Agregator de ştiri

Potrivit Agenției Naționale pentru Sport, România încheie Campionatul Mondial pe locul 9, cea mai bună clasare din ultimii 10 ani.

„4 victorii, doar 2 înfrângeri și un parcurs în care echipa națională a demonstrat caracter, ambiție și spirit de luptă”, arată ANS.

România a învins Croația, Japonia, Senegal și, duminică, Elveția și a pierdut meciurile cu Danemarca și Ungaria.

În grupă, România a terminat pe locul 3, după Danemarca și Ungaria.

Conform exit-poll-urilor de duminică seara, Ciprian Ciucu este noul primar general al Capitalei. Scrutinul a avut loc în contextul în care fostul primar general, Nicușor Dan, a fost ales președintele României în luna mai a acestui an.

Primarul Sectorului 6, originar din Pitești, a urmat cursurile Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, între anii 1996 și 2000. El a obținut diploma în Științe Politice, conform CV-ului său.

Tot la SNSPA, el a finalizat în 2001 un master în Politici Publice și Integrare Europeană. La capitolul „Competenţe şi abilităţi sociale” menționează lucrul eficient în echipă și relaționarea bună cu oamenii, seriozitatea și responsabilitatea, precum și colaborarea armonioasă cu persoane din medii diferite.

În CV-ul său, la „Competenţe şi aptitudini organizatorice”, apare experiența de management dobândită în cadrul unor echipe de proiect și calități de leadership formate prin programul Young Leaders al Institutului ASPEN România.

La începutul carierei, între martie 2000 și februarie 2001, Ciucu a lucrat în cadrul departamentului de Relații Publice al Președinției, ocupându-se de relația cu presa, redactarea comunicatelor și organizarea conferințelor și evenimentelor de presă.

Între 2007 și 2013, Ciucu a fost profesor invitat la Universitatea din București, unde a predat Managementul Proiectelor. Deține o experiență în formare profesională pentru dezvoltarea politicilor publice, management și planificare strategică.

Ciprian Ciucu a fondat Centrul pentru Dezvoltare Urbană și Teritorială, activ în perioada 2014-2019. Ca specialist în consultanță, el a participat timp de peste un deceniu la proiecte de reformă administrativă susținute de diverse instituții, printre care Comisia Europeană, Banca Mondială și UK Aid, dar și la proiecte desfășurate în state din Europa de Est și din Balcanii de Vest.

Ciucu a fost, de asemenea, cofondator și director al Centrului Român de Politici Europene, unul dintre cele mai influente think tank uri din România, în intervalul 2009-2015.

Înainte de a deveni edilul Sectorului 6, în octombrie 2020, el a condus Agenția Națională a Funcționarilor Publici în perioada 2019-2020. Ciucu are o vastă experiență în zona societății civile și în consultanța acordată administrației publice.

În anul 2024, a urcat în vârful partidului ca prim-vicepreședinte PNL, după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea liberalilor.

Planul lui Ciprian Ciucu pentru București este unul complex, iar acesta, acum, are la dispoziție doi ani pentru a-l implementa.

„În această campanie, în care ne-am pus în jurul unui candidat independent pentru a menține unitatea mișcării suveraniste, am dat dovadă de loialitate”, transmite Simion. 

Simion a continuat: „ Vom face în următoarele zile, după ce vedem rezultatele finale, secție pe secție, analiza acestei campanii și ce se putea face mai mult, din punct de vedere politic”. 

„Noi, parlamentarii AUR, suntem în slujba poporului român și vom vota orice proiect care își propune să aducă înapoi alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene în două tururi”, a mai spus președintele AUR. 

Acesta a continuat acuzațiile privind nerespectarea procedurilor electorale: „Vreau să rog oamenii din secțiile de vot, că sunt probleme cu buletinele de vot, sunt probleme cu diferite forme de manipulare și unii își proclamă victoria mult mai repede, să rămână în secția de vot. La București și la Buzău, unde v-am spus că am avut mari probleme cu primarii care nu respectă legislația  electorală, așa cum unele instituții media nu respectă această legislație și am văzut asta ieri și astăzi ”. 

George Simion a încheiat: „Vă mulțumim și vom reveni și vă vom informa cu privire  e la rezultatul numărătorii  noastre paralele și cu declarații din partea membrilor partidelor noastre și grupului de inițiativă care a susținut-o pe doamna Anca Alexandrescu pe parcursul acestei seri”. 

„Are o misiune grea înainte, știu cât de greu este ceea ce îl așteaptă și îl cunosc pe Ciprian de multă vreme, îi doresc să pună în munca sa priceperea pe care o are și să-și găsească resursele de a învinge obstacolele pe care o să le înfrunte și să aibă curaj”, a spus Cătălin Drulă după anunțarea exit-pollurilor care îl dau drept câștigător pe Ciprian Ciucu la Primăria Capitalei.

Drulă spune că USR va fi un partener în toate proiectele pentru Capitală: „Consilierii generali USR și noi cei din USR vom fi parteneri în proiectele bune pentru oraș”.

„Mă bucur că în această campanie am putut să vorbim și despre lucrurile mai puțin plăcute care s-au întâmplat în București, pentru că este important să le corectăm pentru viitor”, a mai spus el.

Potrivit exit-pollurilor, Drulă este pe locul patru în preferințele bucureștenilor.

Să termini pe locul patru, în spatele lui Ciprian Ciucu, Daniel Băluță și Anca Alexandrescu, după o campanie în care ai pozat în „singura alternativă serioasă”, e mai mult decât o înfrângere punctuală. E confirmarea unui declin început de ceva timp.

Dacă ne uităm la contracandidații care îl depășesc în exit-poll-uri, observăm un lucru simplu: fiecare are o „plasă de siguranță” și un cadru clar în care își poate reface imaginea după înfrângere. Ciucu va merge la primăria generală cel mai probabil conform tuturor exit-poll-urilor.

Pentru Băluță și Alexandrescu, o eventuală înfrângere e neplăcută, dar gestionabilă. Fiecare are unde să se întoarcă.

În cazul lui Cătălin Drulă, situația este mult mai complicată. El vine deja cu un bagaj consistent de eșecuri electorale recente. Ca președinte al USR (10 iulie 2022 – 10 iunie 2024), și-a pus semnătura pe rezultatele slabe ale partidului la localele și europarlamentarele din 9 iunie 2024, în urma cărora și-a dat demisia, asumând „rezultatul sub așteptări” al formațiunii.

Atunci, plecarea sa de la șefia USR a fost prezentată ca un gest de responsabilitate. Dar, politic vorbind, a fost totuși o cădere. A pierdut conducerea unui partid care se dorea principalul pol de opoziție și a predat ștafeta într-un moment de criză internă.

Acum, candidând la Primăria Capitalei și terminând cu un scor ce se prefigurează a fi sub aștepări, Drulă nu mai are pe cine să „dea vina”. A avut vizibilitate, a avut notorietate, a avut chiar și sprijinul președintelui Nicușor Dan. Și totuși bucureștenii nu l-au votat.

Pentru un politician care, în urmă cu câțiva ani, era văzut drept unul dintre liderii de viitor ai dreptei reformiste, acest rezultat nu e doar slab. E aproape devastator.

Riscul real pentru Drulă este să devină, în doar câțiva ani, exemplul clasic de lider politic care a urcat foarte repede și a coborât la fel de repede, consumat de propriul val și de propriile decizii.

Aici apare întrebarea incomodă, dar inevitabilă: Nu ar fi fost mai bine pentru Cătălin Drulă să facă un pas în spate, la timp, și să își negocieze un rol solid într-o viitoare formulă de guvernare, în loc să se arunce într-o nouă cursă cu mare risc de eșec?

După experiența de ministru al Transporturilor, unde și-a construit o imagine, era credibil într-un portofoliu de primă linie – poate chiar unul strategic, precum Ministerul Apărării – ce a rămas vacant după demisia lui Ionuț Moșteanu.

Poate că nu este sfârșitul definitiv al carierei sale politice. Politica românească are memorie scurtă, iar come-back-urile spectaculoase nu sunt imposibile. Și exemplele sunt multe.

400 de cărți rare au fost afectate de scurgerea de apă, cauza principală fiind condiția precară a instalațiilor de conducte a transmis publicația La Tribune de l’Art, citată de Reuters. 

Departamentul responsabil de colecție solicitase anterior fonduri pentru protejarea acesteia împotriva unor astfel de riscuri, fără succes. 

Francis Steinbock, administratorul adjunct al muzeului, a declarat pentru presa locală că incidentul a afectat una dintre cele trei camere ale bibliotecii departamentului de antichități egiptene. Acesta a mai declarat că problema era cunoscută de ani de zile, iar reparațiile sunt programate pentru septembrie 2026.

Acest incident survine la doar câteva săptămâni după ce patru hoți au furat bijuterii în valoare de 102 milioane de dolari în plină zi. 

În noiembrie, problemele de structurală au dus la închiderea parțială a uneia dintre galeriile care găzduiesc vase grecești și birouri. 

Un raport al Curții de Conturi din Franța, publicat în octombrie, sublinia că muzeul nu și-a modernizat infrastructura din cauza cheltuielilor excesive pentru achiziții de opere de artă. 

Potrivit purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, au fost aplicate patru sancțiuni contravenționale pentru fotografierea buletinului de vot, pentru înscrierea unei persoane pe liste suplimentare deși avea reședință stabilită de mai puțin de șase luni și pentru nerespectarea prevederilor care interzic prezența altei persoane în cabina de vot în afara celei care votează.

În București se fac cercetări după ce un alegător ar fi sesizat faptul că în momentul aplicării ștampilei pe buletinul de vot, cerneala s-a imprimat și pe verso, suprapunându-se simultan pe doi candidați.

Tot în București, în sectorul 5, jandarmul aflat în serviciul de pază la o secție de votare s-a autosesizat cu privire la comportamentul recalcitrant al unui bărbat. În urma controlului corporal, asupra acestuia a fost descoperit un spray iritant lacrimogen. Bărbatul a fost condus la secția de poliție pentru întocmirea actelor de sesizare.

În comuna Mihai Eminescu din județul Botoșani, polițiștii au fost sesizați că un bărbat ar fi oferit sume de bani pentru ca un anumit candidat să fie votat. Cercetările sunt continuate pentru infracțiunea de corupere a alegătorilor.

De asemenea, într-o comună din județul Buzău s-a sesizat faptul că în proximitatea unei secții de votare sunt afișate materiale electorale. Președintele secției de votare a dispus înlăturarea acestora.

Monica Dajbog a spus că au fost înregistrate și cazuri medicale, toate în București, unde cinci persoane au căzut ori s-au lovit în secții de votare sau în proximitatea acestora, suferind răni minore sau luxații. Patru persoane au fost transportate la spital.

„Referitor la informațiile apărute în spațiul public cu privire la faptul că pe unele liste electorale permanente figurează persoane decedate, precizez că, potrivit legislației în vigoare, Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor transmite către Autoritatea Electorală Permanentă actualizările listelor cu persoanele cu drept de vot pentru generarea Registrului Electoral, la solicitarea AEP, cu 20 de zile înaintea turului de scrutin. Astfel, ultimul set de date transmis către Autoritatea Electorală Permanentă a fost în data de 25 noiembrie 2025, conținând decesele înregistrate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor până la data de 22 noiembrie 2025. În aceste condiții, pot exista situații punctuale care vizează, în special, decesele înregistrate după data de 22 noiembrie 2025”, a explicat purtătorul de cuvânt al MAI.

„La ora 17, s-a înregistrat 91% din prezența de la ora similară din iunie 2024. Iarna începe să fie ca Vara”, a scris Ștefureac.

Acesta a sugerat că rezultatele nu ar trebui să aducă mari surprize, raportat la sondajele publicate în ultima săptămână.

„Surprize? Dacă faptul ca va câștiga cine a făcut ceva treabă în București este o surpriză, atunci da. Raportat la măsurătorile serioase publicate în ultima săptămână, NICIO SURPRIZĂ! Restul e cancan”, a subliniat Ștefureac.

Potrivit datelor oficiale, până la ora 18:00, prezența la urne în București a ajuns la 27,23%, ceea ce înseamnă că 491.137 de alegători au votat.