Comisia Europeană a confirmat în mod oficial validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro.
„E un lucru important pentru România, ne asigură fluxurile de plăți începând cu luna iunie, în așa fel încât să putem plăti constructorii și beneficiarii noștri. Prioritar pentru noi este să nu pierdem fondurile europene. E foarte importantă componenta de granturi, dar și cea de împrumuturi este importantă, pentru că sunt împrumuturi cu dobândi mai bune decât cele de piață și în condiții de rambursare avantajoase”, a declarat Bolojan.
Acesta a precizat că următoarele două săptămâni sunt „foarte importante pentru închiderea acestor negocieri și pentru absorbția fondurilor europene”. Acesta a precizat că, în primul rând, Guvernul are „de îndeplinit reformele, deci de atins țintele și jaloanele”, astfel încât Comisia Europeană să poată vira banii. Acesta a precizat că Guvernul are peste 35 de jaloane care încă trebuie îndeplinite.
Premierul a mai precizat că accelerarea plăților și finalizarea lucrărilor este a doua componentă importantă pe PNRR, precizând că a fost nevoie de multă implicare din partea ministerelor în analiza cererilor de plăți.
„La multe ministere avem întârzieri mari a plăților, iar dacă constructorii nu sunt plătiți cu lunile, e greu de presupus că vor finaliza lucrările și ținta este să aducem aceste plăți la zi în următoarele două, trei săptămâni. Vom discuta cu toți partenerii, cu toți beneficiarii să înțeleagă responsabilitatea pe care o au, pentru că dacă proiectele care rămân pe componenta de grant nu sunt terminate, nu doar că vom pierde bani, dar vom avea și niște penalități și nu ne putem permit acest lucru”, a declarat Bolojan.
Premierul interimar spune că în fiecare săptămână se vor face publice gradul de absorbție și plățile făcute de ministere.„De asemenea vom asigura transparența totală a modului în care se fac tragerile și se fac plățile și în acest sens în fiecare săptămână se vor face publice gradul de absobrție și plățile care au fost făcute în fiecare săptămână de către fiecare minister, în așa fel încât, pe de o parte, să există o presiune publică și să știe fiecare că nu mai e de glumit și de asemenea să existe un monitor al modului în care se lucrează în fiecare minister”, a declarat Bolojan.
Schimbări în acordarea sporurilor de performanță pentru fonduri europenePremierul a precizat că s-a discutat în primă lectură Hotărârea de Guvern privind legarea sporurilor de fonduri europene de performanță.
„Nu le mai putem acorda doar pe baza calificativilor de anul trecut, foarte bine cele mai multe, ci trebuie să le acordăm de livrabile, adică cereri procesate, timp respectat, fonduri transferate către beneficiari, în așa fel încât să fim angrenați cu toții, de la colegul care este la verificare până la cel care semnează plățile și până la ministru, în această operațiune de transfer de fonduri pentru a asigura fluxurile financiare ca oamenii să poată lucra”, a anunțat Bolojan.
Acesta a precizat că pregătirea recepției lucrărilor este un lucru important în perioada următoare.
„Absorția fondurilor din PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României din acest an și chiar dacă în aceste zile Guvernul este interimar, de ceea ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni va depinde într-o mare măsură dacă vom putea face absorbția sau nu le vom face, pentru că până la finalul acestei luni e nevoie să terminăm toate negocierile și vom face tot ce ține de noi pentru a închide acest lucru”, a conchis Bolojan.
Carfil SA, MATE-FIN și compania britanică Alford Technologies au semnat ieri, 13 mai 2026, în cadrul BSDA 2026 – Black Sea Defense, Aerospace and Security, un Memorandum de Înțelegere care creează cadrul pentru o cooperare strategică în domenii specializate cu relevanță pentru apărare, siguranță și intervenții tehnice.
Evenimentul a avut loc în cadrul standului CN ROMARM SA, în prezența reprezentanților celor trei organizații semnatare: Fiz. Mircea Petru Tanțău, director general al S. Carfil SA, Ioan Vrânceanu, președinte MATE-FIN, și Roland Alford, președintele Alford Technologies.
Memorandumul stabilește premisele pentru integrarea expertizei Alford Technologies în cadrul Centrului de Excelență al S. Carfil SA, cu accent pe domenii precum EOD – Explosive Ordnance Disposal, breaching și al explozibililor de mare putere, precum și pentru dezvoltarea, în România, a unor capabilități industriale de specialitate, în condiții de siguranță, conformitate și responsabilitate.
Citeşte comunicatul integral AICI
UPDATE 17.58. Procurorul Parchetului Curții de Apel Constanța, Teodor Niță, a ajuns cu mandat de aducere la SUPC pentru a fi audiat. Este suspectat de fapte de corupție. CSM a dat aviz pentru eventuala reținere și arestare a sa.
„Nu am nicio activitate de corupție care să fie imputabilă. Sunt suspect pentru instigare la abuz în serviciu, nu știu pentru cine, nu știu pentru ce. După ce voi afla, vă voi spune. La mine n-au găsit absolut nimic. Nu fug, nu mă ascund, nu fug ca un laș”, a spus Niță la intrarea în PG.
UPDATE. 16.38. Daniel Learciu, directorul OJFIR Constanța, s-a întors la Parchetul General la audieri. Este martor în dosar.
UPDATE. 16.20. Secția de procurori din cadrul CSM a avizat solicitarea SUPC de eventuală reținere și arestare a celor doi procurori constănțeni. Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță sunt suspectați de potențiala săvârșire a unor fapte de corupție, susțin surse judiciare.
UPDATE. 16.00. Secția de procurori din cadrul CSM, reunită de urgență, urmează să încuviințeze noi avize care îi vizează pe procurorii constănțeni, Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, suspectați de potențiala săvârșire a unor fapte de corupție. Potrivit legii, procurorii pot fi percheziționați, reținuți sau arestați numai cu încuviințarea Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
UPDATE 15.30. Potrivit infosudest, anchetatorii au părăsit Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța urcând în dubă mai multe plicuri și sisteme de stocare.
UPDATE 15.15. Procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță sunt aduși de la Constanța, cu mandat de aducere, la București. La ieșirea din PG, Daniel Learciu, directorul OJFIR Constanța a spus că a fost audiat de procurorii SUPC în calitate de martor, dar nu știe în ce cauză. „Nu știu nimic, sunt martor. Aștept și eu, sunt curios, nu știu. Nu pot să vă spun nimic”, a declarat Learciu.
Primul care va ajunge la audierile de la PG este procurorul Teodor Niță. Potrivit unor surse judiciare acesta are calitatea de suspect, fiind acuzat de abuz în serviciu.
UPDATE 14.20.Potrivit presei constănțene, avocatul procurorului Teodor Niță, Liviu Zaharia, confirmă că procurorii SUPC fac în continuare percheziții în birourile Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Avocatul susține că deocamdată SUPC nu a adus învinuiri la adresa magistraților iar aceștia nu au calitate oficială în dosar. Procurorii caută de toate, a declarat avocatul.
UPDATE 13.50. Și Daniel Learciu, directorul OJFIR Constanța (Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) va fi audiat, în calitate de martor, astăzi, la Parchetul General, după perchezițiile de ieri, de la sediul instituției pe care o conduce și de la domiciliul său.
UPDATE 13.30. Procurorii SUPC au găsit la perchezițiile din biroul și mașina procurorului constănțean Gigi Valentin Ștefan, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, importante sume de bani. În jur de 130.000 de euro s-ar fi găsit numai în biroul procurorului și aproximativ 35.000 de euro în mașină, arată surse judiciare.
Procurorii Gigi Valentin Ștefan dar și Teodor Niță sunt aduși cu mandat la București.
Potrivit declarației de avere din 2023, postată pe siteul CSM, procurorul Gigi Valentin Ștefan, fost șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, are o avere modestă. Ar deține un teren agricol în Călărași, o mașină BMW din 2016, și a încasat în 2023 o serie de sume ca salarii, venituri nete și vouchere de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța în valoare de 325.432 lei (aprox. 65.000 de euro).
În realitate însă, procurorul Gigi Valentin Ștefan duce o viață de lux în Constanța, arată surse judiciare.
Fiul procurorului, de exemplu, David Ștefan, se afișează cu mașini scumpe, iar pe unele le pune în vânzare chiar pe siteuri publice.
În plus, băiatul procurorului Gigi Valentin Ștefan utilizează în prezent autoturismul marca BMW M5, în care proprietar este firma UCG CONSTRUCTII ECOLOGICE SRL, societate în care este asociată fosta soție a procurorului.
Până în septembrie 2023, David Ștefan acesta ar fi folosit un autoturism marca Mclaren GT, cu același număr de înmatriculare. Proprietar era atunci societatea MESTA MARMURA SI TRAVERTIN SRL, administrator fiind Gur Bilal, nepotul lui Gur Ramazan, un apropiat al procurorului general de la Parchetul Curții de Apel Constanța. Ulterior, mașina Mclaren ar fi fost înstrăinată firmei ANOBAM COMPANY SRL.
Surse judiciare arată că și mașina Lamborghini a fost înmatriculată pe societatea SC SOLID STORE SRL.
Rise Project a arătat în 2018 că procurorul Gigi Valentin Ștefan care a condus pe rând toate parchetele din Constanța și-a transferat inclusiv casă de 1000 de metri pătrați construită chiar în buza lacului Siutghiol, pe numele fostei soții.
Foto Rise Project
În ceea ce-l privește pe procurorul Teodor Niță, acesta a declarat aseară, după perchezițiile SUPC, că n-ar avea nicio calitate în dosarul penal.
SUPC a anunțat că face 13 percheziții care vizează fapte de corupție în acest caz.
Șeful Guvernului spune că actualul sistem de salarizare este dezechilibrat, fiind afectat de majorări arbitrare și decizii ale instanțelor, fără legătură cu productivitatea. Diferența dintre sectorul public și cel privat crește, iar România se află într-o poziție vulnerabilă în UE: venituri bugetare reduse, dar cheltuieli salariale foarte mari. În prezent, aproape 40% din veniturile statului merg pe salarii, iar numărul angajaților din sistemul public depășește 1,28 milioane.
„Aș vrea să fac câteva considerații legate de această legislație privind salarizarea, pentru că, inevitabil, va fi un subiect pe agenda publică în următoarea lună de zile. Așa cum știți, avem un angajament luat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare a legii salarizării, în așa fel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent.
Astăzi, având diferite intervenții de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanțelor care au schimbat sistemele de salarizare, este nevoie, de asemenea, de o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea muncii, de asigurarea unei echități în acest sector și de un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre și de contextul în care ne găsim.
Astăzi avem, orice s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile acestei țări, raportate la veniturile bugetare pe care le avem. Având în vedere că în perioada următoare vor fi discuții atât între partide, cât și între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu, se cuvine să vă prezint câteva date care stau la baza acestor discuții și care nu pot fi ocolite.
Avem 1.280.000 de posturi în sectorul public în România, conform datelor colectate de Ministerul Finanțelor la sfârșitul anului trecut. Avem politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivității muncii. Ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat se adâncește.
Nu în ultimul rând, avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar ca procent din veniturile fiscale. Astfel, din fiecare leu colectat în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”, a declarat premierul interimar.
Statul nu își permite creșteri semnificative de salariiPremierul explică faptul că statul nu își permite creșteri semnificative de salarii, deoarece anvelopa bugetară este deja la limită. Cheltuielile de personal reprezintă peste 8% din PIB, iar dobânzile la datoria publică pun presiune suplimentară pe buget. În aceste condiții, Guvernul are doar două opțiuni: creșteri mici sau reduceri de personal pentru a crea spațiu bugetar. Reforma va trebui să respecte și angajamentele privind deficitul și fondurile europene.
„Constrângerile țin de păstrarea anvelopei salariale ca pondere din PIB la un nivel care să se situeze foarte puțin peste 8%. Astăzi avem 8,1% din PIB și nu vom putea avea o pondere mai mare în anii următori, pentru că efectiv nu ne putem permite. Astăzi avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli de salarii în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB.
Prin urmare, creșterile care pot fi făcute începând de anul viitor trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități reale: fie o corecție de amplitudine mică, dacă nu este afectat numărul de angajați din sectorul public, fie, dacă se doresc corecții mai mari și reducerea inechităților, singura soluție este reducerea bazei de cheltuieli publice, adică reducerea de personal acolo unde nu se justifică.
Acestea sunt alternativele care vor fi discutate în perioada următoare. Guvernul va participa la toate aceste discuții. Sper ca oamenii politici responsabili din România să ajungă la un acord asupra acestor aspecte, care țin de absorbția fondurilor europene și de reforme sustenabile, care nu generează așteptări false și care țin cont de situația financiară a țării noastre, astfel încât să găsim o formulă normală pentru o lege a salarizării care să respecte acest jalon”, a conchis Bolojan.
Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților și deputatul USR, Bogdan Rodeanu, a confirmat joi aprobarea unor noi finanțări de aproape 3 miliarde de euro pentru România prin programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare și securitate.
Potrivit acestuia, comisiile de apărare au dat aviz favorabil propunerilor venite din partea Ministerului Afacerilor Interne și a SRI, iar investițiile vor viza zona militară și protecția civilă și intervențiile de urgență.
„Am aprobat încă aproape 3 miliarde de euro din programul SAFE pentru România. Comisiile de apărare au avizat favorabil propunerile înaintate de MAI și SRI”, a transmis Bogdan Rodeanu.
Investiții pentru apărare și situații de urgențăRodeanu a declarat că proiectele aprobate nu se referă doar la echipamente militare, ci și la infrastructură și sisteme necesare în cele mai importante situații, precum incendii, inundații sau accidente majore.
„Aceste programe înseamnă apărare, dar și protecție civilă, comunicații critice, intervenții în situații de urgență, sisteme anti-dronă, mobilitate, evacuare și capacitatea statului român de a funcționa într-o perioadă complicată”, a precizat acesta.
Acesta a afirmat că multe dintre echipamentele care vor fi cumpărate sau dezvoltate pot fi folosite și în afara contextului militar.
„Vorbim despre echipamente și sisteme care nu sunt utile doar într-un context militar. Sunt dotări care pot salva vieți și în timp de pace — în incendii, inundații, accidente majore, evacuări, situații CBRNe sau alte urgențe în care instituțiile statului trebuie să poată interveni rapid și eficient pentru protejarea cetățenilor”, a explicat parlamentarul.
Firme românești implicate în proiectePotrivit lui Bogdan Rodeanu, peste 60 de firme din România vor beneficia de aceste investiții și vor participa la proiectele finanțate prin SAFE.
„Aceste programe înseamnă armament individual tip NATO produs în România, drone și sisteme anti-dronă, echipamente balistice și de protecție, comunicații securizate, centre mobile de comandă și control, logistică și dotări pentru DSU și structurile de intervenție”, a afirmat acesta.
Deputatul USR a enumerat și o serie de companii românești implicate în proiecte.
„Romarm, Cugir, Sadu, IOR, Damen Galați, Automecanica Moreni, Avioane Craiova, BlueSpace Technology, Deltamed, Simultec, Optoelectronica 2001, Invictus Force & Safe Galați și multe alte firme din țară vor beneficia fie de investiții directe, fie de comenzi pentru ceea ce produc și dezvoltă deja aici, în România”, a transmis Rodeanu.
„O nouă poziționare pentru România”Bogdan Rodeanu a făcut precizări și despre dezvoltarea unei generații de companii românești din domeniul tehnologic și industrial, care au început să producă drone, software și sisteme compatibile cu standardele NATO și UE.
„În paralel, vedem și o nouă generație de companii din zona tehnologică și industrială care au investit în drone, comunicații, software și sisteme compatibile cu cele mai avansate standarde NATO și UE. Firme care până ieri păreau prea mici pentru proiecte strategice sunt astăzi parte dintr-un program european major pentru securitatea continentului”, a spus deputatul.
Acesta a declarat că România începe să joace un rol din ce în ce mai important în industria europeană de apărare și securitate.
„Asta înseamnă o nouă poziționare pentru România. O țară care produce, dezvoltă și integrează tehnologie. O țară care își consolidează capacitatea de apărare și contribuie activ la securitatea regiunii. Un pilon de stabilitate pe Flancul Estic al NATO și în Europa”, a declarat Rodeanu.
Referiri la Rusia și securitatea regionalăDe asemenea, Bogdan Rodeanu a făcut referire și la războiul din Ucraina care este încă în desfășurare și la amenințările de securitate din regiune.
„Facem toate aceste lucruri împreună cu aliații și partenerii noștri, pentru că Putin și-a dat arama pe față. Federației Ruse nu îi pasă nici de Ucraina, nici de Republica Moldova, nici de România și nici de lumea civilizată. Le-am văzut dronele căzute pe teritoriul României și în orașele noastre. Iar într-o astfel de realitate, capacitatea de apărare și de reacție a instituțiilor statului român devine, din păcate, o prioritate strategică permanentă”, a transmis acesta.
În scrisoarea în care și-a anunțat demisia, Streeting a criticat „deriva” de la vârful guvernului și i-a transmis premierului că este „clar” că nu va conduce Partidul Laburist la următoarele alegeri, potrivit Reuters și dpa.
„Acum este clar că nu veți conduce Partidul Laburist la următoarele alegeri generale și că parlamentarii și sindicatele laburiste vor ca dezbaterea despre ceea ce urmează să fie o confruntare de idei, nu de personalități sau de lupte mărunte între facțiuni”, a scris Streeting.
„Este nevoie de o competiție largă și de cel mai bun grup posibil de candidați. Susțin această abordare și sper că o veți facilita”, a adăugat el.
Demisia lui Streeting vine după câteva zile de tensiuni politice, în care au crescut apelurile pentru retragerea lui Starmer, după rezultatele slabe obținute de Partidul Laburist la alegerile locale de săptămâna trecută.
Situația ar putea declanșa o competiție pentru conducerea partidului.
Premierul Starmer a respins în repetate rânduri presiunile și a declarat că nu intenționează să demisioneze. Într-un discurs susținut luni, el a avertizat că alegerea unui nou lider ar arunca țara în „haos” și a spus că electoratul „nu ar ierta niciodată” Partidul Laburist pentru repetarea instabilității politice asociate ultimilor ani de guvernare conservatoare.
