„Compania își menține angajamentul de a avea o ofertă corectă și competitivă pentru clienții săi și reafirmă că nu are în vedere vreo modificare unilaterală a prețurilor pentru contractele existente”, arată Hidroelectrica, într-un comunicat transmis sâmbătă.
Prețurile ofertate către clientul casnic se situează între 1,06 – 1,14 lei/kWh inclusiv cota de TVA de 21%, în funcție de tarifele reglementate ale fiecărui loc de consum din Romania.
„Achizițiile de energie realizate de către Hidroelectrica din piață reprezintă o practică firească în rândul furnizorilor și nu echivalează cu o creștere a prețurilor. Niciodată nu am intenționat să realizăm furnizarea de energie electrică doar din producție proprie. Hidroelectrica își menține poziția de cel mai competitiv furnizor de energie de pe piață și dispune de capacitatea operațională și logistică necesară pentru a răspunde în condiții optime cererii crescute venite din partea noilor clienți”, mai arată compania.
Articolul Hidroelectrica clarifică situația prețurilor de furnizare a energiei electrice. Ce a declarat compania apare prima dată în Mediafax.
Polițiștii din cadrul Biroului Județean de Transporturi Ilfov au fost sesizați prin apel la 112, vineri noaptea, de către o persoană, cu privire la faptul că două persoane au închiriat caiace pe Lacul Snagov și nu s-au mai întors.
La fața locului s-au deplasat forțele de ordine, atât polițiști din cadrul Biroului Județean de Transporturi Ilfov, precum și efective din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dealul Spirii București-Ilfov, precum și voluntari în vederea găsirii persoanelor implicate în eveniment.
„În cele din urmă, ambele persoane au fost găsite și scoase la mal, aceștia au fost identificați, în cauză fiind vorba despre un bărbat de 53 de ani și un minor de 13 ani. Ambelor persoane le-au fost aplicate manevre de resuscitare, însă pentru aceștia a fost declarat decesul, întrucât nu prezentau semne vitale”, transmite Poliția Ilfov.
Articolul Poliția Ilfov, despre persoanele decedate în Lacul Snagov: una dintre ele era copil apare prima dată în Mediafax.
În data de 23 august, Ucraina marchează Ziua Drapelului de Stat, iar în 24 august, Ziua Independenței.
„Apreciem deosebit eforturile primăriei, comunităţii de afaceri şi societăţii civile din Braşov de a sprijini cetăţenii ucraineni care şi-au găsit adăpost în oraşul dumneavoastră. (…) Suntem convinși că eforturile comunităţii Braşovului vor continua să consolideze relaţiile de bună vecinătate dintre Ucraina şi România, precum şi să contribuie la o Europă paşnică, rezilienţă şi unită“, se arată în scrisoarea adresată primarului George Scripcaru de Ambasada Ucrainei în România.
Steagul Ucrainei a fost adoptat oficial pentru prima oară în istorie în 1918. El are benzi orizontale de dimensiuni egale în culorile albastru și galben, culori prezente pe vechiul steag al Regatului Galiția-Volhynia, folosit în secolul al XII-lea.
Ziua Independenței Ucrainei este celebrată anual în data de 24 august și este și ziua națională, care marchează adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică, în anul 1991.
Articolul Brașovul este iluminat în culorile drapelului ucrainean, în semn de solidaritate și compasiune apare prima dată în Mediafax.
„Știm ce înseamnă integrarea europeană, pentru că de la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, am beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene și am contribuit cu peste 32 de miliarde de euro la bugetul european. Fiecare euro investit s-a văzut în economia României, în dezvoltare locală, în infrastructură și în locuri de muncă, iar rezultatele s-au simțit în viața de zi de zi a românilor”, spune Bolojan.
Acesta a mai spus că atunci când România a aderat la Uniunea Europeană, produsul intern brut era de circa 45% din media Uniunii Europene. Astăzi, la aproape două decenii de la aderare, produsul intern brut a României se apropie de 80% din media Uniunii Europene.
„Aceasta este o dovadă clară că solidaritatea europeană schimbă în bine comunități locale, regiuni și țări întregi, iar această schimbare poate avea loc și aici, în raioanele și localitățile din Moldova, de la Chișinău la Cahul, de la Briceni la Bălți și de la Șoldănești la Ungheni și la Comorata. Republica Moldova este astăzi un exemplu de curaj pentru ca a rezistat presiunilor, șantajul energetic și propagandei însușită de agresiunea hibridă”, a mai spus Bolojan.
Bolojan: Guvernul de la Chișinău a luat decizii „dificile, dar corecte”El a subliniat că în momentele grele pe care le-a traversat, guvernul de la Chișinău a luat decizii „dificile, dar corecte”.
„Președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean au arătat hotărâre, au păstrat suveranitatea și independența statului și au câștigat respectul propriilor cetățenii și al partenerilor europene. Nu este un drum ușor, Republica Moldova a trebuit să facă față celor mai mari provocări din ultimele decenii, dar a mers cu fruntea sus. Republica Moldova a reușit de asemenea să-și securizeze prin referendum în parcursul european un angajament pe termen lung pentru viitoarele generații. Domnule prim-ministru, există o legătură deosebită și unică între statele noastre. Noi, în această parte de lume, suntem din aceeași vatră, suntem din același sânge. În ultimii 35 de ani, am transformat gardul de sârmă ghimpată într-un spațiu al speranței, al prieteniei și solidarității. Astfel, firme moldovenești sunt prezente în România și firme românești investesc în Republica Moldova. Avem legături multiple, infrastructură comună și proiecte importante de dezvoltare”, a mai spus Bolojan.
Articolul Bolojan explică omologului moldovean ce înseamnă integrarea în UE: România a primit 100 de miliarde de euro și a contribuit cu 32 de miliarde de euro apare prima dată în Mediafax.
„Relația dintre noi, relația dintre Republica Moldova și România s-a construit ani la rând pe legăturile între oameni de pe ambele maluri ale Prutului, pentru că este înrădăcinată în conștiința noastră. Ea nu poate fi distrusă de vremuri sau nu poate fi distrusă de politicieni, dar poate fi întărită ca să asigure rezistența noastră în fața oricăror provocări străine și să aducă rezolvarea problemelor cetățenilor cât mai curând. Cu Ilie Bolojan prim-ministru, cu Nicușor Dan președinte, relațiile dintre Chișinău și București s-au ridicat, cred, la cel mai frățesc nivel. În ultimii ani ne-am susținut reciproc în fața greutăților, în fața interferenței unor forțe străine în alegerile noastre, dar am și celebrat în aceeași bucurie succesele fiecăruia. Când pe podiumurile internaționale urcă Moldova sau România, când la fotbal câștigă Moldova sau România, trăim aceeași emoție de mândrie și de bucurie. România este alături de noi în construirea drumului european al Republicii Moldova la fiecare pas. Parteneriatul dintre guvernele noastre, companiile noastre, teaterile și universitățile noastre se materializează în rezultate concrete pentru oamenii de ambele maluri ale Prutului”, a spus Dorin Recean, în vizita pe care premierul român Ilie Bolojan a făcut-o sâmbătă în Republica Moldova.
Premierul Republicii Moldova a amintit despre ajutorul pe care țara sa îl primește de la România.
„Vă mulțumim pentru că ne ajutați în procesul nostru de a deveni independenți energetic. Luăm din România peste 50% din energie electrică la prețuri avantajoase și construim împreună linii de interconecțiune vitale pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Împreună cu România facem lucruri mari și avem planuri ambițioase în următoarea perioadă. Contăm și mai departe pe susținerea României când se descută cadrul financiar al Uniunii Europene pentru includerea țării noastre în planificarea bugetară europeană și pentru accesarea cât mai curând a fondurilor de preaderare. Finalizăm linia Vulcănești-Chişinău la sud și pornim construcția a încă două linii Bălți-Suceava la nord și Strășeni-Gutinaș în centru. Pe lângă podul de la Ungheni-Ungheni, care va fi primul pod rutier permanent peste Prut construit în ultimele șase decenii, avem în plan încă patru poduri noi, care vor face mai ușoară viața călătorilor, dar și important, a transportatorilor de mărfuri, adică a mediului de afacere”, a mai spus Recean.
Recean: Moldova are obligația să reducă timpii de așteptare în punctele de frontierăRecean a afirmat că Moldova are obligația să reducă timpii de așteptare în punctele de frontieră, iar sâmbătă a avut loc o ședință de lucru cu toate instituțiile responsabile și va fi grăbită implementarea sistemului electronic de programare, așa încât transportatorii să se înregistreze online pentru a-și programa timpul exact de trecere a frontierei.
Recean a mai spus că o treime din exporturi sunt cumpărate de România, de la conductoare electrice, la grâu, mobilier și, desigur, vinuri.
„Republica Moldova are în România o piață de export foarte importantă. Peste 1600 de companii cu capital românesc oferă locuri de muncă aici, în Republica Moldova și este important ca toate aceste cifre să crească. Schimburile comerciale, numărul de locuri de muncă deschise, numărul de companii de succes care se deschid pe ambele maluri ale Prutului. Însă toate acestea depinde modul în care ne vom alege viitorul. Pentru că viitorul se construiește, nu se ghicește. Moldova are de luat o decizie esențială la toamnă și sunt încrezător că neamul nostru va alege ce este mai bine pentru el”, a mai spus Dorin Recean.
Articolul Dorin Recean, despre relația România-Moldova: Luăm din România peste 50% din energie electrică apare prima dată în Mediafax.
Orificiul nordic al craterului din vârf a început să erupă continuu dimineața, iar câteva ore mai târziu lava a început să se reverse. Orificiul a început să arunce fântâni de lavă după-amiaza.
Erupția a rămas în interiorul craterului din vârf și nu a pus în pericol nicio locuință.
Câțiva locuitori și vizitatori norocoși vor avea o vedere din primul rând la Parcul Național Hawaii Volcanoes. Dacă ne luăm după experiența trecută, alte sute de mii de oameni vor urmări transmisiunile live populare, posibilitate oferită de trei camere de filmat instalate de Serviciul Geologic al Statelor Unite.
De fiecare dată când află că lava a revenit, voluntara Serviciului Parcurilor, Janice Wei, se grăbește să facă fotografii și videoclipuri cu craterul Halemaumau — care, conform tradiției native hawaiene, este casa zeiței vulcanului Pele. Ea a spus că, atunci când roca topită țâșnește înaltă ca o fântână, sună ca un motor cu reacție care urlă sau ca valurile oceanului care se sparg. Ea poate simți căldura acestuia de la o distanță de peste un kilometru.
„Fiecare erupție îmi dă senzația că stau în primul rând la cel mai extraordinar spectacol al naturii”, a spus Wei într-un e-mail.
Kilauea se află pe insula Hawaii, cea mai mare din arhipelagul hawaian. Este la aproximativ 320 de kilometri sud de cel mai mare oraș al statului, Honolulu, care se află pe Oahu.
Articolul Vulcanul Kilauea, din Hawaii, a reînceput să erupă, pentru a 31-a oară din decembrie apare prima dată în Mediafax.
Publicația Forbes estimează că Roger Federer are o avere netă de 1,1 miliarde de dolari, datorită, în parte, participației sale minoritare semnificative în marca elvețiană de încălțăminte și îmbrăcăminte On, care este cotată la bursă.
Roger Federer s-a retras din tenis în anul 2022, având în palmares 20 de titluri de Grand Slam simplu, dar și două medalii olimpice.
Pe parcursul carierei sale în tenis, Federer a încasat aproape 131 de milioane de dolari în premii – al treilea cel mai bun câștig din istoria tenisului, după rivalii săi Novak Djokovic (189 de milioane de dolari) și Rafael Nadal (135 de milioane de dolari), relevă sursa citată.
Cu toate acestea, estimările făcute de Forbes arată că legenda tenisului a avut și mai mult succes în afara terenului, câștigând aproximativ 1 miliard de dolari (înainte de impozite și comisioane de agenți) din contracte de sponsorizare, apariții publice și alte activități comerciale pe parcursul carierei sale de tenis.
Alți sportivi miliardariFederer este unul dintre cei doar șapte sportivi care au depășit 1 miliard de dolari în venituri brute pe durata carierei lor sportive. Ceilalți sportivi miliardari sunt LeBron James, golferii Tiger Woods și Phil Mickelson, fotbaliștii Cristiano Ronaldo și Lionel Messi și boxerul Floyd Mayweather.
Roger Federer devine, astfel, al doilea jucător de tenis care devine miliardar. Primul jucător de tenis care a intrat în lista sportivilor miliardari a fost Ion Țiriac. Acesta a devenit miliardar în 2007 și are o avere estimată la 2,3 miliarde de dolari, cu interese în imobiliare, reprezentanțe auto și servicii financiare.
LeBron James şi Tiger Woods sunt singurii sportivi miliardari în timp ce încă practică sportul.
Articolul Forbes: Roger Federer este miliardar. Este al doilea jucător de tenis care atinge această bornă, după Ion Țiriac apare prima dată în Mediafax.
Salvatorii din Bistrița-Năsăud sunt în alertă sâmbătă după ce o persoană a fost mușcată de șarpe în Ilva Mare.
Potrivit ISU Bistrița-Năsăud, persoană mușcată de șarpe este conștientă, dar are stare de amețeală.
Victima, femeie în vârstă de 52 de ani, a fost predată echipajului de prim-ajutor, conștientă cu ușoară stare de amețeală, în localitatea Poiana Ilvei.
Ulterior a fost predată echipajului de terapie intensivă mobilă trimis în sprijin în localitatea Strâmba pentru a fi transportată la UPU SMURD Bistrița.
Articolul Alertă în Bistrița: o persoană a fost mușcată de șarpe apare prima dată în Mediafax.
El nu a furnizat detalii joi în postarea sa de două propoziții pe platforma socială X, lăsând pe unii din industria transporturilor rutiere să se întrebe dacă mulți șoferi vor fi afectați.
Răspunsul scurt: nu, scrie AP.
Dar anunțul părea să vizeze atât politica, cât și siguranța rutieră, venind în contextul în care un accident mortal din Florida, în care a fost implicat un șofer de camion străin, a devenit din ce în ce mai politizat, birourile a doi guvernatori ambițioși luptându-se public pentru responsabilitate.
Având în vedere că accidentul din Florida a ajuns în politica națională, sunt câteva lucruri care merită a fi știute.
Depinde cum este definit „mulți”, iar numărul exact nu este clar. Dar se pare că cel mult câteva mii din cei aproximativ 3,5 milioane de șoferi de camioane comerciale din țară ar fi afectați de noua directivă.
Șoferii care solicită trei tipuri de vize, vizațiSunt vizați șoferii care solicită trei tipuri de vize, a declarat vineri Departamentul de Stat, în special viza H-2B pentru lucrătorii temporari. În acest an fiscal, în cadrul programului au fost eliberate doar aproximativ 1.500 de vize pentru șoferi de camioane, iar anul trecut 1.400, potrivit lui Jeff Joseph, președintele Asociației Avocaților Americani pentru Imigrare.
Programul a contribuit la compensare a ceea ce mulți observatori consideră a fi o lipsă persistentă de șoferi comerciali. Dar vizele H-2B sunt limitate în majoritatea anilor la 66.000, șoferii reprezentând doar câteva procente din total.
Celelalte două categorii de vize enumerate de Departamentul de Stat sunt E-2, pentru persoanele care fac investiții substanțiale într-o afacere din SUA, și EB-3, care este destinată lucrătorilor calificați, cum ar fi angajații din domeniul sănătății, profesioniștii IT și meseriașii calificați, cum ar fi electricienii.
Asociația Șoferilor Independenți Proprietari-Operatori, o asociație profesională care reprezintă șoferii de camioane din întreprinderile mici, a aplaudat administrația pentru că „a demascat mitul lipsei șoferilor de camioane și a continuat eforturile de a restabili standardele de siguranță de bun simț pe autostrăzile țării noastre”. Asociația respinge discuțiile despre penurie, afirmând că există adesea șoferi de camioane independenți disponibili, dar companiile preferă șoferii care costă mai puțin.
Anunțul lui Rubio, după o tragedie provocată de un șofer indian de camionJerry Maldonado, de la Asociația Transportatorilor Auto din Laredo, un grup de 200 de companii de transport rutier care operează de ambele părți ale frontierei sudice, a fost ușurat când Departamentul de Stat a dat mai multe detalii despre anunțul lui Rubio. Șoferii mexicani și canadieni operează în SUA cu vize B-1, a spus el, care permit cetățenilor non-americani să intre în țară pentru o perioadă scurtă de timp. Unii se temeau că aceste vize ar putea fi, de asemenea, suspendate.
„Anunțul a speriat unele persoane, dar mă bucur că s-a clarificat situația”, a spus Maldonado.
Anunțul lui Rubio a venit după ce trei persoane au fost ucise când șoferul de camion Harjinder Singh a făcut o întoarcere ilegală pe autostradă, potrivit Poliției Rutiere a statului. Departamentul pentru Securitate Internă a declarat șoferul, originar din India, se afla ilegal în țară. Accidentul a căpătat rapid o dimensiune politică, susținătorii guvernatorului republican al Floridei, Ron DeSantis, dând vina pe guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom.
Articolul Rubio anunță că Statele Unite vor suspenda eliberarea vizelor de muncă pentru șoferii de camion străini apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan se află astăzi în vizită de lucru la Chișinău, unde se va întâlni cu omologul său moldovean, Dorin Recean, dar și cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Potrivit programului publicat pe site-ul Guvernului, premierul Bolojan va fi întâmpinat de prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, în jurul orei 10:15. La 10:25, Bolojan va avea discuții cu premierul moldovean, urmând ca la 10:45 să aibă loc o conferință comună de presă.
Discuțiile se vor concentra asupra principalelor teme și proiecte de cooperare aflate pe agenda bilaterală, inclusiv proiectele finanțate de către România prin intermediul fondurilor nerambursabile, precum și aspecte legate de integrarea europeană a Republicii Moldova.
„În acest context, Prim-Ministrul Ilie Bolojan va reconfirma caracterul special al relaţiei bilaterale, bazate pe o prietenie sinceră şi o istorie comună, precum şi sprijinul ferm al României pentru avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, transmite Executivul.
O oră mai târziu, la 11:45, premierul Bolojan va participa la Festivalul Tezaur Național 2025, împreună cu prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, eveniment care se desfășoară în satul Horești, raionul Ialoveni.
La ora 13:15, Ilie Bolojan se va întâlni cu cetățenii din regiune, împreună cu prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, la Casa de Cultură din satul Bardar, raionul Ialoveni.
La ora 16:00, premierul României se va întâlni și cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la sediul Președinției.
Articolul Premierul Ilie Bolojan merge astăzi în vizită de lucru la Chișinău. Întâlniri cu omologul moldovean și cu Maia Sandu apare prima dată în Mediafax.
„Institutul Regional de Oncologie Timișoara are finanțare! Am spus-o încă de acum câteva săptămâni iar astăzi ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat la Timișoara. Așadar, în ciuda unor declarații bombastice, a unor persoane, inclusiv din administrația locală care nu își doresc ca Timișoara să aibă un institut de oncologie, lucrurile se îndreaptă în direcția bună”, spune Alfred Simonis.
Potrivit acestuia, IROT merge înainte și vom duce lucrările la bun sfârșit pentru că nu s-a schimbat decât linia de finanțare de pe PNRR pe Programul Operațional Sănătate.
Stadiul lucrărilor la Centrul de Mari ArșiȘi Centrul de Mari Arși este situație de 80% din lucrări realizate.
„Am vizitat împreună cu ministrul Rogobete șantierul de la Institutul Regional de Oncologie Timisoara, unde constructorul ne-a promis că până la mijlocul toamnei vechea ruină de pe Calea Torontalului va fi pusă la pământ, dar și pe cel de la Spitalul Județean unde se ridică Centrul de Mari Arși. Aici, stadiul lucrărilor este de peste 80%. Constructorul ne-a dat asigurări că până la finalul anului această investiție va fi terminată. Am discutat cu ministrul Sănătății și despre alte proiecte pe care Consiliul Județean Timiș le are în plină desfășurare și mă refer la Centru pentru Tratarea Tinerilor cu Adicții de la Ciacova, Centrul de Recuperare Traumatologie Ortopedie de la Lovrin, Spitalul de Psihiatrie pe care îl relocăm la Moșnița, reabilitarea de la Casa Austria și cea a Spitalului Județean, toate acestea fiind investiții pe care le finanțăm fie din buget propriu, fie pe fonduri europene. Sănătatea este o prioritate pentru noi, iar Timișul are dreptul la asemenea investiții pentru că este județul care contrubuie cel mai mult la bugetul țării, lucru de altfel înțeles de ministrul Rogobete care a susținut proiectele noastre”, mai spune Simonis.
Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat vineri că Centrul pentru Mari Arși de la Timișoara va fi finalizat pănă la sfârșitul anului.
Articolul Simonis, despre Institutul Regional de Oncologie Timișoara: Lucrurile se îndreaptă în direcția bună apare prima dată în Mediafax.
„Un spital este sănătos atunci când secțiile lui funcționează corect. Dincolo de clădiri moderne și echipamente de ultimă generație, esența calității medicale stă în organizarea fiecărei secții, în modul în care echipa este coordonată și în respectul arătat pacienților. Prin această modificare legislativă, șefii de secție, de laborator sau de serviciu medical vor semna contracte de administrare bazate pe indicatori de performanță clari, monitorizați anual. În plus, funcția nu va mai fi ocupată doar prin formalități: fiecare candidat va susține un examen real, fundamentat pe un proiect de dezvoltare a secției și a echipei medicale, cu indicatori concreți și obiective măsurabile”, spune Alexandru Rogobete pe Facebook.
Rogobete anunță criterii de performanță și evaluare continuăPotrivit ministrului Sănătății, calitatea universitarǎ nu mai poate fi singura recomandare pentru a deveni șef de secție.
„Este o normalitate pe care trebuie să o readucem în spitale. Știm bine că nu întotdeauna cel mai mare în grad universitar este și cel mai bun lider. Recunoaștem acest adevăr și schimbăm împreună modalitatea de ocupare a funcțiilor de conducere. Eliminăm concursurile formale, unde se „recitau” două-trei articole de lege, și introducem criterii minime, criterii de performanță și evaluare continuǎ. Știu că rezistența este mare, dar împreună putem să ne facem bine. Este evident, cu toată bunăvoința pe care o am, că lucrurile nu mai pot continua așa și că trebuie să punem capăt unui obicei care a funcționat doar în avantajul unora”, mai spune ministrul.
Ministrul mai spune că nu trebuie să fie doar un titlu onorific conducerea unei secții, ci o responsabilitate continuă și încǎ una mare: „Organizarea echipei, grija față de pacienți și calitatea actului medical vor fi criterii reale de evaluare. Mesajul meu este ferm: șefii de secție nu mai pot rămâne în funcții din inerție. Ei trebuie să fie lideri activi, profesioniști și responsabili. Această măsură înseamnă spitale mai organizate, secții mai eficiente și, în final, pacienți mai bine tratați”.
Articolul Ministrul Sănătății pune tunurile pe șefii de secție din spitale: Criterii clare și evaluare periodică apare prima dată în Mediafax.
Generalul-locotenent Jeffrey Kruse nu va mai ocupa funcția de șef al Agenției de Informații a Apărării din SUA, au declarat surse sub protecția anonimatului pentru agenția Reuters.
Demiterea lui Kruse reprezintă cea mai recentă măsură luată de administrația președintelui Donald Trump pentru a elimina oficialii din Pentagon. Alături de Kruse au fost demiși inclusiv alți doi comandanți militari de rang înalt, respectiv șefului rezervelor navale americane și a comandantului Comandamentului Naval Special de Război.
Toți cei trei oficiali nu cunosc motivul pentru care au fost demiși din funcție. Pe de altă parte, CNN notează că Agenția de Informații a Apărării din SUA a fost cea care în urmă cu două luni a realizat o evaluare preliminară privind atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, care contraziceau afirmațiile lui Trump potrivit cărora acestea ar fi fost distruse „complet”.
Raportul preliminar al agenției conduse de Kruse menționa faptul că, în realitate, atacurile americane asupra instalațiilor Teheranului au întârziat programul nuclear cu doar câteva luni.
Alte demiteri de rang înaltDemiterea lui Kruse nu este prima în rândul oficialilor de rang înalt din SUA. În aprilie, Trump l-a demis pe generalul Timothy Haugh din funcția de director al Agenției Naționale de Securitate. În februarie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a demis pe generalul C.Q. Brown, președintele Comitetului șefilor de stat major, și pe alți cinci amirali și generali, într-o reorganizare fără precedent a conducerii militare americane.
Potrivit CNN, criticii avertizează că asemenea decizii ar putea transmite un semnal comunității de informații că ar trebui să fie prudentă în a ajunge la concluzii care contravin intereselor lui Trump.
Articolul Șeful serviciilor de informații militare a Pentagonului a fost demis. Care a fost momentul în care „l-a supărat” pe Trump apare prima dată în Mediafax.
Organizația Mondială a Sănătății a avertizat de multe ori asupra riscurilor pentru sănătate ale căldurii extreme, însă concluzia la care a ajuns acum reprezintă primul său raport din 1969 care se referă în mod specific la stresul termic la locul de muncă, scrie BBC.
„Nu este doar un disconfort. Este un risc real pentru sănătate”, a declarat, pentru sursa citată, directorul OMS pentru mediu, climă și sănătate, Rüdiger Krech. „Dacă lucrați în căldură și temperatura corpului vă crește, pe o perioadă mai lungă, peste 38°C, atunci sunteți expus riscului de stres sever legat de căldură și accident vascular cerebral, insuficiență renală, deshidratare”, este avertismentul acestuia.
Potrivit raportului, milioane de lucrători sunt expuși la stresul termic, iar acest lucru le afectează sănătatea și performanța. Raportul a arătat că pentru fiecare grad de creștere a temperaturii peste 20°C, productivitatea scade cu 2%.
Semnalul de alarmă vine în contextul în care Organizația Meteorologică Mondială afirmă că în ultimul deceniu s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istorie, iar 2024 a fost declarat cel mai călduros an din toate timpurile. În acest an, temperaturile au ajuns și la peste 40°C în mai multe zone din Europa, iar acest lucru se înregistrează din ce în ce mai des. În Africa sau Orientul Mijlociu, acestea pot ajunge până la 50°C.
Metode de adaptareLucrătorii din agricultură și din domeniul construcțiilor sunt cei care petrec mult timp în căldură, iar unele țări europene analizează deja modalități de adaptare pentru a face munca mai sigură în timpul valurilor de căldură.
De exemplu, luna trecută, guvernul italian a semnat un decret de urgență, după ce a convenit un protocol cu sindicatele și patronii pentru a împiedica oamenii să lucreze în cele mai calde ore ale zilei. În cantoanele elvețiene Geneva și Ticino, lucrările de construcții au fost întrerupte în timpul valului de căldură din 2023.
Articolul Avertismentul OMS: Lucrătorii au nevoie de o protecție mai bună împotriva căldurii extreme apare prima dată în Mediafax.
