Comisarii Garda Națională de Mediu de la Comisariatul Județean Galați au oprit în zona portuară un transport internațional de deșeuri metalice. Potrivit inspectorilor, pe barjă au fost descoperite neconcordanțe majore între documente și încărcătura reală.
Conform instituției, verificările au fost efectuate asupra unei barje care transporta deșeuri din Republica Moldova către Turcia.
În urma controlului, comisarii gălățeni au descoperit că, pe lângă deșeurile declarate, încărcătura conținea „cantități semnificative de componente auto dezmembrate (vehicule scoase din uz), echipamente electrice și electronice (DEEE), precum și elemente metalice contaminate cu uleiuri uzate”.
Aceste tipuri de deșeuri nu corespundeau codului declarat în documentele de transport, ceea ce reprezintă o încălcare a reglementărilor privind transportul transfrontalier de deșeuri, au stabilit comisarii.
Autoritățile au decis interzicerea tranzitului pe teritoriul României.
Reprezentanții Gărzii de Mediu au transmis că astfel de controale „au rolul de a preveni introducerea în țară a unor deșeuri neconforme și de a proteja mediul”.
Parlamentul European a aprobat joi aplicarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, însă a impus noi condiții pentru a proteja interesele economice ale statelor membre.
Decizia vizează în principal eliminarea taxelor vamale pentru majoritatea produselor industriale americane care intră pe piața europeană.
Votul a avut loc în cadrul unei sesiuni plenare desfășurate la Bruxelles, iar eurodeputații au susținut două propuneri legislative care stabilesc modul în care vor fi aplicate prevederile tarifare ale acordului negociat în 2025.
Dacă textele vor primi și aprobarea Consiliului, acestea vor permite acces preferențial pentru o gamă largă de produse americane, inclusiv din sectorul agricol și pescăresc.
În același timp, Parlamentul European a introdus mecanisme de protecție pentru a preveni eventualele dezechilibre. Una dintre cele mai importante prevederi este clauza de suspendare, care permite Uniunii Europene să oprească temporar facilitățile comerciale dacă Statele Unite nu respectă condițiile stabilite sau dacă introduc taxe suplimentare peste nivelul convenit.
Eurodeputații au stabilit și o „clauză de intrare în vigoare”, care condiționează aplicarea reducerilor tarifare de respectarea angajamentelor de către partea americană, inclusiv limitarea taxelor pentru produsele europene care conțin oțel și aluminiu.
În lipsa respectării acestor condiții, avantajele comerciale oferite exporturilor americane ar putea fi retrase.
Acordul include și o „clauză de expirare”, care fixează data de 31 martie 2028 ca termen limită pentru aplicarea regulamentului, cu posibilitatea de prelungire doar după o evaluare a impactului.
Comisia Europeană va avea rolul de a monitoriza efectele noilor reguli și va putea interveni dacă importurile din SUA cresc la un nivel care afectează industriile europene.
„Prin votul de astăzi, avem un mandat puternic pentru negocierile cu Consiliul și intenționăm să profităm la maximum de acesta. Eurodeputații vor putea accepta termenii comerciali ai acordului numai dacă regulamentul conține garanții foarte puternice și clare și numai după ce SUA respectă pe deplin termenii acordului. Intenționez să apăr cu fermitate acest mandat în cadrul negocierilor”, a declarat raportorul Bernd Lange.
„Condițiile sunt clar definite în poziția PE. Acestea includ o clauză de intrare în vigoare care impune respectarea deplină a angajamentelor de către SUA înainte de aplicarea regulamentului, o clauză de caducitate care asigură supravegherea parlamentară deplină a oricărei prelungiri a concesiilor, rămânând, în același timp, conformă cu normele OMC. Orice altă amenințare tarifară sau dacă acordul nu produce rezultate pentru producătorii și consumatorii din UE va duce la expirarea legislației”, a mai adăugat acesta.
Cele două acte legislative au fost adoptate într-o majoritate, ceea ce oferă Parlamentului European un mandat solid pentru negocierile finale cu statele membre.
Doi oficiali americani și două surse care cunosc subiectul au declarat pentru Axios că Pentagonul elaborează opțiuni militare pentru o „lovitură finală” în Iran, care ar putea include atât forțe terestre, dar și o noua campanie masivă de bombardamente.
Potrivit surselor Axios, sunt patru opțiuni majore de „lovitură finală” dintre care Trump ar putea alege:
Informația vine în contextul în care o escaladare militară reprezintă un scenariu din ce în ce mai probabil dacă negocierile dintre SUA și Iran nu vor înregistra progrese și dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă.
Unii oficiali sunt de părere că o demonstrație mare de forță ar crea o pârghie mai mare în negocierile de pace.
Totodată, Axios notează că armata SUA a pregătit și planuri pentru operațiuni terestre adânc în interiorul Iranului, dar și să lanseze lovituri aeriene ample asupra instalațiilor.
În perioada următoare se așteaptă să sosească în Orientul Mijlociu mai multe escadroane de avioane de vânătoare și mii de soldați.
Miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a avertizat Iranul că Trump este gata să lovească „mai tare ca niciodată” dacă nu se va ajunge la un acord.
„Președintele nu blufează și este gata să dezlănțuie iadul. Iranul nu ar trebui să calculeze greșit din nou… orice violență dincolo de acest punct va fi din cauza faptului că regimul iranian… refuză să ajungă la un acord”, a spus Leavitt.
Potrivit Axios, președintele american Donald Trump nu a luat încă o decizie cu privire la punerea în aplicare a vreunuia dintre aceste scenarii, dar orice potențiale operațiuni terestre sunt calificate drept „ipotetice” de oficialii de la Casa Albă.
Băncile iraniene au început să distribuie în această săptămână noua bancnotă, care valorează aproximativ 7 dolari, depășind bancnota de 5 milioane de riali (aproximativ 3–3,5 dolari), cea mai mare de până acum, care fusese introdusă la începutul lunii februarie.
Noua bancnotă include imagini cu Moscheea Jameh din Yazd, un monument din secolul al IX-lea, și Cetatea Bam, veche de aproximativ 2.500 de ani.
Banca centrală a Iranului, citată de Financial Times, a transmis că bancnota a fost introdusă „pentru a asigura accesul publicului la numerar”, precizând că sistemele electronice, inclusiv cardurile de debit, serviciile bancare mobile și online, „vor continua să servească drept platforme principale pentru tranzacțiile financiare”.
Băncile limitează retragerilePopulația se grăbește să retragă bani de teama blocării plăților electronice și a prăbușirii monedei, iar bancomatele sunt luate cu asalt. Băncile limitează însă sumele care pot fi retrase, iar disponibilitatea numerarului e în continuare redusă.
„Am așteptat la rând o oră, iar funcționarul mi-a spus că îmi poate da doar 10 milioane de riali. Dar când am făcut scandal, spunându-le că nu am bani și că am nevoie de numerar, am primit 30 de milioane”, a declarat pentru sursa citată o femeie de 80 de ani din Teheran. „Nu e mult, dar mă poate ajuta să rezist câteva zile dacă cardurile de debit nu mai funcționează”.
O bancă, lovită de racheteSituația s-a înrăutățit după ce infrastructura financiară a fost afectată de atacuri. O clădire a Băncii Sepah – instituție care deservește atât forțele armate, cât și populația – a fost lovită de o rachetă pe 11 martie. Banca a anunțat ulterior că accesul a fost restabilit, iar clienții pot folosi din nou cardurile pentru plăți și retrageri, în timp ce serviciile online urmează să fie reluate.
Însă atacul asupra unei bănci importante a crescut presiunea asupra companiilor și populației, deja afectate de bombardamente și de închiderea spațiului aerian.
Inflația, aproape 50%Economia Iranului era deja fragilă înainte de conflict, pe fondul sancțiunilor americane, scăderii veniturilor din petrol și inflației persistente. Rialul, moneda națională, s-a depreciat puternic în ultimul an, ajungând la un minim de aproximativ 1,66 milioane de riali pentru un dolar american înainte de izbucnirea conflictului din 28 februarie.
Inflația anuală a crescut la 47,5%, iar prețurile la alimente și băuturi au urcat cu peste 105%, după eliminarea subvențiilor pentru importurile esențiale, potrivit datelor publicate de Centrul de Statistică al Iranului. Subvențiile permiteau importatorilor să cumpere valută la un curs preferențial pentru produse de bază, precum alimente sau medicamente, pentru a menține prețurile scăzute. Sistemul a fost eliminat la începutul anului 2026, când autoritățile au decis să redirecționeze sprijinul direct către populație, o schimbare care a dus la scumpiri rapide ale produselor de bază.
Pentru a atenua impactul, autoritățile au introdus un program de bonuri alimentare pentru aproximativ 80 de milioane de oameni, adică un ajutor lunar de la stat pentru cumpărarea de alimentelor de bază.
Tranziție monetarăÎn paralel, Iranul încearcă să simplifice sistemul monetar. O lege adoptată în noiembrie prevede eliminarea a patru zerouri din rial în următorii cinci ani. Pe noile bancnote, ultimele patru zerouri apar estompate, iar cifra principală este evidențiată pentru a înlesni tranziția.
În mod tradițional, cererea de numerar este ridicată înainte de Nowruz, Anul Nou persan, care a început pe 20 martie și se întinde pe mai multe zile. În acest an însă, cererea a fost amplificată de incertitudinile provocate de război.
Puțini iranieni cumpără valută, și mai puțini o vândPotrivt unui broker de schimb valutar din Teheran, menționat de sursa citată, „doar cei care au vândut o proprietate sau o mașină și nu vor să-și păstreze banii în riali cumpără monedă străină”. „Pe de altă parte, oferta a scăzut și ea foarte mult. Doar cei care au nevoie urgentă de bani în aceste condiții își vând valuta”.
„We have developed, together with the Ministry of Energy, a draft emergency ordinance that provides the state with concrete tools to intervene in situations in which economic capacities or infrastructures considered strategic are in danger,” reads the message published on Facebook by Minister Darău on Thursday.
According to the minister, the state will have priority in the case of the sale of assets considered strategic, in order to prevent their transfer in situations that could affect Romania’s economic interests.
The draft also provides solutions to support companies in difficulty in order to „save production capacities and avoid situations in which they are lost or degraded during long insolvency procedures.”
In addition, mechanisms are included to “maintain the functioning of essential activities during transition periods, so that important industrial processes are not suddenly stopped, with irreversible effects”.
Darău explained that state interventions will be limited and regulated through institutional filters, including at the level of the Supreme Council for National Defense, depending on the circumstances.
The Minister of Economy claims that the project aims to bring stability which “means jobs that do not disappear overnight when an important company gets into difficulty”.
“At the same time, we are talking about Romania’s capacity to keep its essential sectors functional, from energy and industry to other areas that support the real economy and reduce external dependencies”, Darău adds.
The Minister also says that the project “is an instrument that was missing until now and that will allow the Romanian state to act in time, in a context in which the stakes are no longer only economic, but also about stability and Romania’s capacity to protect its strategic interests”.
According to the official press release, the CCR decided that the State Budget Law for 2026 was adopted in accordance with the constitutional provisions, rejecting the complaint filed by AUR parliamentarians. The judges indicated that the debate and adoption of the law were carried out in the emergency procedure provided for by the Constitution and that there is no constitutional obligation to request the opinions of the Legislative Council or the Economic and Social Council again during the legislative process.
The Court also emphasized that possible inconsistencies between the budget and the government program or the results of local referendums cannot be subject to constitutional review.
The CCR specified that many of the arguments invoked in the complaint refer to the way of drafting and the structure of the state budget, aspects related to political expediency and the budgetary policies of the Government and Parliament. According to the Court, the allocation of funds for certain investments or the mechanisms for redistributing budgetary resources represent public policy decisions, which cannot be analyzed from a constitutional perspective.
In a separate decision, the Constitutional Court also rejected the objection of unconstitutionality regarding the Law on the State Social Insurance Budget for 2026. The judges found that the normative act was adopted in compliance with constitutional procedures and that the opinion of the Economic and Social Council is only advisory in nature.
The CCR stated that some of the criticisms made by the authors of the complaint aim at maintaining pensions, child allowances and student scholarships at the same level. These aspects are not regulated by the law on the social security budget, but by other normative acts already in force, such as Law no. 141/2025 and Emergency Ordinance no. 9/2026.
The Constitutional Court emphasized that both decisions are final and generally binding. The full reasoning of the decisions will be published later in the Official Gazette of Romania.
Miniștrii de externe ai statelor G7 se reunesc joi și vineri în Franța, cu cu războaiele din Iran și Ucraina pe agenda principală a sesiunii. Conflictul a destabilizat puternic piețele de energie, provocând una dintre cele mai severe crize energetice din ultimele decenii, în urma atacurilor aeriene ale SUA și Israelului asupra infrastructurii petroliere din Iran și restricțiilor din Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru livrările globale de petrol și gaze.
Liderii europeni au avertizat, înaintea reuniunii, că vor încerca să convingă Washingtonul să găsească o cale de ieșire din conflictul cu Iranul. Reprezentantul Statelor Unite, secretarul de stat Marco Rubio, este așteptat să ajungă la reuniune în cursul zilei de vineri.
Germania: „Nu este războiul nostru”„Pentru a fi foarte clar, acest război este o catastrofă pentru economiile lumii”, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, înaintea reuniunii G7, citat de CNBC.
Oficialul german a subliniat și frustrarea statelor europene față de modul în care a fost declanșat conflictul: „Nu am fost consultați. Nimeni nu ne-a întrebat. Nu este războiul nostru”.
Mesajul reflectă poziția tot mai clară a capitalelor europene, care încearcă să se delimiteze de conflictul inițiat de Statele Unite și Israel, dar resimt direct consecințele economice.
Franța: Refacerea capacităților va dura aniImpactul este vizibil în special pe piețele energetice, unde oferta mondială a fost serios afectată. „Între 30% și 40% din capacitatea de rafinare din Golf este afectată sau distrusă. Am discutat cu ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al Kaabi, care a spus că 17% din capacitatea de producție de gaze a fost distrusă în urma atacurilor, iar refacerea va dura ani. Vorbim despre aproximativ trei ani”, a precizat ministrul francez de Finanțe, Roland Lescure, explicând amploarea distrugerilor.
Italia: Criza „implică pe toată lumea”Criza „implică pe toată lumea” și riscă să afecteze în special statele vulnerabile, inclusiv din Africa, dacă acest conflict se prelungește, a precizat, la rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni.
G7: presiuni pentru soluție diplomaticăReuniunea G7 ( SUA, Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia), la care participă și reprezentanți ai Uniunii Europene, precum și delegații invitate din Arabia Saudită, Brazilia, India, Coreea de Sud și Ucraina, are loc în contextul în care Washingtonul pare să caute o soluție de ieșire din conflict. Administrația Donald Trump a susținut în această săptămână că ar purta discuții indirecte cu Teheranul și că ar fi propus un plan de pace.
Totuși, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a precizat că schimbul de mesaje prin intermediari „nu înseamnă negocieri cu Statele Unite” și că „Iranul nu intenționează să negocieze direct cu SUA”, iar presa iraniană a indicat că oferta de armistițiu ar putea fi respinsă. Între timp, SUA trimit mii de soldați în regiune, care ar putea fi desfășurați rapid pentru noi operațiuni militare.
Influență limitată asupra conflictuluiÎn ciuda presiunilor, statele G7 recunosc că au puține instrumente reale pentru a schimba cursul conflictului, mai ales după ce Donald Trump a criticat deja aliații europeni pentru refuzul de a participa la operațiunile militare.
Liderii europeni au transmis din nou că nu sunt dispuși să se implice în conflict, după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat, într-un interviu acordat CBS, că aliații europeni ar putea „răspunde apelului” președintelui SUA.
Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a rezumat această poziție, preluând declarațiile ministrul german al Apărării: „Acesta nu este războiul Europei. Nu noi l-am început. Nu am fost consultați”.
În aceste condiții, reuniunea G7 riscă să se limiteze la avertismente și apeluri diplomatice, fără garanția că vor reuși să oprească escaladarea conflictului.
În ciuda potențialului lor distructiv, acestea necesită mult personal pentru operare. Dacă o dronă nu este direcționată pe un traseu preprogramat, chiar și cea mai mică poate necesita până la șase persoane pentru control și întreținere. Ar fi mai eficient ca acest raport să fie inversat: ca o singură persoană să poată controla mai multe drone simultan și, mai mult, ca fiecare dronă să poată coordona cu vecinele sale pentru a ataca un singur obiectiv. Astfel de roiuri de drone devin rapid realitate, scrie The Economist.
Inspirația vine din roiurile animale, cum ar fi murmurările sturnilor sau bancurile de pești, în care mișcarea grupului nu este condusă de un creier central și nici preprogramată în fiecare individ, ci rezultă dintr-un set simplu de reguli urmate de toți membrii. În lumea militară, acest lucru ar însemna că un roi ar putea fi controlat de un comandant de misiune care analizează informațiile și decide ce ținte să fie lovite.
Roiurile au diferite niveluri de sofisticare. Cele mai simple au un fel de „deconflictare” pentru a evita ca toate dronele să atace aceeași țintă. O versiune a acestui principiu este implementată în racheta antitanc britanică Brimstone, intrată în serviciu acum mai bine de 20 de ani. Aceasta poate fi lansată în salvă, prima rachetă atacând ținta cu prioritate maximă, a doua racheta următoarea, și așa mai departe.
Fiecare dronă are aripile colorate diferitDrona de atac rusă V2U folosește o abordare similară. Fiecare dronă are aripile colorate diferit. De exemplu, o dronă roșie poate fi alocată pentru a ataca ținta cu prioritate maximă, una portocalie următoarea și așa mai departe. Dacă a doua dronă vede că prima ratează, preia sarcina. Dacă vreo dronă pierde contact cu predecesoarea sa, riscă să sară coada și să-și tragă urmăritorii după ea.
Forțele de Apărare Israeliene au folosit primul roi de drone de luptă în Gaza în 2021 pentru a urmări grupurile Hamas care lansau rachete, deși modul în care dronele comunicau între ele nu este clar. Dar unele dintre cele mai inovatoare lucrări au loc în Ucraina. În februarie 2025, Mykhailo Fedorov, pe atunci ministru al Transformării Digitale, a anunțat că o duzină de companii ucrainene lucrează la roiuri de drone, primul urmând să fie operațional până la sfârșitul anului. Fedorov este acum ministru al Apărării.
Mai mulți furnizori ucraineni implementează deja sisteme de roi la scară mică. Sine Engineering, o companie cu sediul în Lviv, a lansat un sistem numit Pasika (stup) care gestionează comunicațiile, navigația și capacitatea unei drone FPV de a planifica autonom un traseu de zbor. Ei descriu acest sistem ca un „cod de cheat” pentru operatorii de drone. Pasika permite dronelor să ajungă singure într-o zonă predefinită și să orbiteze acolo (comunicând între ele prin radio) până când li se ordonă să lovească țintele identificate de operator.
Cum funcționează dronele bombardiereUn operator al Brigăzii 11 din Garda Națională a Ucrainei, cunoscut sub numele de Samosud, spune că Pasika a fost extrem de eficientă în oprirea atacurilor masive rusești, care altfel ar fi fost prea rapide pentru a fi stopate cu drone individuale.
Swarmer, o altă companie ucraineană, a raportat primul său succes în septembrie anul trecut: un mini-roi format dintr-un dronă de recunoaștere și două drone bombardiere controlate de un singur operator. Operatorul folosește drona de recunoaștere pentru a identifica ținta, iar bombardierele o atacă automat. Compania afirmă că au testat acum roiuri de până la 25 de drone.
The Fourth Law, o companie ucraineană al cărei nume face referire la legile fictive ale roboticii ale lui Isaac Asimov, vizează ceea ce numește „autonomie masiv scalabilă”, folosind AI pentru a permite unui număr foarte mare de drone să zboare și să găsească ținte independent. Compania vede ca următoarele provocări bombardarea autonomă, detectarea și identificarea țintelor, navigația fără GPS și decolarea și aterizarea autonome. Un roi de drone care poate depăși toate aceste provocări va putea executa întreaga misiune cu intervenție minimă umană.
Deși inovatorii ucraineni sunt impresionanți, ei se confruntă cu o competiție puternică din partea Auterion, cu sediul în America, care a livrat zeci de mii de kituri de atac Skynode în Ucraina. Acestea adaugă capacități AI dronelor, permițând navigație autonomă, blocarea țintelor și operare în roi. În ianuarie, Departamentul american al Apărării a publicat un video din programul „Swarm Forge” care arăta mai multe drone FPV lovind ținte succesiv cu ajutorul software-ului de roi Nemyx de la Auterion, care rulează pe Skynode. Operatorul selectează ținta, iar software-ul face restul.
Software-ul Nemyx permite dronelor să comunice între eleLorenz Meier, șeful Auterion, spune că Nemyx permite dronelor să comunice între ele pentru a ataca țintele în ordinea priorității. Roiul este sincronizat astfel încât dacă o dronă este pierdută, alta preia automat ținta. Această capacitate ar putea fi deja folosită în Ucraina.
Unii analiști ucraineni sugerează că roiurile mature de zeci sau sute de drone sunt încă la doi-trei ani distanță. Aceasta se datorează în mare parte dificultății de a scala rețelele tip „mesh” care permit grupurilor mari de drone să împărtășească date. Dar progresul poate fi mai rapid. Pe 13 martie, comentatori militari ruși au descris atacuri „masive” realizate cu 300-400 de drone ucrainene pe un front îngust. Se spune că au atacat ținte la adâncime de 20 km și au permis avans rapid al trupelor ucrainene. Roiurile ar fi putut juca un rol.
Până acum, în Ucraina, volumul mare de drone FPV a avantajat apărătorii, care pot observa și ataca de la distanță sigură. Câștigurile rusești au fost, prin urmare, mici și greu de obținut. Roiurile de drone, care permit concentrarea rapidă și eficientă a puterii de foc, ar putea schimba această dinamică.
Incidentul a fost notificat joi, în jurul orei 10:15, de către autoritățile locale și Poliția de Frontieră Teleorman, fiind asociat cu scufundarea unei nave în zonă.
Din primele informații și observații vizuale efectuate la fața locului, Apele Române arată că „se constată prezența unor irizații la suprafața apei, fără a se evidenția, în acest moment, o peliculă continuă de produs poluant. Fenomenul se manifestă în proximitatea barjei implicate, către care se deplasează”.
„Ca măsură de prevenție, operatorul regional SC APA SERV SA Teleorman a dispus oprirea alimentării cu apă a municipiului Turnu Măgurele, având în vedere că sursa de alimentare o constituie fluviul Dunărea. Echipele Sistemului de Gospodărire a Apelor Teleorman sunt deja în teren și monitorizează evoluția fenomenului. De asemenea, a fost mobilizată o echipă de intervenție formată din 7–8 persoane, dotată cu un autocamion și materiale specifice de tip spill-sorb, baraje și lavete absorbante, pentru limitarea eventualelor efecte ale poluării”, potrivit ANAR.
Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” monitorizează permanent zona afectată, în colaborare cu autoritățile competente.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat joi un amplu proces de reorganizare în cadrul Primăriei Municipiului București, care presupune reducerea cu aproximativ 30% a posturilor și comasarea mai multor instituții publice, inclusiv din zona culturală.
Măsurile trebuie implementate până la 12 aprilie.
„Suntem obligați să tăiem 30% din posturi”Pentru argumentare, Ciucu spune că măsura este impusă de lege, iar nerespectarea ei ar duce la pierderea finanțării de la bugetul de stat.
„Suntem obligați să tăiem undeva la 30% din posturi, dintre care 20% sunt ocupate. Dacă nu am face acest lucru, Primăria nu ar mai primi cotele de la Guvern”, a declarat Ciucu.
La nivelul aparatului central al Primăriei, aproximativ 170 de angajați își vor pierde locurile de muncă.
Cei care vor rămâne vor fi supuși unor concursuri pentru păstrarea posturilor.
Comasarea instituțiilor este obligatorie prin legeReorganizarea vine și în contextul aplicării Legea 296/2023, care prevede reducerea cu 10% a posturilor și comasarea instituțiilor publice mici.
Ciprian Ciucu a subliniat că această lege nu fusese pusă în aplicare până acum la nivelul Primăriei Capitalei, dar implementarea ei este acum obligatorie.
Comasări masive și în zona culturală: „Nu există coerență”Unul dintre cele mai importante capitole ale reorganizării vizează instituțiile de cultură. Șapte entități vor fi comasate într-o singură structură: CREART, ARCUB, PROEDUS, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret, Școala de Arte.
Noua structură va prelua activitatea acestora, iar unele instituții vor deveni direcții interne.
„Sunt foarte multe instituții care fac același lucru. Nu există coerență, iar unele programe nici măcar nu sunt cunoscute de public”, a explicat Ciucu.
Programele cu impact vor fi păstratePrimarul a precizat că programele culturale considerate relevante vor continua, dând exemple precum evenimentele organizate de ARCUB sau târgul de Crăciun organizat de CREART.
În schimb, activitățile fără impact clar sau fără vizibilitate vor fi eliminate sau reorganizate.
De asemenea, Ciucu a criticat lipsa unei componente sociale în unele programe, în special în cazul PROEDUS, unde consideră că beneficiarii ar trebui să fie, prioritar, copiii din medii defavorizate.
„155 de posturi, după reorganizare”Cele șapte instituții culturale au în prezent 267 de posturi, iar după reorganizare vor rămâne 155.
Ciucu a subliniat că obiectivul este reducerea costurilor și eliminarea suprapunerilor, inclusiv prin utilizarea spațiilor deja disponibile ale Primăriei, în locul celor închiriate.
Trei seturi de instituții, propuse spre reorganizare„Ideea este să avem programe culturale cu adevărat relevante, dar la costuri acceptabile”, a spus acesta.
Procesul de reorganizare va viza trei seturi de instituții: Aparatul central al Primăriei, instituțiile de cultură, alte instituții publice (în curs de analiză pentru comasare).
