport. Arcada este implicată în lucrările de infrastructură și construcții civile, în timp ce Alstom contribuie cu expertiza în electrificare, semnalizare și sisteme de control al traficului feroviar.
Valoarea de 2,108 miliarde de lei fără TVA reflectă amploarea intervențiilor necesare pentru modernizarea traseului, de la refacerea căii ferate și a structurilor aferente până la instalarea sistemelor tehnice compatibile cu cerințele rețelei feroviare europene.
Contractul are o durată totală de 36 de luni, dintre care șase luni sunt alocate proiectării și 30 de luni execuției. Potrivit datelor publicate de CFR Infrastructură, proiectarea este realizată în proporție de 100%, în timp ce stadiul fizic al execuției a ajuns la 19%.
Legătura feroviară cu Bulgaria ar urma să fie redeschisă în septembrie 2028Modernizarea tronsonului București Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră este importantă pentru conectivitatea feroviară dintre România și Bulgaria, prin Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse.
Finalizarea lucrărilor este estimată pentru septembrie 2028, potrivit calendarului anunțat de CFR Infrastructură. Până atunci, proiectul presupune intervenții asupra căii ferate, instalațiilor și stațiilor de pe traseu.
După modernizare, linia va beneficia de electrificare și de sisteme moderne de semnalizare și management al traficului. Acestea sunt menite să îmbunătățească siguranța circulației și să permită o exploatare mai eficientă a conexiunii feroviare către Bulgaria.
Linia București – Giurgiu are și o semnificație istorică, fiind prima cale ferată construită în România, inaugurată în 1869. Modernizarea actualului tronson reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea conexiunii feroviare dintre Capitală și frontiera sudică a țării.
Articol preluat din economedia.ro
Reuniunea din capitala Norvegiei este organizată cu sprijinul autorităților norvegiene și finlandeze, la solicitarea Ucrainei, scrie Euronews. La discuții participă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și emisarul american Steve Witkoff.
Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și implicat în eforturile diplomatice ale administrației americane, urmează să participe de la distanță. Sunt așteptați și reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei, precum și ai Uniunii Europene și NATO.
Steve Witkoff ar urma să discute și cu Vladimir Putin la MoscovaDupă întâlnirea din Norvegia, Witkoff este așteptat să călătorească la Moscova, unde ar putea avea discuții cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit relatărilor din presă. Deocamdată, vizita la Moscova este prezentată drept o etapă planificată, nu ca o întâlnire deja confirmată oficial.
Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a precizat că Ucraina a solicitat în mod expres participarea celor doi reprezentanți americani, Witkoff și Kushner. Potrivit acestuia, obiectivul reuniunii este relansarea negocierilor pentru încheierea războiului. „Scopul este să aducem eforturile diplomatice pe o direcție mai constructivă”, a transmis premierul Norvegiei.
05 Sptembrie 2026. Președintele rus Vladimir Putin participă la discuții cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, la Kremlin. Foto: -/Kremlin/dpa –
În discuțiile anticipate dintre Witkoff și Putin ar putea fi abordată și situația cetățeanului american Stephen Hubbard, în vârstă de 74 de ani. Acesta a fost reținut de Rusia în 2022 și condamnat la aproape șapte ani de închisoare, fiind acuzat că ar fi luptat ca mercenar pentru Ucraina.
Washingtonul cere oprirea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruseștiNoua inițiativă diplomatică intervine într-un moment dificil pentru relațiile dintre Statele Unite și Ucraina. Administrația Trump exercită presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra instalațiilor petroliere rusești, în timp ce Ucraina solicită urgent mai multe sisteme de apărare antiaeriană.
Zelenski a declarat pentru Bloomberg că a propus suspendarea atacurilor asupra infrastructurii petroliere rusești în schimbul furnizării unor rachete interceptoare Patriot suplimentare. Acestea sunt necesare pentru apărarea orașelor și infrastructurii ucrainene împotriva atacurilor cu rachete balistice rusești. Propunerea reprezintă o ofertă formulată de Kiev, nu un acord deja acceptat de Washington sau Moscova.
Zelenski reclamă probleme privind rachetele Patriot și comunicațiile StarlinkÎntr-o discuție purtată marți dimineață cu secretarul american de stat Marco Rubio, președintele ucrainean a ridicat trei probleme considerate urgente. Prima privește livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, iar a doua accesul la informații de avertizare timpurie privind atacurile balistice rusești.
A treia problemă este legată de restricțiile care afectează serviciile de comunicații prin satelit Starlink și Starshield. Zelenski a transmis pe platforma X că situația acestor servicii trebuie remediată.
Every time something happens in Ukraine involving a satellite, a certain group of people logs on to blame Elon Musk. Personally. As if he’s sitting in Texas with a joystick, deciding which Ukrainian brigade gets Wi-Fi today. So let’s go through this slowly.
What is Starlink?
Starlink is satellite internet you can buy. It’s the dish on a cabin roof, on a cargo ship or on a plane. You pay a monthly fee and it works. That’s it. It’s a consumer product, and SpaceX has said it isn’t meant to be used for weapons. That’s against the terms of service.
What is Starshield?
Starshield is the government version. It’s built on the same technology and often runs over the same satellites, but it adds stronger encryption, priority access and extra jobs like Earth imaging. Governments buy it, and once they’ve bought it, they decide how to use it. That’s how buying something works.
So who’s running Starshield in Ukraine?
The US Government. The Pentagon signed a contract in 2023 to buy Starlink service for Ukraine. Poland has paid for thousands of Starlink terminals. Britain’s military moved its operational traffic onto Starshield after SpaceX said plain Starlink could only be used for welfare, recreation and training. When a government buys a service and points it at a war, the government is the one doing the pointing.
If you’re upset about how the US runs its part of the war, the people to complain to are at the Pentagon and in Congress. Musk didn’t sign the contract on their behalf.
„Elon did it” isn’t an argument about anything. Learn which network you’re mad about before you get mad about it.
— Ian Miles Cheong (@ianmiles) October 15, 2026
Îngrijorările apar pe fondul unor informații potrivit cărora Washingtonul ar întârzia transferul unui lot important de interceptoare Patriot, deja finanțate de aliații europeni ai Ucrainei. Potrivit relatărilor citate de Euronews, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, nu ar fi aprobat încă livrarea.
Oficiali ucraineni suspectează că întârzierea ar putea fi utilizată pentru exercitarea unor presiuni politice asupra Kievului. Totuși, reprezentanții NATO susțin că livrările finanțate de aliați continuă, iar un oficial american a contestat acuzațiile privind blocarea transferurilor.
Polonia revine la masa discuțiilor privind viitorul UcraineiUn alt element al reuniunii de la Oslo este participarea așteptată a Poloniei. Varșovia fusese exclusă din unele negocieri anterioare la care participaseră Marea Britanie, Franța și Germania. Premierul polonez Donald Tusk criticase această situație, susținând că țara sa trebuie să participe la deciziile privind viitorul Ucrainei.
Comisia Europeană a confirmat pentru Euronews că a primit o invitație din partea Kievului pentru reuniunea de la Oslo, fără să precizeze cine va reprezenta instituția. Întâlnirea are loc după o convorbire telefonică purtată duminică între Zelenski, Witkoff și Kushner, în cadrul căreia au fost discutate posibilele etape următoare ale negocierilor pentru încheierea războiului.
Reuniunea din capitala Norvegiei este organizată cu sprijinul autorităților norvegiene și finlandeze, la solicitarea Ucrainei, scrie Euronews. La discuții participă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și emisarul american Steve Witkoff.
Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și implicat în eforturile diplomatice ale administrației americane, urmează să participe de la distanță. Sunt așteptați și reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei, precum și ai Uniunii Europene și NATO.
Steve Witkoff ar urma să discute și cu Vladimir Putin la MoscovaDupă întâlnirea din Norvegia, Witkoff este așteptat să călătorească la Moscova, unde ar putea avea discuții cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit relatărilor din presă. Deocamdată, vizita la Moscova este prezentată drept o etapă planificată, nu ca o întâlnire deja confirmată oficial.
Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a precizat că Ucraina a solicitat în mod expres participarea celor doi reprezentanți americani, Witkoff și Kushner. Potrivit acestuia, obiectivul reuniunii este relansarea negocierilor pentru încheierea războiului. „Scopul este să aducem eforturile diplomatice pe o direcție mai constructivă”, a transmis premierul Norvegiei.
05 Sptembrie 2026. Președintele rus Vladimir Putin participă la discuții cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, la Kremlin. Foto: -/Kremlin/dpa –
În discuțiile anticipate dintre Witkoff și Putin ar putea fi abordată și situația cetățeanului american Stephen Hubbard, în vârstă de 74 de ani. Acesta a fost reținut de Rusia în 2022 și condamnat la aproape șapte ani de închisoare, fiind acuzat că ar fi luptat ca mercenar pentru Ucraina.
Washingtonul cere oprirea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere ruseștiNoua inițiativă diplomatică intervine într-un moment dificil pentru relațiile dintre Statele Unite și Ucraina. Administrația Trump exercită presiuni asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra instalațiilor petroliere rusești, în timp ce Ucraina solicită urgent mai multe sisteme de apărare antiaeriană.
Zelenski a declarat pentru Bloomberg că a propus suspendarea atacurilor asupra infrastructurii petroliere rusești în schimbul furnizării unor rachete interceptoare Patriot suplimentare. Acestea sunt necesare pentru apărarea orașelor și infrastructurii ucrainene împotriva atacurilor cu rachete balistice rusești. Propunerea reprezintă o ofertă formulată de Kiev, nu un acord deja acceptat de Washington sau Moscova.
Zelenski reclamă probleme privind rachetele Patriot și comunicațiile StarlinkÎntr-o discuție purtată marți dimineață cu secretarul american de stat Marco Rubio, președintele ucrainean a ridicat trei probleme considerate urgente. Prima privește livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, iar a doua accesul la informații de avertizare timpurie privind atacurile balistice rusești.
A treia problemă este legată de restricțiile care afectează serviciile de comunicații prin satelit Starlink și Starshield. Zelenski a transmis pe platforma X că situația acestor servicii trebuie remediată.
Every time something happens in Ukraine involving a satellite, a certain group of people logs on to blame Elon Musk. Personally. As if he’s sitting in Texas with a joystick, deciding which Ukrainian brigade gets Wi-Fi today. So let’s go through this slowly.
What is Starlink?
Starlink is satellite internet you can buy. It’s the dish on a cabin roof, on a cargo ship or on a plane. You pay a monthly fee and it works. That’s it. It’s a consumer product, and SpaceX has said it isn’t meant to be used for weapons. That’s against the terms of service.
What is Starshield?
Starshield is the government version. It’s built on the same technology and often runs over the same satellites, but it adds stronger encryption, priority access and extra jobs like Earth imaging. Governments buy it, and once they’ve bought it, they decide how to use it. That’s how buying something works.
So who’s running Starshield in Ukraine?
The US Government. The Pentagon signed a contract in 2023 to buy Starlink service for Ukraine. Poland has paid for thousands of Starlink terminals. Britain’s military moved its operational traffic onto Starshield after SpaceX said plain Starlink could only be used for welfare, recreation and training. When a government buys a service and points it at a war, the government is the one doing the pointing.
If you’re upset about how the US runs its part of the war, the people to complain to are at the Pentagon and in Congress. Musk didn’t sign the contract on their behalf.
„Elon did it” isn’t an argument about anything. Learn which network you’re mad about before you get mad about it.
— Ian Miles Cheong (@ianmiles) October 15, 2026
Îngrijorările apar pe fondul unor informații potrivit cărora Washingtonul ar întârzia transferul unui lot important de interceptoare Patriot, deja finanțate de aliații europeni ai Ucrainei. Potrivit relatărilor citate de Euronews, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, nu ar fi aprobat încă livrarea.
Oficiali ucraineni suspectează că întârzierea ar putea fi utilizată pentru exercitarea unor presiuni politice asupra Kievului. Totuși, reprezentanții NATO susțin că livrările finanțate de aliați continuă, iar un oficial american a contestat acuzațiile privind blocarea transferurilor.
Polonia revine la masa discuțiilor privind viitorul UcraineiUn alt element al reuniunii de la Oslo este participarea așteptată a Poloniei. Varșovia fusese exclusă din unele negocieri anterioare la care participaseră Marea Britanie, Franța și Germania. Premierul polonez Donald Tusk criticase această situație, susținând că țara sa trebuie să participe la deciziile privind viitorul Ucrainei.
Comisia Europeană a confirmat pentru Euronews că a primit o invitație din partea Kievului pentru reuniunea de la Oslo, fără să precizeze cine va reprezenta instituția. Întâlnirea are loc după o convorbire telefonică purtată duminică între Zelenski, Witkoff și Kushner, în cadrul căreia au fost discutate posibilele etape următoare ale negocierilor pentru încheierea războiului.
Aclamatul serial polițist britanic are premiera pe 24 octombrie, de la ora 22:00, la BBC First, cu câte două episoade în fiecare sâmbătă.
București, 20 octombrie 2026 – Unul dintre cele mai apreciate thrillere polițiste britanice ajunge la BBC First România. Din 24 octombrie, de la ora 22:00, telespectatorii vor putea descoperi Line of Duty, produs de World Productions, chiar de la primul episod, urmărind povestea de-a lungul tuturor celor șase sezoane, cu câte două episoade difuzate în fiecare sâmbătă.
Creat de Jed Mercurio, scenaristul din spatele unor producții apreciate la nivel internațional, precum Bodyguard, Line of Duty urmărește activitatea AC-12, o unitate de elită anticorupție care investighează abaterile din interiorul forțelor de poliție.
În centrul poveștii se află DS Steve Arnott (Martin Compston), DC Kate Fleming (Vicky McClure) și Superintendent Ted Hastings (Adrian Dunbar). Pe măsură ce investigațiile avansează, se conturează o poveste tot mai amplă despre corupție, minciună, loialitate și trădare, care se întinde de-a lungul celor șase sezoane.
Cu investigații tensionate, personaje complexe, răsturnări de situație neașteptate și scene de interogatoriu devenite emblematice, Line of Duty a devenit, de-a lungul timpului, un adevărat fenomen de televiziune.
De la debutul său în Marea Britanie, în 2012, serialul și-a construit un public extrem de fidel și s-a bucurat de aprecierea criticilor. Finalul sezonului 6 a atras aproape 17 milioane de telespectatori în primele 28 de zile. Line of Duty a primit, de asemenea, multiple nominalizări BAFTA și are în prezent un rating de 8,7/10 pe IMDb.
Mai mult decât un serial polițist clasic, Line of Duty este un thriller despre încredere, putere, ambiție și corupție, construit în jurul unor personaje complexe și al unor alegeri dificile. Pe parcursul poveștii, atât personajele, cât și publicul ajung să pună sub semnul întrebării motivele, dovezile și loialitățile.
Line of Duty este produs de World Productions, în asociere cu ITV Studios, care asigură distribuția internațională a serialului. Pentru publicul din România, BBC First oferă ocazia de a descoperi sau revedea povestea completă Line of Duty chiar de la început, urmărind evoluția investigațiilor și a personajelor de-a lungul celor șase sezoane.
BBC First este disponibil în România prin Digi, Vodafone și Orange.
###
Despre BBC First
Gazda serialelor britanice originale, inovatoare și premium, BBC First oferă publicului povești memorabile, care provoacă, captivează și distrează, alături de nume consacrate și premiate, atât din fața, cât și din spatele camerei.
BBC Romania | Instagram | YouTube
Despre BBC Studios
BBC Studios este principala divizie comercială a BBC Commercial Ltd și a generat în ultimul an venituri de 2,2 miliarde de lire sterline și profituri de peste 200 de milioane de lire sterline, pentru al cincilea an consecutiv.
BBC Studios dezvoltă proiecte de la idee până la producție, distribuție și mai departe, iar activitatea companiei este organizată în jurul a două direcții principale: studioul de conținut care produce, investește și distribuie conținut TV și audio la nivel global, și divizia media & streaming care include canale sub brandul BBC, servicii precum UKTV, BBC.com și BritBox, precum și joint ventures în Marea Britanie și la nivel internațional.
În ultimul an, BBC Studios a produs aproape 3.500 de ore de programe britanice premiate, destinate unei game largi de televiziuni și platforme din Marea Britanie și din întreaga lume. Portofoliul companiei acoperă numeroase genuri și include branduri cunoscute la nivel global, precum Strictly Come Dancing/Dancing with the Stars, seria Planet, Bluey și Doctor Who.
BBC Studios | Website | Press Office | LinkedIn | Instagram
Aclamatul serial polițist britanic are premiera pe 24 octombrie, de la ora 22:00, la BBC First, cu câte două episoade în fiecare sâmbătă.
București, 20 octombrie 2026 – Unul dintre cele mai apreciate thrillere polițiste britanice ajunge la BBC First România. Din 24 octombrie, de la ora 22:00, telespectatorii vor putea descoperi Line of Duty, produs de World Productions, chiar de la primul episod, urmărind povestea de-a lungul tuturor celor șase sezoane, cu câte două episoade difuzate în fiecare sâmbătă.
Creat de Jed Mercurio, scenaristul din spatele unor producții apreciate la nivel internațional, precum Bodyguard, Line of Duty urmărește activitatea AC-12, o unitate de elită anticorupție care investighează abaterile din interiorul forțelor de poliție.
În centrul poveștii se află DS Steve Arnott (Martin Compston), DC Kate Fleming (Vicky McClure) și Superintendent Ted Hastings (Adrian Dunbar). Pe măsură ce investigațiile avansează, se conturează o poveste tot mai amplă despre corupție, minciună, loialitate și trădare, care se întinde de-a lungul celor șase sezoane.
Cu investigații tensionate, personaje complexe, răsturnări de situație neașteptate și scene de interogatoriu devenite emblematice, Line of Duty a devenit, de-a lungul timpului, un adevărat fenomen de televiziune.
De la debutul său în Marea Britanie, în 2012, serialul și-a construit un public extrem de fidel și s-a bucurat de aprecierea criticilor. Finalul sezonului 6 a atras aproape 17 milioane de telespectatori în primele 28 de zile. Line of Duty a primit, de asemenea, multiple nominalizări BAFTA și are în prezent un rating de 8,7/10 pe IMDb.
Mai mult decât un serial polițist clasic, Line of Duty este un thriller despre încredere, putere, ambiție și corupție, construit în jurul unor personaje complexe și al unor alegeri dificile. Pe parcursul poveștii, atât personajele, cât și publicul ajung să pună sub semnul întrebării motivele, dovezile și loialitățile.
Line of Duty este produs de World Productions, în asociere cu ITV Studios, care asigură distribuția internațională a serialului. Pentru publicul din România, BBC First oferă ocazia de a descoperi sau revedea povestea completă Line of Duty chiar de la început, urmărind evoluția investigațiilor și a personajelor de-a lungul celor șase sezoane.
BBC First este disponibil în România prin Digi, Vodafone și Orange.
###
Despre BBC First
Gazda serialelor britanice originale, inovatoare și premium, BBC First oferă publicului povești memorabile, care provoacă, captivează și distrează, alături de nume consacrate și premiate, atât din fața, cât și din spatele camerei.
BBC Romania | Instagram | YouTube
Despre BBC Studios
BBC Studios este principala divizie comercială a BBC Commercial Ltd și a generat în ultimul an venituri de 2,2 miliarde de lire sterline și profituri de peste 200 de milioane de lire sterline, pentru al cincilea an consecutiv.
BBC Studios dezvoltă proiecte de la idee până la producție, distribuție și mai departe, iar activitatea companiei este organizată în jurul a două direcții principale: studioul de conținut care produce, investește și distribuie conținut TV și audio la nivel global, și divizia media & streaming care include canale sub brandul BBC, servicii precum UKTV, BBC.com și BritBox, precum și joint ventures în Marea Britanie și la nivel internațional.
În ultimul an, BBC Studios a produs aproape 3.500 de ore de programe britanice premiate, destinate unei game largi de televiziuni și platforme din Marea Britanie și din întreaga lume. Portofoliul companiei acoperă numeroase genuri și include branduri cunoscute la nivel global, precum Strictly Come Dancing/Dancing with the Stars, seria Planet, Bluey și Doctor Who.
BBC Studios | Website | Press Office | LinkedIn | Instagram
Directorul Ryanair, Michael O’Leary, a numit-o „inutilă” pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o că vorbește despre competitivitate, dar nu face nimic concret pentru a o îmbunătăți.
„Taxați-i pe americani”Într-un interviu acordat Euronews, O’Leary a criticat taxele de mediu impuse de Uniunea Europeană companiilor aeriene. Potrivit acestuia, sistemul actual dezavantajează transportatorii europeni, în timp ce companiile din Statele Unite, China și alte țări asiatice beneficiază de reguli mai favorabile.
„Nimeni nu ar concepe un sistem atât de stupid, în afară de Parlamentul European și Ursula von der Leyen. Dacă vreți cu adevărat competitivitate, taxați-i pe americani atunci când aterizează aici, în Europa”, a declarat acesta.
Directorul Ryanair a criticat și lipsa progreselor în aplicarea recomandărilor din raportul privind competitivitatea europeană, prezentat de fostul premier italian Mario Draghi în 2024.
„Ursulei von der Leyen îi este frică să facă orice altceva în afară de a vorbi. Este inutilă”, a afirmat O’Leary.
Ryanair reduce numărul zborurilor din BelgiaDeclarațiile au fost făcute la Bruxelles, unde Ryanair a anunțat că va elimina 20 de rute și va reduce cu un milion numărul locurilor disponibile pe zborurile din Belgia în această iarnă.
Decizia vine după ce guvernul belgian a majorat taxa pe călătoriile aeriene cu doi euro, până la șapte euro pentru fiecare bilet.
„Mutăm avioanele în țările care sunt competitive. Belgia nu este competitivă. Franța nu este competitivă. Germania este complet necompetitivă”, a declarat O’Leary.
Biletele de avion se vor scumpi în 2027Directorul Ryanair a avertizat că pasagerii trebuie să se pregătească pentru creșteri importante ale prețurilor anul viitor.
Compania și-a asigurat combustibilul pentru 2026 la un preț de aproximativ 67 de dolari pe baril, prin contracte încheiate în avans. O’Leary estimează însă că acest cost s-ar putea dubla în 2027, când protecția oferită de contractele actuale va expira.
„Garantăm că nu vom introduce suprataxe pentru combustibil, dar nu există nicio îndoială că prețurile biletelor de avion vor crește semnificativ în 2027, din cauza scumpirii puternice a petrolului”, a declarat acesta.
Avertismentul vine în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu a provocat creșteri importante ale prețurilor petrolului. Cotația petrolului Brent a depășit 110 dolari pe baril, pe fondul temerilor privind aprovizionarea din Golful Persic.
Premierul ungar Péter Magyar a invocat explicit România și Franța pentru a explica de ce Ungaria trebuie să își reducă urgent cheltuielile și să combată corupția.
„Trebuie doar să privim în jurul nostru, în Europa, pentru a înțelege amploarea acestei provocări și ce este în joc”, a declarat Magyar în discursul susținut în fața Parlamentului de la Budapesta, potrivit Reuters.
„Exemplele Franței și României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a afirmat premierul Ungariei.
Declarația reprezintă o critică directă la adresa modului în care România și-a administrat finanțele publice în ultimii ani și vine într-un moment în care Bucureștiul încearcă să își stabilizeze situația bugetară după o lungă perioadă de instabilitate politică.
România, cu un deficit mai mare decât ținta anunțată de UngariaRomânia continuă să înregistreze unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană.
Potrivit prognozei Comisiei Europene din mai 2026, deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 6,2% din PIB în acest an, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
Pentru 2027, Comisia estimează un deficit de 5,8% din PIB, semnificativ peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale europene.
În schimb, guvernul de la Budapesta și-a stabilit drept obiectiv reducerea deficitului Ungariei de la aproximativ 7,5% din PIB în 2026 la 4,9% în 2027. Analiștii consultați de Reuters estimaseră anterior un deficit de 5,3% pentru anul viitor.
Noul premier al Ungariei promite să reducă deficitul fără să renunțe la creșterile de pensii și salariiPlanul prezentat de Péter Magyar este unul ambițios. Guvernul său intenționează să reducă puternic deficitul și, în același timp, să introducă noi cheltuieli sociale de peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari.
Bugetul pentru 2027 include majorări ale pensiilor în valoare totală de 449 de miliarde de forinți, creșteri salariale pentru angajații din sectorul public de 677 de miliarde de forinți, dublarea alocațiilor familiale și reduceri de taxe pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici.
Pentru finanțarea acestora, Magyar propune introducerea unui impozit pe avere, majorarea taxelor pentru companiile energetice și creșterea impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru firmele cu cifre de afaceri anuale de peste 500 de milioane de euro.
Premierul susține că reducerea corupției și a cheltuielilor excesive din sectorul public ar putea aduce economii echivalente cu 1,5% din PIB.
De asemenea, eliminarea unor cheltuieli electorale și măsuri temporare introduse de fostul guvern condus de Viktor Orbán ar urma să îmbunătățească soldul bugetar cu încă 1,4 puncte procentuale.
În total, Magyar estimează o îmbunătățire a balanței fiscale cu aproximativ patru puncte procentuale, dintre care 2,6 puncte vor fi folosite pentru reducerea deficitului, iar restul pentru îndeplinirea promisiunilor electorale.
Ungaria vrea să adopte euroReducerea deficitului reprezintă o componentă esențială a obiectivului noului guvern de la Budapesta de a pregăti Ungaria pentru adoptarea monedei euro.
Executivul ungar urmărește coborârea deficitului sub pragul european de 3% din PIB până în 2030, în timp ce analiștii consideră că aderarea la zona euro ar putea deveni posibilă în 2032 sau 2033.
Anunțul privind noua țintă bugetară a determinat aprecierea forintului, moneda Ungariei atingând cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni în raport cu euro.
Totuși, piețele financiare așteaptă să vadă dacă promisiunile vor fi puse în practică.
„Ținta de deficit de 4,9% pare ceva mai bună decât așteptările pieței înaintea anunțului, deși întrebarea esențială este acum dacă va putea fi realizată”, a declarat Yvette Babb, administrator de fonduri la William Blair, pentru Reuters.
Una dintre prioritățile menționate de Manole vizează respectarea țintelor bugetare asumate de România, în special în ceea ce privește cheltuielile cu pensiile și salariile din sistemul public.
Manole a subliniat că măsurile din domeniul muncii trebuie să țină cont de plafonul cheltuielilor raportat la produsul intern brut.
Modificări pentru consumatorii vulnerabiliO altă direcție importantă privește sprijinul acordat persoanelor vulnerabile în fața costurilor cu energia. Manole a spus că legislația din acest domeniu trebuie îmbunătățită până la sfârșitul anului, în acord cu angajamentele asumate de România față de Banca Mondială.
Printre soluțiile propuse se află dezvoltarea unor comunități energetice solidare, după modele folosite în țări precum Franța, Spania și Portugalia. Acestea ar presupune investiții, de exemplu în panouri fotovoltaice, în zone cu mulți consumatori vulnerabili. Energia produsă ar putea reduce parțial facturile acestora și ar diminua presiunea asupra bugetului de stat.
Ministrul desemnat a vorbit și despre salariul minim, pentru care România trebuie să respecte legislația națională și directiva europeană în următoarele 12 luni.
În privința salarizării unitare din sectorul public, Manole a indicat anul 2027 drept reper pentru proiect, cu accent pe consultarea sindicatelor, patronatelor și ministerelor de resort.
Reforma Inspecției Muncii și combaterea muncii la negruManole a susținut că reforma Inspecției Muncii trebuie să înceapă prin schimbări la nivelul conducerii și al personalului, astfel încât instituția să recapete credibilitate. El a făcut referire la ancheta DNA legată de situația apărută recent în instituție.
Combaterea muncii la negru rămâne o altă prioritate. Potrivit lui Manole, acest fenomen îi privează pe angajați de asigurări de sănătate și de contribuțiile necesare pentru pensie. În același timp, statul pierde venituri fiscale, iar firmele care își plătesc corect taxele sunt dezavantajate în raport cu cele care recurg la muncă nedeclarată.
Fond dedicat persoanelor cu dizabilități și continuarea programului FIVFlorin Manole a propus ca sumele colectate de la companiile private în domeniul dizabilității să fie direcționate către un fond destinat investițiilor pentru persoanele cu dizabilități.
Banii ar putea finanța măsuri de integrare pe piața muncii, tehnologii asistive și alte servicii publice.
De asemenea, ministrul desemnat a susținut continuarea și finanțarea adecvată a programului național de fertilizare in vitro (FIV).
El a arătat că valorile financiare ale programului ar trebui revizuite, deoarece costurile procedurilor au crescut, iar sumele nu au mai fost actualizate de mai mulți ani.
Manole a insistat asupra dialogului cu partenerii sociali. El a afirmat că sindicatele, patronatele, angajații din sectorul public și privat și antreprenorii trebuie consultați, iar propunerile lor trebuie luate în considerare la elaborarea și implementarea politicilor Ministerului Muncii.
Manole a mai deținut funcția de ministru al Muncii în perioada 23 iunie 2025 – 25 aprilie 2026, în cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan. Mandatul său s-a încheiat în primăvara anului 2026 în urma demisiei sale din funcție.
Una dintre prioritățile menționate de Manole vizează respectarea țintelor bugetare asumate de România, în special în ceea ce privește cheltuielile cu pensiile și salariile din sistemul public.
Manole a subliniat că măsurile din domeniul muncii trebuie să țină cont de plafonul cheltuielilor raportat la produsul intern brut.
Modificări pentru consumatorii vulnerabiliO altă direcție importantă privește sprijinul acordat persoanelor vulnerabile în fața costurilor cu energia. Manole a spus că legislația din acest domeniu trebuie îmbunătățită până la sfârșitul anului, în acord cu angajamentele asumate de România față de Banca Mondială.
Printre soluțiile propuse se află dezvoltarea unor comunități energetice solidare, după modele folosite în țări precum Franța, Spania și Portugalia. Acestea ar presupune investiții, de exemplu în panouri fotovoltaice, în zone cu mulți consumatori vulnerabili. Energia produsă ar putea reduce parțial facturile acestora și ar diminua presiunea asupra bugetului de stat.
Ministrul desemnat a vorbit și despre salariul minim, pentru care România trebuie să respecte legislația națională și directiva europeană în următoarele 12 luni.
În privința salarizării unitare din sectorul public, Manole a indicat anul 2027 drept reper pentru proiect, cu accent pe consultarea sindicatelor, patronatelor și ministerelor de resort.
Reforma Inspecției Muncii și combaterea muncii la negruManole a susținut că reforma Inspecției Muncii trebuie să înceapă prin schimbări la nivelul conducerii și al personalului, astfel încât instituția să recapete credibilitate. El a făcut referire la ancheta DNA legată de situația apărută recent în instituție.
Combaterea muncii la negru rămâne o altă prioritate. Potrivit lui Manole, acest fenomen îi privează pe angajați de asigurări de sănătate și de contribuțiile necesare pentru pensie. În același timp, statul pierde venituri fiscale, iar firmele care își plătesc corect taxele sunt dezavantajate în raport cu cele care recurg la muncă nedeclarată.
Fond dedicat persoanelor cu dizabilități și continuarea programului FIVFlorin Manole a propus ca sumele colectate de la companiile private în domeniul dizabilității să fie direcționate către un fond destinat investițiilor pentru persoanele cu dizabilități.
Banii ar putea finanța măsuri de integrare pe piața muncii, tehnologii asistive și alte servicii publice.
De asemenea, ministrul desemnat a susținut continuarea și finanțarea adecvată a programului național de fertilizare in vitro (FIV).
El a arătat că valorile financiare ale programului ar trebui revizuite, deoarece costurile procedurilor au crescut, iar sumele nu au mai fost actualizate de mai mulți ani.
Manole a insistat asupra dialogului cu partenerii sociali. El a afirmat că sindicatele, patronatele, angajații din sectorul public și privat și antreprenorii trebuie consultați, iar propunerile lor trebuie luate în considerare la elaborarea și implementarea politicilor Ministerului Muncii.
Manole a mai deținut funcția de ministru al Muncii în perioada 23 iunie 2025 – 25 aprilie 2026, în cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan. Mandatul său s-a încheiat în primăvara anului 2026 în urma demisiei sale din funcție.
„Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, pe parcursul anului 2026, o minoră, de 14 ani, instituționalizată, ar fi fost recrutată și transportată, prin intermediul și cu sprijinul altor minore, tot instituționalizate, în diferite locații, din localitatea Verșeni sau din împrejurimi, unde ar fi fost determinată să întrețină relații sexuale contra cost”, informează, marți, DIICOT Iași.
Potrivit procurorilor, mai multe persoane cercetate ar fi racolat, în același scop, și alte victime, din același centru și tot cu sprijinul unor minore instituționalizate.
De asemenea, în acest context, în centru ar fi fost introduse diferite cantități de canabis și substanțe cristaline, care ar fi fost distribuite pentru consumul propriu, al minorilor instituționalizați, potrivit procurorilor.
Marți, aceștia au descins la 14 adrese din județul Iași, atât în locuințele unor persoane fizice, cât și la centrul de minori pentru percheziții.
Cei implicați vor fi audiați, marți, la sediul DIICOT Iași.
Procurorii fac cercetări privind săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori, deținere de droguri de risc și mare risc pentru consum propriu, fără drept și trafic de droguri de risc și mare risc.
Reuniunea va avea loc pe fondul deteriorării situației de securitate din Marea Neagră, după o serie de atacuri asupra unor nave comerciale, inclusiv în apropierea coastelor României și Bulgariei.
Cine va participa la ședința CSAT din partea noului GuvernPrintre membrii noului Cabinet care ar urma să participe la reuniune se numără premierul Luca Niculescu, Marian Neacșu, vicepremier și ministru propus al Afacerilor Interne, Radu Ștefan Oprea, propus pentru Ministerul Apărării Naționale, Radu Marinescu, propus pentru Ministerul Justiției, și Sebastian-Dănuț Neculăescu, propus pentru conducerea Ministerului Afacerilor Externe.
Prezența acestora este prevăzută de componența CSAT, din care fac parte, alături de președintele României și prim-ministru, titularii principalelor portofolii cu atribuții în domeniul securității naționale.
Din Consiliu mai fac parte ministrul Finanțelor, funcție pentru care a fost propus Alexandru Nazare, ministrul Economiei, portofoliu atribuit lui Daniel Zamfir în formula noului Executiv, precum și directorii SRI și SIE, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.
România și Bulgaria caută soluții după atacurile din Marea NeagrăConvocarea CSAT vine după ce România și Bulgaria au intensificat discuțiile privind securitatea navigației comerciale în Marea Neagră.
Președintele Nicușor Dan a anunțat recent că a discutat telefonic cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova, despre atacurile cu drone asupra unor nave comerciale și despre incidentele care au afectat navigația și infrastructura din regiune.
Șeful statului a subliniat că atacurile directe ale Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă un pericol nu doar pentru navigația din regiunea Mării Negre, ci și pentru infrastructura energetică și pentru securitatea întregului continent.
România și Bulgaria au convenit să colaboreze mai strâns pentru promovarea unor măsuri ferme de contracarare a dronelor în cadrul Uniunii Europene și NATO, în vederea asigurării unei navigații comerciale sigure.
La rândul său, ministrul bulgar de Externe, Velislava Petrova-Chamova, a anunțat, la Berlin, că Bulgaria intenționează să coopereze cu România și Turcia pentru instituirea unui mecanism de monitorizare a atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră.
Nave atacate în apropierea României. Marinari dispăruțiSăptămâna trecută, o navă cargo sub pavilion ucrainean a fost avariată și s-a scufundat în urma unui atac în Marea Neagră. Cinci marinari au fost salvați, în timp ce alți 11 au fost dați dispăruți.
Anterior, o navă cargo turcească a fost scufundată, iar o altă navă a fost avariată. Două persoane din echipaj au murit.
Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că nu există, deocamdată, dovezi clare și solide care să stabilească responsabilitatea pentru atacuri, dar a apreciat că indiciile arată spre Federația Rusă.
Incidentele au readus în atenție vulnerabilitatea transportului maritim din vestul Mării Negre și riscurile pentru România, în condițiile în care atacurile se produc în apropierea frontierelor sale maritime și a rutelor comerciale către porturile dunărene și Constanța.
Un total de 26 de persoane au fost implicate în accidentul rutier produs marți pe DN 7, la Buftea, potrivit celor mai recente date transmise la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență al Ministerului Sănătății. Două persoane au murit, 18 au fost transportate la spital, iar alte șase au refuzat transportul la unitățile medicale.
Potrivit Ministerului Sănătății, cele 18 persoane transportate la spital prezentau diverse traumatisme și leziuni, fiind preluate de echipajele de urgență după evaluarea medicală efectuată la fața locului.
UPDATE. 18 victime transportate la spital, două dintre ele intubateUn număr de 18 victime ale accidentului rutier au fost transportate la șase spitale din București și Ilfov, potrivit informațiilor transmise de ISU București-Ilfov.
Dintre persoanele transportate la spital, două au fost intubate, iar celelalte 16 erau conștiente în momentul transportului.
Victimele au fost preluate de Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență București, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central și Spitalul Județean Ilfov.
UPDATE. Cum s-a produs accidentul. Trei persoane sunt grav răniteAccidentul de pe DN 7, soldat cu moartea a două persoane, s-ar fi produs după ce șoferul microbuzului nu ar fi păstrat distanța de siguranță față de ansamblul de vehicule care circula în aceeași direcție de deplasare, potrivit primelor cercetări efectuate de polițiști.
Inspectoratul de Poliție Județean Ilfov a transmis că cele două vehicule circulau pe sensul de mers dinspre Buftea către Chitila.
În urma impactului, două persoane au murit, iar alte trei au suferit leziuni grave, fiind necesară intervenția echipajelor medicale.
Traficul rutier în zonă a fost restricționat, iar șoferii sunt sfătuiți să respecte indicațiile polițiștilor aflați la fața locului.
Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
Știrea inițială
Potrivit informațiilor transmise de ISU București-Ilfov, în microbuz se aflau 16 persoane în momentul producerii accidentului.
În urma impactului, două persoane au murit, iar celelalte 14 sunt în curs de evaluare medicală pentru stabilirea stării de sănătate și a eventualelor leziuni.
Toate cele 16 persoane au fost extrase din microbuz.
Mobilizare de amploare a echipajelor de intervențieLa locul accidentului au fost mobilizate 13 echipaje SMURD, două autospeciale pentru transportul victimelor multiple, două autospeciale de stingere și Detașamentul Special de Salvatori.
Intervenția echipajelor de salvare este în desfășurare.
