Datele publicate miercuri de INS arată o contracție de 0,2% față de trimestrul anterior. Față de primul trimestru din 2025, scăderea este de 1,7%. Trei trimestre consecutive pe minus înseamnă, tehnic, recesiune.
Reacția PSDDeputatul PSD Mihai Fifor a fost primul care a reacționat public. El a invocat cifrele INS într-o postare pe rețelele sociale. „Cifrele nu mint. Și sunt mai crude decât orice discurs politic”, a scris Fifor. El a acuzat guvernul că a confundat România cu o contabilitate rece de avarie.
Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a folosit un limbaj și mai dur. El l-a numit pe Bolojan „asasin economic” și a cerut demisia premierului. Câciu a indicat că inflația a ajuns aproape de 11%, consumul a scăzut opt luni consecutiv, iar producția industrială este în cădere.
Ce arată cifreleDatele INS confirmă o tendință îngrijorătoare. Consumul este în scădere. Industria pierde teren. Investițiile încetinesc. Inflația rămâne ridicată. Toate aceste evoluții se suprapun peste trei trimestre consecutive de contracție economică.
Poziția opozițieiPSD consideră că actualul parcurs economic este rezultatul direct al politicilor de austeritate aplicate de guvern. Liderii partidului susțin că măsurile de reducere a cheltuielilor au blocat consumul și au speriat investitorii. Ei cer o schimbare de direcție și o revenire la politici de stimulare economică.
Guvernul nu a răspuns public atacurilor PSD până la momentul publicării acestui articol. Premierul Bolojan a susținut în repetate rânduri că măsurile de austeritate sunt necesare. El a argumentat că reducerea deficitului bugetar este prioritară pe termen lung.
Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2026 comparativ cu luna martie 2026 a fost 100,84%.
Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.
Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2025 – aprilie 2026) faţă de precedentele 12 luni (mai 2024 – aprilie 2025) a fost 9,0%.
Racheta Sarmat a fost dezvoltată pentru a înlocui vechile rachete sovietice Voievoda – cunoscute în Occident sub numele de Satan – și face parte din noua generație de arme strategice prezentate de Moscova în ultimii ani, potrivit NBC News.
„Aceasta este cea mai puternică rachetă din lume”, a declarat Putin, susținând că puterea focoaselor sale nucleare este de peste patru ori mai mare decât cea a sistemelor similare din Occident.
Putin: Poate depăși orice scut antirachetăLiderul de la Kremlin susține că Sarmat are o rază de acțiune de peste 35.000 de kilometri și poate efectua zboruri suborbitale – traiectorii care ies parțial din atmosfera Pământului fără a intra pe orbită completă – pentru a evita interceptarea. Putin a mai spus că noua rachetă este mai precisă decât modelul sovietic pe care îl înlocuiește și că este capabilă să penetreze „orice sistem de apărare antirachetă existent sau viitor”.
Liderul rus a anunțat că noua armă va intra în serviciu de luptă până la sfârșitul anului 2026.
„Războiul din Ucraina, aproape de final”Moscova continuă să transmită mesaje privind capacitățile sale nucleare, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor cu Occidentul. După invadarea Ucrainei, în februarie 2022, Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare încercând să descurajeze statele occidentale să își intensifice sprijinul militar pentru Kiev.
După parada militară organizată sâmbătă în Piața Roșie, cu ocazia comemorării victoriei împotriva Germaniei naziste în cel de-al doilea război mondial, Putin a afirmat că războiul din Ucraina „se apropie de final”. Pentru prima dată în aproape două decenii, evenimentul nu a inclus armament greu.
Fără limite pentru arsenalele nucleareDe la venirea sa la putere în anul 2000, Putin a coordonat modernizarea triadei nucleare rusești, prin introducerea unor noi rachete balistice intercontinentale, submarine nucleare și bombardiere strategice modernizate.
Ultimul tratat de control al armelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite a expirat în februarie – notează sursa citată – ceea ce înseamnă că, pentru prima dată în mai bine de 50 de ani, cele mai mari două arsenale nucleare din lume nu mai sunt limitate prin niciun acord internațional.
Oficialul român a descris momentul drept „un nou și semnificativ capitol” în relația dintre România și partenerii europeni implicați în program, subliniind că acordurile depășesc dimensiunea administrativă și reprezintă „un parteneriat construit pe încredere și pe o viziune comună pentru o Europă mai coezivă, mai prosperă și mai echitabilă”.
Peste un miliard de euro primit de România în perioadele anterioareÎn discursul său, ministrul a amintit că România a beneficiat deja de aproape un miliard de euro finanțare nerambursabilă prin granturile SEE și norvegiene în perioadele precedente de programare. Potrivit lui Pîslaru, fondurile au fost direcționate către proiecte din domenii precum energia regenerabilă, protecția mediului, cercetarea și inovarea, educația, cultura, incluziunea socială, reforma judiciară și consolidarea societății civile. „Banii nu au rămas pe hârtie, ci au ajuns acolo unde contează cu adevărat: în viața oamenilor, în comunități, în școli, în instituții și în proiecte antreprenoriale de succes”, a afirmat ministrul. Acesta a insistat asupra faptului că fiecare proiect finanțat a reprezentat „o poveste de transformare și de succes” pentru comunitățile implicate.
„Un vot de încredere pentru România”Noua alocare financiară, estimată la peste 500 de milioane de euro, este cea mai mare primită până acum de România în cadrul acestor mecanisme. Dragoș Pîslaru a calificat această sumă drept „un vot de încredere” acordat României și instituțiilor sale. „O consider un gest de încredere în instituțiile noastre, în sistemele de management și control și în autenticitatea parteneriatului nostru cu statele donatoare”, a spus ministrul. La ceremonie au participat reprezentanți ai Guvernului României, ai Regatului Norvegia, ai Islanda și ai Principatului Liechtenstein, state care finanțează mecanismele SEE și norvegian.
Granturile SEE și norvegiene, considerate „un brand” în RomâniaMinistrul a declarat că granturile SEE și norvegiene au devenit în timp „un brand cunoscut și apreciat” în societatea românească. El a elogiat angajamentul statelor donatoare pentru reducerea disparităților economice și sociale din Europa, afirmând că prosperitatea europeană poate fi durabilă doar „atunci când este împărtășită”. „O Europă mai puternică nu se construiește prin ziduri, ci prin punți”, a afirmat Pîslaru.
Ce sunt granturile SEE și norvegieneMecanismele Financiare SEE și norvegian reprezintă instrumente prin care Norvegia, Islanda și Liechtenstein contribuie la reducerea diferențelor economice și sociale din Europa și la consolidarea cooperării cu statele beneficiare din Uniunea Europeană. România este unul dintre principalii beneficiari ai acestor fonduri, care au finanțat în ultimii ani sute de proiecte în administrație, educație, sănătate, energie verde, cultură și societate civilă.
Seria ajustată sezonier: Produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul intern brut s-a redus cu 1,5%.
Serie brută: Produsul intern brut, în trimestrul I 2026, a înregistrat o scădere cu 1,7% comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2025.
Seria ajustată sezonier a fost recalculată prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2026, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2025, publicată în 9 aprilie 2026. Astfel :
• rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 99,5% la 99,8% ;
• rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,0% la 100,7% ;
• rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025, au fost revizuite de la 99,9% la 100,0%;
• rezultatele trimestrului IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, au fost revizuite de la 98,2% la 98,0%;
Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.
Pompierii buzoieni au fost solicitați să intervină, miercuri dimineață, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o locuință din localitatea Căldărăști, oraș Pogoanele. Apelul la 112 a fost făcut în jurul orei 03:55, de către un vecin care a auzit o explozie provenind din gospodărie.
La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta la nivelul acoperișului locuinței și anexelor gospodărești, pe o suprafață totală de aproximativ 180 mp. În interiorul imobilului a fost identificată o femeie în vârstă de aproximativ 80 de ani, surprinsă de incendiu și găsită carbonizată.
Pe timpul intervenției, pompierii au găsit trei butelii aflate în interiorul locuinței. Una dintre acestea a explodat înainte de sosirea forțelor de intervenție, iar celelalte două au fost extrase în siguranță de către pompieri, fiind eliminat astfel riscul producerii altor explozii.
Incendiul a fost localizat și ulterior lichidat în jurul orei 07:00.
Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind un scurtcircuit electric produs la un conductor defect.
Declarațiile au fost făcute marți seara, la București. Președinții Nicușor Dan și Karol Nawrocki au susținut o conferință de presă comună. Ambii lideri au transmis că țările lor sunt pregătite să găzduiască efective suplimentare, scrie Mandiner.hu.
Ce a spus Nicușor DanPreședintele român nu a pus nicio condiție. România ar primi „oricât de mulți” soldați americani, a declarat el. În prezent, aproximativ 1.500 de militari americani sunt staționați pe teritoriul țării. Baza Mihail Kogălniceanu, situată pe litoralul Mării Negre, va fi extinsă. Investiția prevăzută se ridică la 4 miliarde de euro și va fi finalizată în următorii ani.
Poziția PolonieiKarol Nawrocki a mers mai departe cu mesajul. Toți liderii europeni responsabili trebuie să depună eforturi pentru ca soldații americani să rămână în Europa. Argumentul său este direct: în următorul deceniu, continentul nu are altă alternativă viabilă în materie de securitate.
Contextul viziteiNawrocki a ajuns la București pentru pregătirea summitului Grupului celor Nouă, cunoscut și ca B9. Reuniunea are loc miercuri. B9 reunește țările din aripa estică a NATO. Cooperarea a fost inițiată tocmai de Polonia și România, în 2015.
Ce se întâmplă în GermaniaStatele Unite analizează posibilitatea de a reduce numărul soldaților din Germania. Potrivit unor surse din cadrul Alianței, retragerea a aproximativ 5.000 de militari nu ar pune în pericol securitatea Europei. Mulți membri NATO consideră că impactul ar fi gestionabil. Cu toate acestea, vestea a provocat îngrijorare în capitalele europene.
România și Polonia par să fi anticipat această evoluție. Poziționarea lor comună la București trimite un semnal clar către Washington. Cele două țări se oferă drept alternativă credibilă pentru redistribuirea trupelor americane în Europa de Est.
Raportul – analizat de Economedia – susține că Secretariatul General al Guvernului, instituția care reprezenta statul ca acționar majoritar al Transelectrica, a acceptat introducerea în contractele conducerii a unor prevederi care trimiteau eventualele litigii la Curtea de Arbitraj de la Viena, deși legislația privind guvernanța corporativă și actul constitutiv al companiei nu permiteau acest lucru.
Despăgubiri de milioane de euroProblemele au început în iunie 2021, în perioada guvernului condus de Florin Cîțu. Membrii Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, numiți în 2020 pentru mandate de patru ani, au fost revocați înainte de termen și înlocuiți cu persoane numite provizoriu. La doar o zi distanță, noul Consiliu de Supraveghere a schimbat și Directoratul companiei, care avea, de asemenea, mandate complete de patru ani.
Foștii șefi au contestat deciziile la Curtea de Arbitraj de la Viena – tribunalul comercial internațional prevăzut în contractele lor – și au câștigat procesele.
Potrivit raportului, Transelectrica a fost obligată să plătească despăgubiri și bonusuri de milioane de euro. Numai în 2024, compania a achitat peste 30 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 6 milioane de euro, reprezentând salarii și compensații obținute în instanță de foștii directori și membri ai conducerii revocați înainte de finalul mandatelor.
Cum și-a slăbit statul propria apărare la VienaInspectorii Corpului de Control spun că unul dintre cele mai importante motive pentru care compania a pierdut litigiile a fost chiar modul în care statul și-a construit apărarea. În aceeași zi în care acționarii au aprobat descărcarea de gestiune pentru activitatea conducerii din 2020 – ceea ce înseamnă practic că au confirmat că și-a îndeplinit corect atribuțiile – aceiași membri ai Consiliului de Supraveghere au fost revocați pe motiv că ar fi prezentat situații financiare eronate.
Contradicția evidentă dintre cele două decizii a fost unul dintre argumentele care au cântărit la Viena, unde judecătorii arbitrali au concluzionat că revocarea s-a făcut fără o cauză justificată.
Clauze de neconcurență peste limitele legii
De asemenea, în contractele de mandat au fost introduse clauze de neconcurență care le garantau membrilor conducerii bani suplimentari la plecarea din funcție. Deși legislația aplicabilă companiilor de stat nu permite astfel de compensații, acestea au fost acceptate și semnate de reprezentanții statului.
Același sistem a fost aplicat atât pentru membrii Consiliului de Supraveghere, cât și pentru Directorat. La încetarea mandatelor, aceștia au primit compensații financiare care depășeau mult limitele prevăzute de lege.
Interimatul care a blocat evaluarea conduceriiDupă schimbările din 2021, Transelectrica a fost condusă timp de aproape 18 luni de șefi interimari, fără selecții permanente și fără un plan clar de administrare, deși legea obliga compania să organizeze rapid proceduri de selecție pentru numiri permanente.
Practic, menținerea conducerii în regim provizoriu a permis evitarea criteriilor stricte de performanță, persoanele numite temporar neputând fi evaluate pe baza unor indicatori clari.
Prejudiciu pierdut din cauza termenelor ratateRaportul semnalează și alte probleme. Una dintre ele vizează filiala SMART SA, de la care Transelectrica ar fi trebuit să recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, stabilit de Curtea de Conturi. Acțiunile în instanță au fost însă formulate greșit sau după expirarea termenelor de prescripție, ceea ce a făcut imposibilă recuperarea banilor.
Bonusuri și prime fără legătură cu performanțaInspectorii au identificat și bonusuri acordate prin mecanisme considerate netransparente. Între 2013 și 2017, o parte din conducere ar fi beneficiat de un sistem de recompense bazat pe evoluția acțiunilor companiei la bursă, denumit OAVT – Opțiuni pe Acțiuni Virtuale. Practic, bonusurile erau calculate în funcție de prețul acțiunilor, nu de performanța efectivă a companiei sau de eficiența sistemului energetic.
Ulterior, între 2021 și 2022, au fost acordate prime speciale fără evaluări de performanță și fără ca aceste beneficii să fie prevăzute în contractele de muncă.
Statul, împotriva recuperării prejudiciilorÎn decembrie 2025, Consiliul de Supraveghere al Transelectrica a propus recuperarea prejudiciilor de zeci de milioane de lei provocate companiei prin demiterile din 2021, prejudicii constatate și de Curtea de Conturi. Propunerea viza tragerea la răspundere a instituțiilor și persoanelor implicate în revocarea conducerii companiei, însă a fost respinsă de acționari, inclusiv de Secretariatul General al Guvernului (SGG), acționarul majoritar al Transelectrica.
Nota de plată, la consumatoriUlterior, în ianuarie 2026, reprezentanții statului în acționariatul Transelectrica și-au schimbat poziția și au votat pentru inițierea procedurilor de tragere la răspundere.
Raportul nu precizează însă cine ar urma să răspundă concret pentru pierderile produse și nici cum vor fi recuperate sumele plătite de Transelectrica, costuri care ajung în final în facturile consumatorilor”.
Potrivit Guvernului, raportul Corpului de Control a fost trimis către „instituțiile cu competențe specifice”.
Polițiștii Postului de Poliție Transporturi Navale Calafat au fost sesizaţi, marți seara, că în fluviul Dunărea, la km fluvial 751, un cadavru plutește în derivă.
La fața locului s-au deplasat polițiștii, împreună cu specialist criminalist din cadrul Poliției municipiului Calafat și un echipaj din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Dolj.
Cadavrul a fost scos la mal. Este vorba de un bărbat, iar cu ocazia examinării preliminarii, nu au fost constatate urme de violență pe cap, corp și membre.
Se desfășoară activități pentru stabilirea identității acestuia.
În cauză, polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, iar cercetările sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.
La finalizarea cercetărilor va fi propusă soluţie prin unitatea de parchet competentă. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale pentru stabilirea cu exactitate a cauzei decesului.
