Salvatorii din Bistrița-Năsăud sunt în alertă sâmbătă după ce o persoană a fost mușcată de șarpe în Ilva Mare.
Potrivit ISU Bistrița-Năsăud, persoană mușcată de șarpe este conștientă, dar are stare de amețeală.
Victima, femeie în vârstă de 52 de ani, a fost predată echipajului de prim-ajutor, conștientă cu ușoară stare de amețeală, în localitatea Poiana Ilvei.
Ulterior a fost predată echipajului de terapie intensivă mobilă trimis în sprijin în localitatea Strâmba pentru a fi transportată la UPU SMURD Bistrița.
Articolul Alertă în Bistrița: o persoană a fost mușcată de șarpe apare prima dată în Mediafax.
El nu a furnizat detalii joi în postarea sa de două propoziții pe platforma socială X, lăsând pe unii din industria transporturilor rutiere să se întrebe dacă mulți șoferi vor fi afectați.
Răspunsul scurt: nu, scrie AP.
Dar anunțul părea să vizeze atât politica, cât și siguranța rutieră, venind în contextul în care un accident mortal din Florida, în care a fost implicat un șofer de camion străin, a devenit din ce în ce mai politizat, birourile a doi guvernatori ambițioși luptându-se public pentru responsabilitate.
Având în vedere că accidentul din Florida a ajuns în politica națională, sunt câteva lucruri care merită a fi știute.
Depinde cum este definit „mulți”, iar numărul exact nu este clar. Dar se pare că cel mult câteva mii din cei aproximativ 3,5 milioane de șoferi de camioane comerciale din țară ar fi afectați de noua directivă.
Șoferii care solicită trei tipuri de vize, vizațiSunt vizați șoferii care solicită trei tipuri de vize, a declarat vineri Departamentul de Stat, în special viza H-2B pentru lucrătorii temporari. În acest an fiscal, în cadrul programului au fost eliberate doar aproximativ 1.500 de vize pentru șoferi de camioane, iar anul trecut 1.400, potrivit lui Jeff Joseph, președintele Asociației Avocaților Americani pentru Imigrare.
Programul a contribuit la compensare a ceea ce mulți observatori consideră a fi o lipsă persistentă de șoferi comerciali. Dar vizele H-2B sunt limitate în majoritatea anilor la 66.000, șoferii reprezentând doar câteva procente din total.
Celelalte două categorii de vize enumerate de Departamentul de Stat sunt E-2, pentru persoanele care fac investiții substanțiale într-o afacere din SUA, și EB-3, care este destinată lucrătorilor calificați, cum ar fi angajații din domeniul sănătății, profesioniștii IT și meseriașii calificați, cum ar fi electricienii.
Asociația Șoferilor Independenți Proprietari-Operatori, o asociație profesională care reprezintă șoferii de camioane din întreprinderile mici, a aplaudat administrația pentru că „a demascat mitul lipsei șoferilor de camioane și a continuat eforturile de a restabili standardele de siguranță de bun simț pe autostrăzile țării noastre”. Asociația respinge discuțiile despre penurie, afirmând că există adesea șoferi de camioane independenți disponibili, dar companiile preferă șoferii care costă mai puțin.
Anunțul lui Rubio, după o tragedie provocată de un șofer indian de camionJerry Maldonado, de la Asociația Transportatorilor Auto din Laredo, un grup de 200 de companii de transport rutier care operează de ambele părți ale frontierei sudice, a fost ușurat când Departamentul de Stat a dat mai multe detalii despre anunțul lui Rubio. Șoferii mexicani și canadieni operează în SUA cu vize B-1, a spus el, care permit cetățenilor non-americani să intre în țară pentru o perioadă scurtă de timp. Unii se temeau că aceste vize ar putea fi, de asemenea, suspendate.
„Anunțul a speriat unele persoane, dar mă bucur că s-a clarificat situația”, a spus Maldonado.
Anunțul lui Rubio a venit după ce trei persoane au fost ucise când șoferul de camion Harjinder Singh a făcut o întoarcere ilegală pe autostradă, potrivit Poliției Rutiere a statului. Departamentul pentru Securitate Internă a declarat șoferul, originar din India, se afla ilegal în țară. Accidentul a căpătat rapid o dimensiune politică, susținătorii guvernatorului republican al Floridei, Ron DeSantis, dând vina pe guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom.
Articolul Rubio anunță că Statele Unite vor suspenda eliberarea vizelor de muncă pentru șoferii de camion străini apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan se află astăzi în vizită de lucru la Chișinău, unde se va întâlni cu omologul său moldovean, Dorin Recean, dar și cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Potrivit programului publicat pe site-ul Guvernului, premierul Bolojan va fi întâmpinat de prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, în jurul orei 10:15. La 10:25, Bolojan va avea discuții cu premierul moldovean, urmând ca la 10:45 să aibă loc o conferință comună de presă.
Discuțiile se vor concentra asupra principalelor teme și proiecte de cooperare aflate pe agenda bilaterală, inclusiv proiectele finanțate de către România prin intermediul fondurilor nerambursabile, precum și aspecte legate de integrarea europeană a Republicii Moldova.
„În acest context, Prim-Ministrul Ilie Bolojan va reconfirma caracterul special al relaţiei bilaterale, bazate pe o prietenie sinceră şi o istorie comună, precum şi sprijinul ferm al României pentru avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, transmite Executivul.
O oră mai târziu, la 11:45, premierul Bolojan va participa la Festivalul Tezaur Național 2025, împreună cu prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, eveniment care se desfășoară în satul Horești, raionul Ialoveni.
La ora 13:15, Ilie Bolojan se va întâlni cu cetățenii din regiune, împreună cu prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, la Casa de Cultură din satul Bardar, raionul Ialoveni.
La ora 16:00, premierul României se va întâlni și cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la sediul Președinției.
Articolul Premierul Ilie Bolojan merge astăzi în vizită de lucru la Chișinău. Întâlniri cu omologul moldovean și cu Maia Sandu apare prima dată în Mediafax.
„Institutul Regional de Oncologie Timișoara are finanțare! Am spus-o încă de acum câteva săptămâni iar astăzi ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat la Timișoara. Așadar, în ciuda unor declarații bombastice, a unor persoane, inclusiv din administrația locală care nu își doresc ca Timișoara să aibă un institut de oncologie, lucrurile se îndreaptă în direcția bună”, spune Alfred Simonis.
Potrivit acestuia, IROT merge înainte și vom duce lucrările la bun sfârșit pentru că nu s-a schimbat decât linia de finanțare de pe PNRR pe Programul Operațional Sănătate.
Stadiul lucrărilor la Centrul de Mari ArșiȘi Centrul de Mari Arși este situație de 80% din lucrări realizate.
„Am vizitat împreună cu ministrul Rogobete șantierul de la Institutul Regional de Oncologie Timisoara, unde constructorul ne-a promis că până la mijlocul toamnei vechea ruină de pe Calea Torontalului va fi pusă la pământ, dar și pe cel de la Spitalul Județean unde se ridică Centrul de Mari Arși. Aici, stadiul lucrărilor este de peste 80%. Constructorul ne-a dat asigurări că până la finalul anului această investiție va fi terminată. Am discutat cu ministrul Sănătății și despre alte proiecte pe care Consiliul Județean Timiș le are în plină desfășurare și mă refer la Centru pentru Tratarea Tinerilor cu Adicții de la Ciacova, Centrul de Recuperare Traumatologie Ortopedie de la Lovrin, Spitalul de Psihiatrie pe care îl relocăm la Moșnița, reabilitarea de la Casa Austria și cea a Spitalului Județean, toate acestea fiind investiții pe care le finanțăm fie din buget propriu, fie pe fonduri europene. Sănătatea este o prioritate pentru noi, iar Timișul are dreptul la asemenea investiții pentru că este județul care contrubuie cel mai mult la bugetul țării, lucru de altfel înțeles de ministrul Rogobete care a susținut proiectele noastre”, mai spune Simonis.
Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat vineri că Centrul pentru Mari Arși de la Timișoara va fi finalizat pănă la sfârșitul anului.
Articolul Simonis, despre Institutul Regional de Oncologie Timișoara: Lucrurile se îndreaptă în direcția bună apare prima dată în Mediafax.
„Un spital este sănătos atunci când secțiile lui funcționează corect. Dincolo de clădiri moderne și echipamente de ultimă generație, esența calității medicale stă în organizarea fiecărei secții, în modul în care echipa este coordonată și în respectul arătat pacienților. Prin această modificare legislativă, șefii de secție, de laborator sau de serviciu medical vor semna contracte de administrare bazate pe indicatori de performanță clari, monitorizați anual. În plus, funcția nu va mai fi ocupată doar prin formalități: fiecare candidat va susține un examen real, fundamentat pe un proiect de dezvoltare a secției și a echipei medicale, cu indicatori concreți și obiective măsurabile”, spune Alexandru Rogobete pe Facebook.
Rogobete anunță criterii de performanță și evaluare continuăPotrivit ministrului Sănătății, calitatea universitarǎ nu mai poate fi singura recomandare pentru a deveni șef de secție.
„Este o normalitate pe care trebuie să o readucem în spitale. Știm bine că nu întotdeauna cel mai mare în grad universitar este și cel mai bun lider. Recunoaștem acest adevăr și schimbăm împreună modalitatea de ocupare a funcțiilor de conducere. Eliminăm concursurile formale, unde se „recitau” două-trei articole de lege, și introducem criterii minime, criterii de performanță și evaluare continuǎ. Știu că rezistența este mare, dar împreună putem să ne facem bine. Este evident, cu toată bunăvoința pe care o am, că lucrurile nu mai pot continua așa și că trebuie să punem capăt unui obicei care a funcționat doar în avantajul unora”, mai spune ministrul.
Ministrul mai spune că nu trebuie să fie doar un titlu onorific conducerea unei secții, ci o responsabilitate continuă și încǎ una mare: „Organizarea echipei, grija față de pacienți și calitatea actului medical vor fi criterii reale de evaluare. Mesajul meu este ferm: șefii de secție nu mai pot rămâne în funcții din inerție. Ei trebuie să fie lideri activi, profesioniști și responsabili. Această măsură înseamnă spitale mai organizate, secții mai eficiente și, în final, pacienți mai bine tratați”.
Articolul Ministrul Sănătății pune tunurile pe șefii de secție din spitale: Criterii clare și evaluare periodică apare prima dată în Mediafax.
Generalul-locotenent Jeffrey Kruse nu va mai ocupa funcția de șef al Agenției de Informații a Apărării din SUA, au declarat surse sub protecția anonimatului pentru agenția Reuters.
Demiterea lui Kruse reprezintă cea mai recentă măsură luată de administrația președintelui Donald Trump pentru a elimina oficialii din Pentagon. Alături de Kruse au fost demiși inclusiv alți doi comandanți militari de rang înalt, respectiv șefului rezervelor navale americane și a comandantului Comandamentului Naval Special de Război.
Toți cei trei oficiali nu cunosc motivul pentru care au fost demiși din funcție. Pe de altă parte, CNN notează că Agenția de Informații a Apărării din SUA a fost cea care în urmă cu două luni a realizat o evaluare preliminară privind atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, care contraziceau afirmațiile lui Trump potrivit cărora acestea ar fi fost distruse „complet”.
Raportul preliminar al agenției conduse de Kruse menționa faptul că, în realitate, atacurile americane asupra instalațiilor Teheranului au întârziat programul nuclear cu doar câteva luni.
Alte demiteri de rang înaltDemiterea lui Kruse nu este prima în rândul oficialilor de rang înalt din SUA. În aprilie, Trump l-a demis pe generalul Timothy Haugh din funcția de director al Agenției Naționale de Securitate. În februarie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a demis pe generalul C.Q. Brown, președintele Comitetului șefilor de stat major, și pe alți cinci amirali și generali, într-o reorganizare fără precedent a conducerii militare americane.
Potrivit CNN, criticii avertizează că asemenea decizii ar putea transmite un semnal comunității de informații că ar trebui să fie prudentă în a ajunge la concluzii care contravin intereselor lui Trump.
Articolul Șeful serviciilor de informații militare a Pentagonului a fost demis. Care a fost momentul în care „l-a supărat” pe Trump apare prima dată în Mediafax.
Organizația Mondială a Sănătății a avertizat de multe ori asupra riscurilor pentru sănătate ale căldurii extreme, însă concluzia la care a ajuns acum reprezintă primul său raport din 1969 care se referă în mod specific la stresul termic la locul de muncă, scrie BBC.
„Nu este doar un disconfort. Este un risc real pentru sănătate”, a declarat, pentru sursa citată, directorul OMS pentru mediu, climă și sănătate, Rüdiger Krech. „Dacă lucrați în căldură și temperatura corpului vă crește, pe o perioadă mai lungă, peste 38°C, atunci sunteți expus riscului de stres sever legat de căldură și accident vascular cerebral, insuficiență renală, deshidratare”, este avertismentul acestuia.
Potrivit raportului, milioane de lucrători sunt expuși la stresul termic, iar acest lucru le afectează sănătatea și performanța. Raportul a arătat că pentru fiecare grad de creștere a temperaturii peste 20°C, productivitatea scade cu 2%.
Semnalul de alarmă vine în contextul în care Organizația Meteorologică Mondială afirmă că în ultimul deceniu s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istorie, iar 2024 a fost declarat cel mai călduros an din toate timpurile. În acest an, temperaturile au ajuns și la peste 40°C în mai multe zone din Europa, iar acest lucru se înregistrează din ce în ce mai des. În Africa sau Orientul Mijlociu, acestea pot ajunge până la 50°C.
Metode de adaptareLucrătorii din agricultură și din domeniul construcțiilor sunt cei care petrec mult timp în căldură, iar unele țări europene analizează deja modalități de adaptare pentru a face munca mai sigură în timpul valurilor de căldură.
De exemplu, luna trecută, guvernul italian a semnat un decret de urgență, după ce a convenit un protocol cu sindicatele și patronii pentru a împiedica oamenii să lucreze în cele mai calde ore ale zilei. În cantoanele elvețiene Geneva și Ticino, lucrările de construcții au fost întrerupte în timpul valului de căldură din 2023.
Articolul Avertismentul OMS: Lucrătorii au nevoie de o protecție mai bună împotriva căldurii extreme apare prima dată în Mediafax.
Apelul telefonic al ministrului de externe Abbas Araghchi a avut loc în contextul în care cele trei țări au amenințat că vor invoca clauza „snapback” din acordul nuclear cu Iranul din 2015 până la sfârșitul lunii, care permite oricărei părți să reimpună sancțiuni dacă constată că Iranul nu respectă cerințele, cum ar fi monitorizarea internațională a programului său nuclear.
Preocuparea europenilor cu privire la programul iranian, care îmbogățea uraniu până la niveluri apropiate de cele utilizate în arme înainte ca războiul de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie să ducă la bombardarea instalațiilor sale atomice, a crescut odată cu întreruperea de către Teheran a oricărei cooperări cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică în urma conflictului. Acest lucru a lăsat comunitatea internațională și mai „oarbă” în ceea ce privește programul Iranului, precum și starea stocului său de uraniu îmbogățit la 60% puritate, un pas tehnic scurt până la nivelul de 90% necesar pentru fabricarea armelor.
Iranul insistă că programul nuclear este pașnicIranul a insistat mult timp că programul său este pașnic, deși este singura națiune fără arme nucleare care îmbogățește uraniu la acest nivel. SUA, AIEA și alții afirmă că Iranul a avut un program de arme nucleare până în 2003.
După apel, o declarație publicată în numele lui Araghchi prin Telegram a afirmat că acesta a criticat „calificările legale și morale” ale țărilor de a amenința cu reinstituirea sancțiunilor, dar a insistat că negocierile vor continua
„Republica Islamică Iran, la fel cum acționează cu autoritate în scopul autoapărării, nu a abandonat niciodată calea diplomației și este pregătită pentru orice soluție diplomatică care garantează drepturile și interesele poporului iranian”, se arată în declarație.
O nouă discuție, săptămâna viitoareMinistrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a confirmat pe platforma socială X că discuțiile au avut loc și a spus că o altă rundă de discuții va avea loc săptămâna viitoare.
„Tocmai am efectuat un apel important către omologul nostru iranian cu privire la programul nuclear și sancțiunile împotriva Iranului pe care ne pregătim să le reaplicăm”, a spus el. „Timpul se scurge.”
Acest lucru a fost repetat de ministrul britanic de externe David Lammy și de diplomatul șef al Uniunii Europene, Kaja Kallas. Ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat că „timpul este foarte scurt”.
„Iranul trebuie să se angajeze în mod substanțial pentru a evita activarea snapback-ului”, a scris el pe X. „Am fost clari că nu vom lăsa snapback-ul sancțiunilor să expire, cu excepția cazului în care există un acord verificabil și durabil”.
Articolul Iranul a purtat discuții cu țările europene privind programul său nuclear apare prima dată în Mediafax.
Judecătorul districtual american William Orrick din San Francisco a prelungit o măsură preliminară care împiedică administrația să întrerupă sau să condiționeze utilizarea fondurilor federale pentru așa-numitele jurisdicții „sanctuar”. Ordonanța sa anterioară proteja mai multe alte orașe și județe, inclusiv San Francisco, Portland și Seattle.
Un e-mail trimis vineri seara la Casa Albă nu a primit răspuns. În hotărârea sa, Orrick a afirmat că administrația nu s-a opus prelungirii ordonanței, ci a susținut doar că prima ordonanță era greșită. Aceasta a contestat prima ordonanță.
Orrick a împiedicat, de asemenea, administrația să impună condiții legate de imigrație pentru două programe speciale de subvenții.
Administrația Trump a intensificat presiunea asupra comunităților sanctuar, încercând să îndeplinească promisiunea electorală a președintelui Donald Trump de a expulza milioane de persoane aflate ilegal în țară.
Miliarde de dolari în jocUn ordin executiv emis de Trump îi impune procurorului general Pam Bondi și secretarului pentru securitate internă Kristi Noem să rețină fondurile federale destinate jurisdicțiilor care oferă azil. Un alt ordin impune tuturor agențiilor federale să se asigure că plățile către guvernele statale și locale nu „încurajează așa-numitele politici de „azil” care urmăresc să protejeze străinii aflați ilegal în țară de deportare”.
Orașele și statele din SUA care au intentat procesul au afirmat că erau în joc miliarde de dolari.
Orrick, care a fost nominalizat de președintele Barack Obama, a declarat că ordinele executive și „măsurile executive care le-au repetat” constituiau o „amenințare coercitivă” neconstituțională.
În luna mai, Departamentul Securității Interne a publicat o listă cu peste 500 de „jurisdicții sanctuar”, afirmând că fiecare dintre acestea va primi o notificare oficială prin care guvernul le va considera neconforme. De asemenea, a afirmat că le va informa dacă se consideră că încalcă vreo lege penală federală.
Lista a fost ulterior eliminată de pe site-ul web al departamentului după ce criticii au remarcat că includea localități care au susținut activ politicile dure ale administrației în materie de imigrație.
Departamentul Justiției a dat în judecată și New York, Los Angeles și alte orașe pentru politicile lor de azil.
Nu există o definiție strictă pentru orașele-azil, dar termenul descrie în general locurile care limitează cooperarea cu Serviciul de Imigrare și Vamă (ICE). ICE aplică legile privind imigrația la nivel național, dar solicită ajutorul autorităților statale și locale pentru a identifica imigranții căutați pentru deportare și a-i reține pentru ofițerii federali.
Articolul Trump, împiedicat de judecător să reducă finanțarea pentru 34 de orașe din cauza politicilor de azil apare prima dată în Mediafax.
Ziua de 23 august 1944 este o zi importantă în istoria României, fiind ziua în care Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu – aflat în funcţia de prim-ministru al ţării – şi a cerut arestarea acestuia.
Evenimentul marchează, totodată, şi momentul în care România a întors armele împotriva Puterilor Axei – Germania Nazistă, Japonia şi Italia Fascistă – şi s-a alăturat Aliaţilor (Naţiunile Unite) – URSS, SUA şi Anglia.
Semnificaţia zilei de 23 august 1944Mareşalul Ion Antonescu se afla la guvernarea României în momentul în care regele Mihai I a decis să dea lovitura de stat. El a fost numit în funcţie de către regele Carol al II-lea încă din septembrie 1940, iar în timpul guvernării sale, România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Puterile Axei.
Cu toate acestea, demiterea lui Antonescu prin decret regal a venit la pachet încetarea unei guvernări militare, în cadrul căreia el îşi conferise cea mai mare parte a puterii. Acesta este momentul în care România declară război Germaniei Naziste şi trece în tabăra care până atunci i-a fost adversară – Naţiunile Unite. În aceste condiţii, România începe tratativele de armistiţiu şi se aliază cu Uniunea Sovietică.
În seara de 23 august 1944, Regele Mihai I anunţa poporul despre deciziile luate şi a citit Proclamaţia către ţară.
„Români,
În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. (…)
Români,
Dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor ţării sunt garantate şi vor fi respectate. Alături de armatele Aliate şi cu ajutorul lor, mobilizând toate forţele naţiunii, vom trece hotarele impuse prin dictatul nedrept de la Viena, pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupaţia străină”.
Trecerea de la regimul antonescian la cel comunistDupă demiterea şi arestarea mareşalului Antonescu, guvernarea ţării este preluată de generalul Constantin Sănătescu, iar cabinetul a fost format cu reprezentanţi ai partidelor democrate, cu ofiţeri ai armatei şi cu unii politicieni comunişti.
Armistiţiul semnat cu Uniunea Sovietică a fost momentul în care România a început să piardă, treptat, suveranitatea şi demnitatea naţională. Guvernul nou format a trebuit să admită pierderile teritoriale suferite până atunci în cadrul războiului şi să acorde cele mai importante funcţii comuniştilor.
Odată cu lovitură de stat, România a recuperat Transilvania de Nord, cu orașele Cluj, Carei, Satu Mare și Oradea. Cu toate acestea, Cadrilaterul a rămas în continuare Bulgariei, în timp ce Basarabia și Bucovina de Nord au rămas Uniunii Sovietice.
Ziua de 23 august 1944 a fost zi națională în timpul regimului comunist, fiind considerat un eveniment notabil pentru istoria țării.
Trei ani mai târziu, la 30 decembrie 1947, regele Mihai I este obligat să abdice, eveniment care marchează începutul sovietizării României şi venirea comuniştilor la putere, regim care a ţinut până în decembrie 1989.
Articolul Lovitura de stat de la 23 august 1944: 81 de ani de la evenimentul care a schimbat parcursul României apare prima dată în Mediafax.
Uniunea Europeană a acordat Ucrainei un ajutor financiar de peste 4 miliarde de euro (aproximativ 4,7 miliarde de dolari) înaintea celei de-a 34-a aniversări a Zilei Independenței, subliniind sprijinul continuu al blocului pentru Ucraina în contextul invaziei rusești la scară largă.
„În timp ce Ucraina sărbătorește cea de-a 34-a Zi a Independenței, UE transmite un mesaj clar: solidaritatea noastră cu Ucraina este de neclintit”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat de presă oficial publicat pe 21 august.
„Această nouă finanțare subliniază angajamentul nostru nu numai față de redresarea Ucrainei, ci și față de viitorul său ca țară suverană și democratică. Pentru că, atunci când Ucraina este puternică, și Europa este mai puternică.”
Un ucrainean a fost reținut în Italia pentru sabotaj la Nord StreamPoliția italiană a arestat un cetățean ucrainean în baza unui mandat european de arestare în legătură cu exploziile conductelor Nord Stream din 2022, au anunțat procurorii germani pe 21 august.
Arestarea din timpul nopții l-a vizat pe Serhii K., în vârstă de 49 de ani, pe care anchetatorii germani îl suspectează de coordonarea operațiunii de aruncare în aer a conductelor, potrivit Bloomberg și Euronews.
Suspectul, al cărui nume complet nu a fost furnizat, a fost reținut peste noapte în provincia Rimini din Italia, unde se afla împreună cu familia sa într-o unitate de cazare turistică.
Estonia își manifestă disponibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în UcrainaEstonia este pregătită să se alăture unei operațiuni de menținere a păcii în Ucraina, a declarat premierul estonian Kristen Michal într-o conferință de presă pe 22 august.
Estonia este pregătită să trimită până la o companie de soldați pentru a participa la eforturile de menținere a păcii în Ucraina, a declarat Michal alături de premierul finlandez Petteri Orpo, după o întâlnire între cei doi lideri.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.277. UE acordă peste 4 miliarde de euro Ucrainei înainte de Ziua Independenței / Estonia își manifestă disponibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Colaborarea va permite echipelor de cercetare Meta să integreze tehnologia Midjourney în modelele și produsele viitoare de AI.
„Pentru a oferi cele mai bune produse utilizatorilor, Meta adoptă o abordare completă: talente de top, planuri ambițioase de calcul și colaborarea cu cei mai buni jucători din industrie”, a declarat Wang.
Parteneriatul cu Midjourney ar putea sprijini Meta în dezvoltarea de produse care să concureze cu liderii pieței de modele AI pentru generarea de imagini și videoclipuri, precum OpenAI Sora, Black Forest Lab Flux sau Google Veo. În 2024, Meta a lansat instrumentul AI de generare a imaginilor, Imagine, disponibil în aplicațiile Facebook, Instagram și Messenger, precum și Movie Gen, un instrument de creare de videoclipuri pe baza comenzilor utilizatorilor,titrează TechCrunch.
Detaliile financiare ale acordului dintre Meta și Midjourney nu au fost dezvăluite, însă CEO-ul Midjourney, David Holz, a subliniat că startup-ul rămâne independent și fără investitori externi. Anterior, Meta a discutat posibilitatea achiziționării Midjourney, conform informațiilor Upstarts Media.
Fondat în 2022, Midjourney a devenit rapid un lider în domeniul generării de imagini AI, fiind recunoscut pentru stilul său unic și realist. În 2023, startup-ul era pe cale să genereze venituri de aproximativ 200 de milioane de dolari, oferind abonamente între 10 și 120 de dolari pe lună, în funcție de numărul de imagini generate. În iunie 2024, Midjourney a lansat primul său model de videoclip AI, V1.
Această colaborare survine la doar două luni după ce Midjourney a fost dat în judecată de Disney și Universal, care susțin că startup-ul a folosit opere protejate prin copyright pentru antrenarea modelelor AI. Alte companii de tehnologie, inclusiv Meta, se confruntă cu acuzații similare, însă instanțele recente au dat câștig de cauză companiilor tech.
Articolul Meta colaborează cu Midjourney pentru a integra tehnologia AI de generare de imagini și videoclipuri apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat remis TechCrunch de un purtător de cuvânt al TikTok, platforma deținută de compania chineză continuă să respecte directivele Guvernului indian și nu a restabilit accesul în țară. „Nu am restabilit accesul la TikTok în India și continuăm să respectăm directiva Guvernului Indian”, se arată în declarație.
Un oficial senior al Ministerului IT din India a confirmat, sub anonimat, că guvernul nu a „deblocat sau făcut nimic” pentru a revoca interdicția impusă conform Secțiunii 69A din Legea IT.
În dimineața zilei de vineri, mai multe publicații locale au raportat că TikTok ar fi revenit în India, citând postări pe rețelele sociale ale unor utilizatori care afirmau că site-ul se încărca fără VPN. Aceasta a fost o evoluție neobișnuită, deoarece accesul la TikTok a fost blocat de autoritățile indiene încă din iunie 2020, în contextul tensiunilor geopolitice cu China, alături de alte aplicații chinezești.
Experți citați de TechCrunch au explicat că apariția temporară a TikTok a fost cauzată de o eroare tehnică la nivelul rețelei, similară cu cea din septembrie 2022, când anumite ISP-uri au deblocat accidental TikTok și alte site-uri restricționate în timp ce aplicau patch-uri de securitate.
În concluzie, utilizatorii indieni trebuie să știe că TikTok rămâne inaccesibil, iar apariția sa temporară nu înseamnă că interdicția a fost ridicată. Platforma continuă să fie blocată conform directivei guvernamentale, iar orice acces neautorizat rămâne accidental și temporar.
Articolul TikTok rămâne blocat în India. Accesul temporar a fost doar o eroare tehnică apare prima dată în Mediafax.
Cu lansarea actualizărilor software din septembrie, gigantul tehnologic pune la dispoziția departamentelor IT posibilitatea de a alege ce servicii de AI externe pot fi utilizate pe dispozitivele Apple, scrie TechCrunch.
Apple ChatGPT Enterprise și controlul asupra inteligenței artificialeNoua opțiune de configurare Apple ChatGPT Enterprise vine ca răspuns la cererea crescută pentru ChatGPT în mediul corporativ, unde peste 5 milioane de firme folosesc deja acest serviciu. Apple nu limitează însă controlul exclusiv la OpenAI – administratorii pot activa sau bloca orice furnizor extern de AI, lăsând loc pentru viitoare colaborări cu alți jucători importanți din industrie.
Companiile vor putea decide dacă datele sunt procesate pe dispozitiv sau în cloud, prin arhitectura Private Cloud Compute. Totodată, firmele pot alege dacă solicitările angajaților merg către serviciul ChatGPT, chiar și atunci când nu există un abonament Enterprise cu OpenAI. Acest lucru simplifică dezactivarea serviciului atunci când securitatea datelor impune restricții.
Pe lângă integrarea AI, Apple adaugă un API pentru Apple Business Manager, facilitând conectarea cu soluții de management IT și help desk. De asemenea, sunt introduse funcții îmbunătățite pentru migrarea dispozitivelor, Return to Service (acum și pe Vision Pro) și autentificarea rapidă pe Mac prin NFC sau Guest Mode securizat.
Actualizările pentru iPhone, iPad și MacToate aceste funcții, inclusiv cele dedicate Apple ChatGPT Enterprise, vor fi disponibile odată cu actualizările software din septembrie, vizând iPhone, iPad, Mac și alte dispozitive Apple. Astfel, compania își consolidează poziția pe piața enterprise, oferind un mix de inovație și securitate pentru mediul de afaceri.
Articolul Apple ChatGPT Enterprise: Noi opțiuni pentru companii odată cu actualizările software din septembrie apare prima dată în Mediafax.
Sergio Gor, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Trump și actual director al Biroului Prezidențial pentru Personal, va rămâne în funcția sa până la confirmarea de către Senatul american. Totodată, acesta va avea și rolul de trimis special pentru afacerile din Asia de Sud și Centrală, scrie Reuters.
„Sergio este un prieten apropiat, care a fost alături de mine mulți ani. A lucrat la campaniile mele prezidențiale, a publicat cărțile mele de succes și a condus unul dintre cele mai mari Super PAC-uri ce au sprijinit mișcarea noastră”, a declarat Trump pe rețeaua Truth Social.
Relațiile SUA – India, afectate de războiul comercialNominalizarea lui Sergio Gor ambasador al SUA în India survine pe fondul unei deteriorări a relațiilor comerciale dintre cele două țări. Trump a impus inițial tarife suplimentare de 25% pe importurile din India, iar de la 27 august acestea urmează să se dubleze la 50%, ca răspuns la creșterea achizițiilor de petrol rusesc de către New Delhi.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a acuzat recent India de „speculare” în urma majorării importurilor de petrol rusesc, care reprezintă acum 42% din consumul său total, față de mai puțin de 1% înaintea războiului din Ucraina.
India caută o cale de dialog cu WashingtonÎn ciuda tensiunilor, ministrul Comerțului din India, Piyush Goyal, a afirmat vineri că țara sa abordează cu „minte deschisă” viitorul relațiilor comerciale cu SUA, subliniind importanța parteneriatului strategic dintre cele două puteri.
Anunțul lui Trump privind trimiterea lui Sergio Gor ambasador al SUA în India a venit la scurt timp după anularea bruscă a vizitei negociatorilor americani la New Delhi, programată între 25 și 29 august.
Articolul Donald Trump îl nominalizează pe Sergio Gor ambasador al SUA în India apare prima dată în Mediafax.
În 2023, întinderea gheții marine antarctice a scăzut cu peste șase deviații standard sub media perioadei 1981–2010, un minim fără precedent în ultimii 300 de ani. Oamenii de știință consideră această prăbușire un „punct de cotitură” ce ar putea duce la veri fără gheață chiar și dacă încălzirea globală se stabilizează.
Studiul arată că circulația adâncă a oceanelor din jurul Antarcticii s-a redus deja cu 30% față de anii ’90. Modelele climatice estimează o slăbire de până la 42% până în 2050. Această încetinire afectează stocarea carbonului, distribuția nutrienților și capacitatea oceanelor de a regla temperatura globală.
Schimbările climatice din Antarctica amenință calota de gheață și nivelul mărilorCalota de gheață din Vestul Antarcticii este aproape de un punct critic. Chiar și în scenarii optimiste de reducere a emisiilor, porțiuni din aceasta ar putea intra într-un proces ireversibil de colaps. Dacă întreaga calotă ar ceda, nivelul mărilor ar putea crește cu peste trei metri, punând în pericol marile orașe de coastă.
Ecosistemele antarctice sunt deja grav afectate. Coloniile de pinguini imperiali au înregistrat eșecuri repetate în reproducere din 2016, iar multe au dispărut complet. De asemenea, krillul, focile și peștii argintii sunt în declin, în timp ce fitoplanctonul, baza lanțului trofic marin, și-a redus productivitatea cu 18% în ultimii 26 de ani.
Consecințe globale și apel la acțiuneCercetătorii avertizează că aceste schimbări auto-accelerate vor amplifica încălzirea globală și pierderea biodiversității. Singura soluție viabilă rămâne reducerea rapidă și drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră în acest deceniu. Totuși, unele transformări sunt deja ireversibile, ceea ce impune măsuri de adaptare și reziliență la nivel global.
Articolul Antarctica, în pragul colapsului: schimbările climatice din Antarctica accelerează ritmul dezastrului global apare prima dată în Mediafax.
Vizita a avut loc cu ocazia celei de-a 34-a Zi a Independenței Ucrainei și a fost un prilej pentru consolidarea relațiilor bilaterale dintre cele două state vecine, scrie ukrinform.
În cadrul discuțiilor, Ștefanciuk le-a mulțumit parlamentarilor români pentru sprijinul constant oferit în rezistența Ucrainei împotriva agresiunii ruse și a subliniat că pacea pentru Ucraina trebuie să fie dreaptă și durabilă, fără concesii teritoriale. Președintele legislativului ucrainean a menționat că România are un rol important în cadrul Platformei Internaționale Crimeea și în pregătirile pentru summitul parlamentar de la Stockholm.
Un punct important al dialogului a fost și dezvoltarea unei cooperări trilaterale între Ucraina, România și Republica Moldova, în vederea consolidării securității regionale. Ștefanciuk a evidențiat importanța implicării active a parlamentarilor români în sprijinirea Ucrainei pe scena internațională și a amintit recunoașterea de către România a Holodomorului din 1932–1933 ca genocid împotriva poporului ucrainean.
Totodată, oficialul ucrainean a subliniat necesitatea de a asigura accesul copiilor ucraineni din România la educație în limba maternă. Discuții similare au fost purtate și cu președinții parlamentelor Poloniei, Germaniei, Cehiei, țărilor baltice, Suediei, Finlandei și Danemarcei, toate vizând găsirea unei soluții pentru o pace justă și durabilă.
Întâlnirea dintre Parlamentul României și sprijinul pentru Ucraina confirmă angajamentul ferm al României de a fi un partener de încredere pentru Kiev și de a contribui la stabilitatea regională.
Articolul Parlamentul României și sprijinul pentru Ucraina: Șeful Radei Supreme, Ruslan Ștefanciuk, cere implicare activă la nivel internațional apare prima dată în Mediafax.
