Agregator de ştiri

Decizia juriului din California, luată miercuri împotriva Meta și YouTube, într-un proces inedit, ar putea influența rezultatul a mii de procese similare care acuză companiile de socializare de a provoca daune în mod deliberat.

Reclamanta a mărturisit la proces că a devenit dependentă de rețelele de socializare în copilărie și că această dependență i-a exacerbat problemele de sănătate mintală. După mai mult de 40 de ore de deliberări, majoritatea juraților au fost de acord și i-au acordat 3 milioane de dolari reprezentând daune, potrivit AP.

Jurații au recomandat ulterior daune punitive suplimentare de 3 milioane de dolari, după ce au decis că firmele au acționat cu rea-intenție, opresiune sau fraudă în vătămarea copiilor prin intermediul platformelor lor. Judecătorul are ultimul cuvânt în ceea ce privește cuantumul daunelor acordate.

Este al doilea verdict împotriva Meta din această săptămână, după ce un juriu din New Mexico a stabilit că firma dăunează sănătății mintale și siguranței copiilor, încălcând legea statului.

Meta, compania-mamă a Instagram și Facebook, și YouTube, deținută de Google, au emis declarații în care nu sunt de acord cu verdictul și au promis că vor explora opțiunile legale, inclusiv apelurile.

Reprezentantul Jamie Raskin, principalul democrat din Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților, a declarat că Departamentul de Justiție i-a furnizat o notă „incriminatoare” despre modul în care Trump a gestionat documentele clasificate, potrivit BBC.

Documentul din 2023, pregătit pentru consilierul special Jack Smith, susține, de asemenea, că Trump a ascuns unele înregistrări pentru a-și promova interesele personale de afaceri.

Casa Albă a respins acuzațiile, spunând că Raskin are „credibilitate zero” și că Trump „nu a făcut nimic greșit”.

Nota completă transmisă comisiei Camerei Reprezentanților din SUA nu a fost făcută publică, dar Raskin a citat mai multe fragmente din aceasta într-o scrisoare adresată procurorului general Pam Bondi.

„Aceste noi dezvăluiri sugerează că Donald Trump a furat documente atât de sensibile încât doar șase persoane din întreg guvernul SUA au avut acces la ele”, a declarat Raskin.

În memoriu se menționa că procurorii „au identificat o hartă clasificată pe care credem că Trump ar fi putut-o arăta unor persoane aflate la bordul” unui avion privat. Memorandumul ar fi identificat-o pe Susan Wiles, care ocupă acum funcția de șefă de cabinet a lui Trump, printre persoanele aflate la bordul zborului.

Documentul a fost pregătit ca parte a urmăririi penale federale intentate de procurorul special Jack Smith împotriva lui Trump pentru păstrarea documentelor clasificate după ce acesta a părăsit funcția.

Trump neagă orice acuzație

Trump a negat în mod constant orice abatere și a acuzat Departamentul de Justiție din timpul predecesorului său, Joe Biden, că este folosit ca armă împotriva sa.

Un judecător federal a respins ulterior cazul, invocând îngrijorări cu privire la modul de numire a lui Smith. Ulterior, Smith și-a retras apelul în urma realegerii lui Trump în 2024, în conformitate cu politica de lungă durată a Departamentului de Justiție împotriva urmăririi penale a unui președinte în funcție.

Un purtător de cuvânt al departamentului de justiție nu a contestat citatele lui Raskin din memoriu, dar a respins credibilitatea acestuia.

Bulgaria a ridicat sancțiunile împotriva Rusiei pentru furnizarea de componente centralelor nucleare.

Sofia, probleme cu Centrala Nucleară Kozlodui

Autoritățile de la Sofia au anunțat că ridică sancțiunile împotriva Rusiei pentru furnizarea de componente către Centrala Nucleară Kozlodui, potrivit Radiodifuziunii Naționale Bulgare (BNR).

Guvernul a explicat că principala prioritate în operarea centralei electrice este menținerea celui mai înalt nivel de siguranță tehnică și nucleară.

„Centrala nucleară Kozlodui este singura centrală nucleară din Bulgaria și cel mai mare producător de energie electrică din țară, reprezentând mai mult de o treime din producția sa anuală”, se arată în comunicat.

Decizia vine după ce înlocuirea membranelor rusești cu cele bulgărești a dus la o serie de opriri ale Unității 6 și pierderi de zeci de milioane de euro.

Centrala Nucleară Kozlodui, la 4-5 km de România

Centrala nucleară de la Kozlodui este o centrală nucleară din Bulgaria situată la 120 km nord de Sofia și la 5 km est de Kozlodui, un oraș din apropierea graniței cu România pe Dunăre. Centrala se află la aproximativ 4-5 km de frontiera cu România.

Kozlodui este unica centrală nucleară a Bulgariei și cea mai mare din regiune. Construcția primului reactor a început la 6 aprilie 1970.

Centrala furnizează aproximativ 35-40% din energia electrică a țării. În martie 2026, centrala se află într-o fază critică de extindere și tranziție tehnologică.

Din cele șase unități construite inițial, doar două mai sunt în funcțiune:

Unitățile 1-4: Au fost închise între 2002 și 2006 ca o condiție pentru aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană.

Unitățile 5 și 6: Sunt operaționale, fiecare având o capacitate de 1.000 MW. Acestea au trecut printr-un proces de modernizare pentru prelungirea duratei de viață cu încă 20 de ani. Recent, în martie 2026, guvernul bulgar a aprobat derogări speciale pentru a permite importul de piese de schimb originale din Rusia necesare întreținerii acestor unități de concepție sovietică. 

Bulgaria a demarat cel mai important proiect energetic din ultimele decenii prin construcția a două noi reactoare: 7 și 8. Guvernul de la Sofia anunțase că vor fi utilizate reactoare AP1000 furnizate de compania americană Westinghouse Electric.  Proiectul este realizat de un consorțiu format din Westinghouse și Hyundai Engineering & Construction. Decizia finală de investiție este șteptată în a doua jumătate a anului 2026. Unitatea 7 are termen de finalizare estimat pentru anul 2033-2035. Iar unitatea 8 – termen de finalizare estimat la 2-3 ani după Unitatea 7 (aprox. 2037). Investiția totală este estimată la aproximativ 14-15 miliarde de dolari, beneficiind de sprijin financiar și coordonare prin Citi Bank.

Începând cu anul 2024, Bulgaria începuse procesul de eliminare a dependenței de combustibilul nuclear rusesc pentru unitățile existente, semnând acorduri pentru livrări alternative de la Westinghouse și Framatome.

Decizia pe planul de reorga­nizare la şantierul Damen Shipyards Mangalia se amână cu cel puţin o săptămână, urmând să fie anunţată data când va fi iar convocată adunarea creditorillor.

Doi din zece tineri exponenţi ai generaţiei Z îşi doresc să devină antreprenori, arată studiul Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2024, ceea ce arată dorinţa ta de a contribui la dezvoltarea mediului de afaceri local. Cu toate că visul de a „deveni propriul şef“ poate fi unul foarte atrăgător, realitatea este că antreprenoriatul este mai degrabă un maraton de parcurs, nu un sprint, în care eşecurile, la fel ca reuşitele, fac parte din proces.

După seria de măsuri fiscale din a doua jumătate a anului 2025, specialiştii în fiscalitate nu se mai aşteaptă la noi taxe în 2026. Totuşi, pentru că în continuare este nevoie de scăderea deficitului, accentul va cădea pe controale inopinate din ce în ce mai dese la companii, atrag atenţia reprezentanţii firmei de avocatură NNDKP.

Conferinţa ZF&NNDKP Dialoguri despre România, Cluj-Napoca. Care sunt perspectivele pentru economia României în 2026: sunt proiecte de investiţii, bani pentru finanţare, dar o creştere economică de 1% va fi o poveste de succes

Taxa pe cifra de afaceri aplicată băncilor ajunge într-un final să fie suportată de clienţi prin costuri mai mari ale produselor şi serviciilor financiare, avertizează conducerea Băncii Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România, în contextul în care impactul acestui cost a crescut puternic în 2025.

Primele fabrici cu bani din Tranziţie Justă vor fi livrate anul acesta de firmele care au semnat contracte pe acest program, iar investiţiile vizează construcţii de la zero în Gorj, Galaţi, Hunedoara şi Prahova. Investiţiile estimate la 7-15 milioane de euro fiecare vor aduce noi unităţi în producţia de mase plastice, perne şi pilote, hrană pentru animale sau mobilier.

Terapia Cluj, unul dintre marii producători locali de medicamente, un business de 1,4 mld. lei anual, a investit peste 50 mil. euro în ultimii cinci ani, principalele direcţii de creştere fiind achiziţia brandului Uractiv din portofoliul producătorului Fiterman Iaşi, dar şi lansări de produse noi şi modernizarea liniilor de producţie de pe platforma de la Cluj-Napoca.

Cele mai mari o mie de firme din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 1.234 mld. lei (247 mld. euro), în creştere cu 4% în 2024 faţă de 2023, dar cu o pondere în scădere în businessul total al firmelor locale.

În momentul de faţă, România nu mai poate duce noi taxe, aşa că în 2026 atenţia ar trebui să cadă pe colectare, mai degrabă decât pe creşterea impozitelor, spune Sorana Cernea, managing partener al companiei de audit şi consultanţă TPA România.

Performanţa indicilor locali de anul acesta vine pe fondul unei structuri conservatoare a Bursei de Valori Bucureşti, dominată de sectoare considerate mai stabile în perioade de incertitudine, când investitorii se orientează spre active mai puţin volatile. Chiar şi aşa, bursa românească nu rămâne complet izolată de evoluţiile pieţelor internaţionale, consideră Bogdan Maioreanu, analist al platformei de tranzacţionare eToro, invitat la ediţia din 25 martie a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi.

Producătorul român de termostate şi detectoare de gaz Homplex, fondat în 2013 de antreprenorii Bogdan şi Tudor Panainte, are în plan o extindere pe plan internaţional pe termen lung, însă până atunci mai este mult loc de dezvoltare pe piaţa din România.

Investitorii străini au făcut un pas în spate pe parcursul anului trecut şi şi-au redus expunerea pe titlurile de stat româneşti, plasamentele lor scăzând sub 20% din datoria publică, până la 19% în decembrie 2025, în contextul turbulenţelor politice interne, după cum indică datele statistice publicate cu o oarecare întârziere de Ministerul Finanţelor.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti anunţă de­pu­nerea a 12 oferte din partea unor firme mari internaţio­nale de inginerie şi construcţie la licitaţia organizată pentru modernizarea Pistei nr. 1 de decolare/aterizare a Aeropor­tului Internaţional „Henri Coandă“.

Guvernele lumii au pornit într-o adevărată cursă pentru a-şi asi­gura suficiente stocuri de îngrăşă­min­te vitale pentru agricultură înaintea însămânţărilor din primăvară, în con­diţiile în care războiul din Orientul Mijlociu blochează fluxul de materii prime şi amplifică temerile privitoare la o criză alimentară globală, scrie Bloomberg.

Să aduci laolaltă toate mărcile autohtone e o misiune imposibilă, iar asta nu doar prin prisma numărului lor foarte mare, ci şi prin prisma faptului că zilnic apar unele şi dispar altele. Este ştiut că nu orice idee devine business, la fel cum nu toate numele devin branduri.

Aproximativ 30% dintre participanţii la programul Executive MBA Bucharest îşi schimbă direcţia profesională în timpul studiilor sau la scurt timp după absolvire, spune Adriana Codruţa Georgescu, program manager, Executive MBA Bucharest, WU Executive Academy.