Românca a pierdut în fața numărului 10 mondial în două seturi într-o partidă care a durat o oră și 11 minute.
Scorul a fost 6-1, 6-2.
Deși venea după o serie de rezultate pozitive în ultima perioadă, Cristian nu a putut face față ritmului impus de oponenta sa, care s-a remarcat printr-un serviciu redutabil și un stil de joc ofensiv de pe fundul terenului. Competiția de la Tokyo este parte a circuitului asiatic de la finalul anului, o perioadă în care sportivele caută să acumuleze puncte esențiale pentru ierarhia WTA.
În primul tur, Jaqueline Cristian a trecut de Alina Charaeva.
Măsura permite Kievului să intensifice atacurile asupra unor ținte critice din interiorul Rusiei și să crească presiunea asupra Kremlinului.
Decizia de a permite Ucrainei să folosească rachetele Storm Shadow împotriva țintelor din Rusia marchează o schimbare semnificativă în politica militară a Washingtonului. Autoritatea pentru aprobarea acestor atacuri a fost transferată de la secretarul de război Pete Hegseth către comandantul suprem aliat al NATO în Europa, generalul Alexus Grynkewich, oferind astfel Kievului o mai mare libertate operațională.
Recent, Ucraina a folosit o rachetă Storm Shadow furnizată de Marea Britanie pentru a lovi o fabrică din regiunea Briansk, care producea explozibili și combustibil pentru rachete. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a descris atacul drept o „lovitură de succes” care a penetrat apărarea aeriană rusă.
Oficiali americani au precizat că, deși rachetele Storm Shadow au o rază de acțiune mai mică decât sistemele americane Tomahawk, ele oferă Ucrainei posibilitatea de a extinde atacurile asupra infrastructurii militare ruse. Totuși, utilizarea lor rămâne condiționată de datele de țintire furnizate de SUA.
Măsura a fost aprobată înaintea întrevederii dintre președintele Volodimir Zelenski și Donald Trump la Casa Albă, în timpul căreia liderul ucrainean a cerut livrarea de rachete Tomahawk. Solicitarea a fost refuzată, dar ridicarea restricției asupra Storm Shadow este considerată un pas strategic pentru a spori presiunea asupra Moscovei.
„În timp ce o trădătoare vândută Kremlinului, care aduce deservicii enorme României pe plan european, a ales să meargă la Moscova pentru a primi noi instrucțiuni de discreditare a țării noastre și a Uniunii Europene, câțiva adolescenți ruși au zdruncinat puternic cu vocea și curajul lor inocent un regim barbar”, a declarat Eugen Tomac, care este și europarlamentar, într-o postare publică.
Consilierul prezidențial a criticat ferm regimul rus pentru reprimarea tinerilor care și-au exprimat opoziția față de războiul din Ucraina: „Arestarea tinerilor care cântă împotriva războiului declanșat de Putin evidențiază disperarea ce bântuie acest regim criminal. Nu pot să nu-mi exprim deplina solidaritate cu aceste voci curajoase, care își strigă dorința de libertate într-o țară transformată într-un gulag de către un dictator cu mâinile pătate de sânge.”
Mesajul vine după ce The Moscow Times a relatat că Diana Loginova, o artistă stradală de 18 ani din Sankt Petersburg, a fost arestată și pusă sub acuzare pentru „organizarea ilegală a unei adunări publice”. Tânăra, care cântă sub numele de scenă Naoko în trupa Stoptime, a fost filmată interpretând alături de public versurile piesei „Swan Lake Cooperative”, compusă de rapperul exilat Noize MC, cunoscut pentru poziția sa critică față de Kremlin.
Tomac a subliniat contrastul dintre curajul acestor adolescenți ruși și comportamentul „servil” al unor politicieni români care aleg să legitimeze regimul de la Moscova.
Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna august 2025 comparativ cu luna precedentă, pe total, a scăzut cu 20,7% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-21,2%) și în industria extractivă (-6,7%).
Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-32,8%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-23,7%), industria bunurilor intermediare (-18,8%) și industria bunurilor de uz curent (-11,4%). Industria energetică a crescut cu 7,3%.
Comparativ cu august 2024, cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 3,2% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-3,3%) și în industria extractivă (-2,0%).
Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-9,0%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-3,7%), industria bunurilor intermediare (-1,8%) și industria bunurilor de uz curent (-1,2%). Industria energetică a crescut cu 8,5%.
În primele opt luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2024, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 3,0% datorită creșterilor înregistrate în industria extractivă (+14,4%) și în industria prelucrătoare (+2,6%).
Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (+12,2%), industria bunurilor de uz curent (+4,0%), industria bunurilor de capital (+3,8%) și industria bunurilor intermediare (+2,7%). Industria energetică a scăzut cu 7,7%
József Váradi, directorul executiv al companiei low-cost din Ungaria, a declarat că decidenții politici ignoră potențialul transportului aerian de a contribui la creștere economică, plasând Europa într-un dezavantaj față de rivali precum companiile aeriene din Golf.
„Nu cred că în Europa aviația mai este privită ca un sector strategic, așa cum era odinioară”, a declarat Váradi pentru Financial Times, avertizând că regiunea riscă să intre în declin economic dacă nu își schimbă abordarea.
Comentariile lui Váradi se adaugă altora similare venite din partea directorilor companiilor aeriene europene, tot mai preocupați de competitivitatea sectorului, obligat să respecte reglementări costisitoare.
Liderii europeni trebuie să vadă „aviația ca un motor economic al creșterii pe termen lung”, a spus el.
„Întrebarea este ce reprezintă Europa pe termen lung. Peste 50 de ani, doar noi vom mai vorbi despre principii, în timp ce restul lumii va fi deja în altă parte. Trebuie să ne gândim serios cum ne menținem competitivitatea față de China, SUA sau Orientul Mijlociu”, a subliniat directorul Wizz Air.
Directorii Air France-KLM și Lufthansa au cerut miercuri ca transportatorii europeni să beneficieze de „condiții de concurență echitabile” față de rivalii din Golf, în special în privința schemelor de reducere a emisiilor.
Industria a criticat în special cerința ca liniile aeriene europene să utilizeze combustibili sustenabili, în timp ce transportatorii din Golf pot evita folosirea acestora pe zborurile spre Asia.
Directorul grupului Ryanair, Michael O’Leary, a afirmat recent că aceste reglementări generează „distorsiuni grave” care dezavantajează destinațiile de vacanță europene.
Primele explozii au fost raportate în jurul orei 23:00, ora locală, de jurnaliștii Kyiv Independent aflați la fața locului. Atacul survine imediat după un val de lovituri masive cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care a provocat moartea a șase persoane și rănirea a cel puțin 44 marți noaptea.
„Este o zonă rezidențială liniștită… Nu există obiective militare în zonă; oamenii locuiesc aici”, a declarat un locuitor al cartierului Podil, Paul Niland, pentru Kyiv Independent.
Conform relatărilor de la fața locului, acoperișul unei clădiri rezidențiale a fost lovit direct, iar geamurile altor imobile au fost sparte.
„Dacă vreți să vorbiți despre campania de denazificare a lui Putin, acesta tocmai a vizat o sinagogă”, a adăugat Niland, referindu-se ironic la retorica oficială a Kremlinului.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a confirmat că cinci dintre răniți sunt internați în spital, iar alți doi primesc tratament ambulatoriu. Potrivit șefului Administrației Militare a orașului, Tymur Tkachenko, o grădiniță a fost lovită în atac, iar cinci autovehicule au fost grav avariate.
Autoritățile de la Kiev acuză Rusia de intensificarea atacurilor deliberate asupra zonelor civile.
Sofiane Sehili, cetăţean francez care se descrie ca fiind un „ciclist de ultra-anduranţă şi aventurier”, a fost eliberat de judecători şi scutit de plata unei amenzi de 50.000 de ruble, a raportat RIA.
Ziarul francez Le Monde a relatat în septembrie că Sehili a fost arestat după ce a încercat de două ori să treacă graniţa rusă din China.
Acesta încerca să doboare recordul mondial pentru cea mai rapidă traversare cu bicicleta a continentului eurasiatic, de la Lisabona la Vladivostok.
Incendiul a izbucnit miercuri dimineață la corturile din fața clădirii parlamentului sârb, care au fost instalate în martie ca un aparent scut uman împotriva protestelor antiguvernamentale care au zguduit Serbia timp de luni de zile.
Poliția a declarat că a arestat un bărbat de 70 de ani care a tras focuri de armă către unul dintre corturi, provocând incendiul.
Bărbatul este acuzat de tentativă de omor, punere în pericol a siguranței publice și deținere ilegală de arme, a declarat poliția.
Vucic a descris incidentul ca fiind un „atac terorist îngrozitor”, declarând într-o conferință de presă că bărbatul „a folosit arma de foc cu scopul de a provoca pericol public și cu un motiv politic indubitabil”.
Ministrul sănătății, Zlatibor Loncar, a declarat că o persoană a suferit răni grave după ce a fost împușcată de un „om care gândește diferit”. El nu a dat mai multe detalii.
Incidentul are loc înaintea mitingului din 1 noiembrie, care marchează prima aniversare a prăbușirii acoperișului unei gări, care a declanșat proteste masive conduse de tineri împotriva regimului autoritar al lui Vucic.
Mitingul este planificat în Novi Sad, unde prăbușirea acoperișului din 1 noiembrie 2024 a ucis 16 persoane și a fost atribuită neglijenței alimentate de corupție în proiectele de construcții.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la summitul de o zi de la Bruxelles, în timp ce el și susținătorii săi europeni fac presiuni pentru un armistițiu care să pună capăt celor aproape patru ani de luptă.
„Atât sprijinul pentru Ucraina, cât și presiunea asupra Rusiei rămân cele două cerințe necesare pentru a obține o pace justă și durabilă”, a declarat președintele Consiliului UE, António Costa, care va prezida reuniunea, într-o scrisoare de invitație adresată liderilor.
Summitul are loc după ce președintele american Donald Trump a declarat că planul său de a se întâlni rapid cu liderul rus Vladimir Putin a fost suspendat, deoarece nu dorea ca aceasta să fie o „pierdere de timp”.
La începutul acestei săptămâni, cei mai puternici susținători europeni ai Ucrainei, care fac parte din „coaliția celor dispuși”, au declarat că se opun oricărei presiuni pentru ca Ucraina să cedeze teritoriile capturate de forțele ruse în schimbul păcii, așa cum a sugerat recent Trump.
Marea Britanie va găzdui vineri o reuniune a membrilor acestei coaliții formate din peste 30 de țăriDin partea UE, liderii intenționează să continue planurile de utilizare a miliarde de dolari din activele rusești înghețate pentru a finanța eforturile de război ale Ucrainei, în ciuda unor rezerve cu privire la consecințele unei astfel de măsuri.
Cea mai mare tranșă de active înghețate – în valoare de aproximativ 225 de miliarde de dolari – se află în Belgia, iar guvernul belgian s-a arătat reticent în a-și asuma riscuri în ceea ce privește utilizarea banilor fără garanții ferme din partea partenerilor săi europeni.
Bugetul și nevoile militare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027 sunt estimate la aproximativ 153 de miliarde de dolari.
Liderii UE vor semna, de asemenea, o nouă „foaie de parcurs” pentru a pregăti Europa să se apere împotriva unui atac rus până la sfârșitul deceniului. Înalți oficiali consideră că Rusia ar putea fi gata să atace o altă țară europeană în termen de 3-5 ani.
Summitul Consiliului European are loc într-un moment de scădere a avântului politic pentru acțiuni ambițioase împotriva schimbărilor climatice, pe fondul demersurilor președintelui american Donald Trump de a demonta măsurile de reducere a emisiilor, informează Reuters.
Uniunea Europeană încearcă să adopte un nou obiectiv de reducere cu 90% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2040. Ținta a stârnit reacții negative din partea unor capitale europene, care cer clarificări privind finanțarea tranziției către o economie cu emisii reduse, în paralel cu alte priorități, precum apărarea și revitalizarea afacerilor locale.
Ursula von der Leyen: O șansă pentru revigorarea industriei europeneÎnaintea summitului de joi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a transmis liderilor că trecerea la o economie curată reprezintă „șansa Europei de a-și revigora industriile aflate în dificultate și de a reduce dependența de importurile chineze”.
„Fiecare megawat-oră și fiecare tonă de materie primă pe care o economisim în producerea de bunuri și servicii pentru noi înșine și pentru restul lumii ne face mai competitivi și mai independenți față de furnizorii externi”, a scris Ursula von der Leyen într-o scrisoare consultată de Reuters.
Țările UE sunt profund divizate în privința ambițiilor climatice. Bruxelles-ul a atenuat deja mai multe politici de sustenabilitate în acest an, în încercarea de a limita reacțiile politice negative, atât din partea guvernelor europene, cât și a partenerilor comerciali precum SUA și Qatar.
Înainte de summit, Comisia Europeană s-a angajat să scutească micii fermieri de aplicarea legii privind defrișările și să modifice viitorul sistem de tarifare a carbonului pentru carburanții folosiți în transporturi, la solicitarea unor țări precum Cehia și Franța. Bruxelles-ul analizează, de asemenea, posibilitatea de a relaxa interdicția asupra motoarelor cu combustie internă din 2035, în urma presiunilor venite din Germania și Italia.
UE menține direcția, dar lasă loc unei clauze de revizuirePână acum, UE nu a renunțat la obiectivele sale principale de reducere a emisiilor.
Potrivit concluziilor preliminare ale summitului, liderii vor conveni să continue cu obiectivul climatic pentru 2040, pe care miniștrii ar urma să îl aprobe la o reuniune programată pe 4 noiembrie, chiar înaintea summitului ONU privind clima COP30.
Totuși, proiectul prevede și anumite condiții, inclusiv introducerea unei „clauze de revizuire”, care ar permite o eventuală slăbire a obiectivului climatic în viitor.
Țări precum Polonia au susținut necesitatea unei astfel de clauze, în cazul în care tehnologiile verzi nu se dezvoltă conform planurilor sau condițiile economice împiedică investițiile necesare pentru atingerea obiectivului climatic.
