Într-un mesaj publicat miercuri pe pagina sa de socializare, Claudiu Salanță, care e și arhitectul șef al Clujului, a comentat noul Cod al Urbanismului și Amenajării Teritoriului, aflat în dezbatere parlamentară, care ar permite construirea locuințelor de până la 150 mp în mediul rural fără autorizație de construire. Salanță critică modificările, spunând că, deși susține simplificarea birocrației, aceasta nu trebuie să afecteze calitatea construcțiilor și identitatea satului românesc.
„Spun din start că sunt unul dintre marii susținători ai simplificării procedurilor administrative și cred cu tărie în diminuarea birocrației. (…) Însă consider că nu putem simplifica în dauna calității și a identității satului românesc”, a transmis arhitectul, explicând că în felul acesta face un apel public către premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Nu suprafața, ci integrarea în peisaj ar fi problemaSalanță a precizat că problema construcțiilor din mediul rural nu este suprafața locuinței, ci modul în care aceasta se integrează în specificul local și în peisajul tradițional: „Problema unei locuințe în rural nu este suprafața casei, ci felul în care ea se așază în loc, în peisaj, în tradiția locului. Satele noastre mai păstrează o frumusețe fragilă – prin piatră, lemn, curți cu suflet și oameni gospodari – și tocmai această frumusețe riscăm să o pierdem”.
El a amintit că există deja instrumente profesionale care pot asigura o dezvoltare rurală de calitate, fără birocrație excesivă: „Avem în toată țara ghiduri de încadrare în specificul local elaborate de Ordinul Arhitecților din România, putem să ne uităm la proiecte-tip ale caselor realizate de-a lungul timpului și să ne ghidăm după aceste exemple de bună practică”.
Noul cod: mai puțină birocrație în urbanismNoul Cod al Urbanismului și Amenajării Teritoriului propune o serie de măsuri de simplificare a birocrației în construcții. Pentru anumite tipuri de lucrări, în special în mediul rural, nu va mai fi necesară obținerea unei autorizații de construire, ci doar depunerea unei notificări însoțite de proiectul tehnic la primărie. Modificările vizează în special construcțiile mici, precum bucătăriile de vară, garajele sau anexele gospodărești de până la 20 de metri pătrați, pentru care se menține obligația unui proiect, dar se elimină etapa administrativă greoaie a autorizării.
Procedura simplificată se va aplica și în cazul locuințelor de până la 150 de metri pătrați, pe un singur nivel, destinate folosinței proprii. Proprietarii vor depune la primărie proiectul și notificarea privind începerea lucrărilor, iar dacă în termen de 15 zile autoritatea locală nu transmite un refuz motivat, construcția poate fi demarată. Primăriile nu sunt excluse din procesul de control, păstrându-și dreptul de a solicita autorizație acolo unde situația o impune, ci reduse formalitățile și grăbite procedurile.
Proiectul face parte din reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar În plus, măsurile ar putea aduce beneficii în mediul rural, unde birocrația a descurajat adesea construcțiile legale, iar termenele lungi au împins mulți proprietari către improvizații.
Arhitecții, de la început împotriva proiectului„România rurală are nevoie de simplificare, dar nu fără responsabilitate. (…) Decizia dumneavoastră va modela pentru generații chipul satului românesc. Poate să fie una care să lase în urmă un rural frumos, nu să ne strice una dintre cele mai valoroase resurse naționale”, a transmis Claudiu Salanță, solicitând menținerea în Codul Urbanismului a regulii potrivit căreia doar locuințele construite pe baza proiectelor-tip pot beneficia de proceduri simplificate.
Ordinul Arhitecților din România s-a împotrivit proiectului încă din timpul dezbaterilor, comunicând că modificările propuse nu sunt decât o „amputare a legii”. Drept exemplu, organizația a amintit un raport al Comisiei Tehnice de Urbanism a Primăriei Capitalei, care descria mai multe cazuri de neconformitate legală și tehnică ale documentațiilor de urbanism, considerate „imaginea unei practici de forțare și traumatizare a mediului construit”.
Partidele de opoziție acuză că măsura a fost dată pentru a împiedica desfășurarea protestelor antiguvernamentale din acel loc, scrie Euronews.
Guvernul premierului Kyriakos Mitsotakis a prezentat, marți, un amendament pentru legea care reglementează îngrijirea monumentului, ceea ce a dus la o dezbatere parlamentară intensă.
Au existat obiecții din partea a patru partide de opoziție, care au susținut că amendamentul este neconstituțional și că limitează dreptul cetățenilor la libera exprimare și protest. Partidul de stânga Syriza din Grecia a îndemnat cetățenii la protest marți seară.
Monumentul reprezintă un cenotaf în cinstea celor care au murit luptând pentru Grecia. Este și o atracție turistică pentru vizitatorii care doresc să vadă schimbarea gărzilor prezidențiale, care are loc în fiecare oră. De asemenea, monumentul reprezintă și o locație în care au loc proteste antiguvernamentale.
Modificarea propusă de guvern ar putea permite accesul vizitatorilor, însă ar interzice protestele în locația respectivă, ori modificările fizice ale zonei. Cei care încalcă aceste reguli ar putea primi amendă sau pedeapsa cu închisoarea de până la un an.
„Scopul (n.r. – amendamentului) nu este acela de a crea diviziuni. Scopul este respectul, consolidarea respectului pentru un monument sacru”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al guvernului, Pavlos Marinakis.
Cu toate acestea, partidele de opoziție susțin că această măsură vine ca reacție la protestele antiguvernamentale organizate în urma dezastrului de la Tempi din 2023, cel mai grav accident feroviar din istoria țării.
Liberalul Stelian Bujduveanu a ocupat funcția de primar interimar al Bucureștiului după ce fostul edil Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale. El a refuzat să spună dacă va fi candidatul PNL pentru postul de primar general.
„Discuțiile le vom tranșa în interiorul partidului (…) Eu am experiența pentru a ocupa această funcție”, a declarat Stelian Bujduveanu, miercuri, la Antena 3 CNN.
Liberalul a mai spus că „nu este convins că acest gentleman agreement va sta în picioare”, referindu-se la înțelegerea dintre partidele coaliției de a nu se ataca în timpul campaniei electorale.
PSD, PNL și USR au stabilit să propună candidați separați la alegerile pentru funcția de primar al Capitalei. PSD va alege candidatul între europarlamentarul Gabriela Firea și primarul Sectorului 4, Daniel Băluță.
La PNL lupta se va da între primarul interimar Stelian Bujduveanu și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu.
Candidatul USR va fi Cătălin Drulă.
Alegerile vor avea loc pe 7 decembrie.
Potrivit sursei, întâlnirea va avea loc pe 22 octombrie și va aborda „diverse aspecte legate de sprijinul NATO pentru Ucraina”. De asemenea, discuțiile vor include și „eforturile SUA de a obține o pace durabilă” în contextul conflictului din Ucraina, precizează oficialul.
Vizita lui Mark Rutte survine în contextul întârzierilor în pregătirea întâlnirii planificate între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, care urma să aibă loc la Budapesta. Conform rapoartelor anterioare, Rusia a respins public propunerea de a înceta ostilitățile și de a începe negocierile de pace, inițiativă susținută de Trump.
Neoficial, Moscova și-a reiterat cererile maximaliste după convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump, desfășurată pe 17 octombrie. Principalele solicitări includ controlul complet asupra regiunii Donbas și interzicerea desfășurării trupelor NATO în Ucraina în cadrul unui eventual acord postbelic.
În acest context, vizita lui Mark Rutte în Statele Unite subliniază importanța menținerii sprijinului NATO pentru Ucraina și a coordonării cu Washingtonul în vederea găsirii unei soluții pașnice în regiune.
Oficialii NATO au subliniat că discuțiile vor fi esențiale pentru consolidarea cooperării transatlantice și pentru evaluarea modului în care Alianța poate susține mai eficient Ucraina în fața presiunilor Rusiei.
Experții militari și diplomați internaționali consideră că întâlnirea dintre Rutte și Trump poate influența atât politica NATO față de Ucraina, cât și dinamica negocierilor de pace.
„A plecat Helmut Stürmer, un mare scenograf al teatrului european. La TNB îi rămânem profund recunoscători: scenografia spectacolului „Mary Stuart”, pe care ne-a lăsat-o ca testament, va continua să poarte semnătura lui – un spațiu de lumină, rigoare și poezie, iar „Două loturi” a rămas cu siguranță un spectacol-reper pentru teatrul românesc, purtând amprenta sa inconfundabilă”, transmite Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti.
Helmut Stürmer s-a născut în anul 1942, în Timișoara. A absolvit Institutul de Arte Plastice din București, la clasa profesorului Paul Bortnovski. Între anii 1968 și 1977 a fost scenograf la Teatrul de Stat din Sibiu și la Bulandra din București. Pe lângă nenumărate spectacole pentru teatrele din Arad, Cluj, Brașov, București, Iași, Pitești, Ploiești, Sibiu, Timișoara, a făcut scenografia și pentru mai multe filme artistice, în regia lui Dan Pița, Mircea Veroiu, Radu Gabrea și Alexandru Tatos.
În 1971 și 1975, la invitația Teatrului Municipal din Köln, a fost scenograful unor spectacole regizate de David Esrig și Roberto Ciulli. A urmat, la Teatrul Municipal din München (1976) și la Old Tote Theater din Sydney (1977), spectacolul „Azilul de noapte”, în regia lui Liviu Ciulei.
În 1977, Helmut Stürmer s-a stabilit în Republica Federală Germană, iar în următorii 30 de ani a lucrat, printre altele, la Théatre de la Ville din Paris, Deutsches Schauspielhaus din Hamburg, Theatre de l’Union din Limoges, Opera din Karlsruhe, Teatrele Naționale din Craiova și Cluj, Opera din Bonn, Royal Shakespeare Company, colaborând adesea cu Silviu Purcărete.
Printre numeroasele premii primite de-a lungul carierei se numără Premiul UNITER pentru cea mai bună scenografie pentru spectacolul „Așa este (dacă vi se pare)” (Teatrul Național din Craiova, regia Vlad Mugur, 2001), Premiul UNITER pentru întreaga activitate și premiul Festivalului Teatrelor Maghiare din Pécs pentru cel mai bun decor și cele mai bune costume ale stagiunii 2005 -2006, pentru spectacolul „Troilus și Cresida” de la Teatrul „Katona Jószef” din Budapesta, regia Silviu Purcărete, Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru „Hamlet” de Shakespeare, Teatrul Nottara, regia Dinu Cernescu (1974) sau Premiul Criticii, pentru „Tănase Scatiu”, regia Dan Pița (1975).
Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti transmite condoleanțe familiei îndurerate și Teatrului românesc pentru această grea pierdere.
