Pe măsură ce își dezvoltă una dintre cele mai mari armate din Europa, Varșovia pune tot mai mult accent pe producția internă și pe colaborarea cu companii din țările vecine.
Datele Agenției pentru Armament, analizate de Reuters, arată că achizițiile de apărare de la companii poloneze, inclusiv prin asocieri cu firme din Europa Centrală, au ajuns anul trecut la 30,4 miliarde de zloți (8,15 miliarde de dolari), de aproape patru ori mai mult decât în 2022.
Polonia își consolidează industria de apărare pentru a reduce dependența externăCreșterea cheltuielilor militare este determinată în principal de războiul din Ucraina și de percepția Varșoviei asupra Rusiei ca amenințare existențială. Polonia are frontieră comună cu Ucraina și urmărește să își mărească rapid capacitatea militară, scrie TVP World.
„Construim cea mai mare armată terestră din Europa”, a declarat pentru Reuters Konrad Gołota, ministru adjunct al Activelor Statului.
Potrivit oficialului, faptul că echipamentele sunt utilizate de armata poloneză și produse în Polonia devine din ce în ce mai important.
Polonia estimează că în 2026 va cheltui aproximativ 53 de miliarde de euro pentru cheltuielile de bază în domeniul apărării, potrivit datelor NATO. Suma reprezintă aproximativ 4,7% din PIB, față de circa 44 de miliarde de euro în 2025.
Deși Varșovia continuă să cumpere sisteme militare importante din Statele Unite, precum tancuri Abrams, avioane F-35 și sisteme antiaeriene Patriot, autoritățile pun un accent tot mai mare pe fabricarea în Polonia a dronelor, muniției și altor echipamente consumate frecvent în timpul conflictelor.
Parteneriate regionaleSchimbarea de strategie creează oportunități pentru producătorii din Europa Centrală. Compania cehă CSG, unul dintre furnizorii importanți de muniție pentru Ucraina, a semnat în ultimele luni mai multe acorduri pentru extinderea producției în Polonia.
Printre acestea se numără transferul tehnologiei pentru producția de propulsanți către MESKO, companie aflată în grupul polonez PGZ, precum și un acord pentru extinderea producției de drone, rachete, muniție și vehicule blindate.
CSG a achiziționat, de asemenea, producătorul polonez de componente pentru industria de apărare Domar MS. În august, compania cehă a semnat cu Dezamet, divizie a PGZ, un acord de peste 100 de milioane de euro pentru furnizarea de componente destinate muniției de artilerie de 155 mm. Un alt contract, în valoare de 150 de milioane de euro, a fost încheiat cu Huta Stalowa Wola pentru echipamente destinate vehiculelor de luptă.
Polonia atrage producția europeanăTendința este parte a unei schimbări mai ample în Europa, unde statele încearcă să își refacă industria militară după ce războiul din Ucraina a demonstrat cât de rapid pot fi epuizate stocurile de muniție într-un conflict de amploare.
Ministrul Apărării și vicepremierul Władysław Kosiniak-Kamysz a descris dezvoltarea industriei naționale drept o chestiune de independență a lanțurilor de aprovizionare și de asigurare a livrărilor către linia frontului.
Și alte companii europene își extind activitatea în Polonia. Grupa Niewiadow, parte a Niewiadow PGM, dezvoltă împreună cu KNDS Ammo France o capacitate de producție pentru muniție de 155 mm, care ar urma să ajungă la 180.000 de proiectile anual începând de anul viitor.
În același timp, PGZ a anunțat un parteneriat cu compania estoniană Frankenburg Technologies pentru producția în Polonia de sisteme de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă.
Germania este, de asemenea, implicată în această transformare. Rheinmetall a transmis că cererea generată de programul polonez de modernizare militară reprezintă unul dintre motivele pentru care compania își dezvoltă capacități de producție în Polonia și pregătește un centru regional de mentenanță și reparații pentru sistemele terestre de luptă.
Reziliență militarăArmata poloneză a depășit în acest an 220.000 de militari, devenind una dintre cele mai numeroase forțe armate din Europa. Varșovia urmărește, în paralel, să își dezvolte capacitățile industriale astfel încât armata să nu depindă exclusiv de importuri în cazul unui conflict prelungit.
Polonia discută, de asemenea, extinderea cooperării industriale cu țări precum Slovacia și Ungaria. Luna trecută, Varșovia a propus Statelor Unite și Ucrainei producția comună de rachete pentru sistemul de apărare antiaeriană Patriot.
Mesajul autorităților poloneze pentru companiile străine este clar: accesul la piața poloneză este tot mai mult legat de investițiile locale și de transferul de tehnologie.
„Dacă vrei să vinzi în Polonia, trebuie să investești în Polonia, trebuie să transferi tehnologie, trebuie să lucrezi la proiecte comune cu noi”, a declarat Konrad Gołota pentru Reuters.
Potrivit oficialului, extinderea numărului de fabrici și acumularea de know-how în Polonia vor contribui direct la consolidarea capacității de apărare a țării.
Nicușor Dan, președintele României, a declarat marți, 1 septembrie, că are regrete în privința situației guvernamentale și a mai spus că și-ar fi dorit ca un Guvern cu puteri depline să se fi concretizat în vara care tocmai a trecut.
În fața a 200 de diplomați și consuli români din țările membre NATO și UE, Nicușor Dan a vorbit despre securitatea României și relațiile externe, dar și despre prioritățile în formarea unui nou Guvern.
„A fost o criză care ne-a depășit previziunile”, spune Nicușor Dan despre criza politică din România.
Șefia MAE, poziție cheie din perspectiva președinteluiȘeful statului spune că în formarea viitorului Guvern, prioritară va fi alegerea persoanei care va conduce Ministerul de Externe.
„Sper că în relația cu viitorul guvern, oricare va fi el, să reușim să găsim poziția potrivită pentru Ministerul de Externe, pentru că există, știm toți, există chestiuni logistice importante, amânate și pe partea de finanțare și pe partea de sedii administrative ale României în afară și politica externă este o, inclusiv din perspectivă economică, este o zonă asupra căreia trebuie să ne concentrăm”, a mai adăugat Nicușor Dan.
Președintele a mai spus că la capitolul probleme administrative din MAE, progrese se vor vedea pe parcursul anului următor.
„Deci sper că pe partea administrativă vom avea niște progrese în cursul anului care urmează”, a concluzionat șeful statului.
Nicușor Dan urmează să discute din nou cu liderii partidelor politice pro-occidentale, în următoarele zile, pentru stabilirea unei noi formule de guvernare a țării.
Sorin Grindeanu a spus luni că își asumă funcția de premier, după consiliul PSD de la Sinaia, unde conducerea partidului a votat prioritățile pe care le vrea viitorul Guvern. Președintele PSD a mai adăugat că el are deja experiența funcției de prim-ministru.
Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit marți la Palatul Cotroceni cu șefii de misiuni diplomatice, șefii oficiilor consulare și directorii Institutelor culturale românești cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române. La întâlnirea cu diplomații, președintele a vorbit despre problemele actuale de securitate, despre parteneriatele în care România este activă.
„Participăm în mod activ la Coaliția de Voință. În fiecare din aceste formate, exprimăm punctul de vedere al României pe chestiuni de securitate și suntem activi, așa cum ne dorim să fie și relația partenerilor înspre noi. Parteneriatul cu Statele Unite, foarte important pentru România. Aici, în opinia mea, am progresat și ne dorim o prezență economică, mai importantă a companiilor americane în România. Ne concentrăm în acest climat de securitate pe parteneriate bilaterale cu componente de apărare, care să consolideze securitatea pe care îl dă participarea în formate multilaterale, de amenințări hibride, atât partea mai cinetică cât și partea cyber și de dezinformare”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele României a abordat și relația cu Uniunea Europeană din perspectiva adoptării unui buget european pentru următoarea perioadă. El a precizat că urmează să fie luate decizii majore la nivelul UE.
„În ceea ce privește relația noastră cu Uniunea Europeană, urmează un an important cu decizii majore care privesc cadrul financiar multianual. Sperăm să avem un buget european în 2028-2034 până la sfârșitul acestui an.Și aici vreau să remarc faptul că România a coordonat declarația comună a grupului Prietenii Coeziunii, 16 state care acționează împreună, înțelegând că au interese comune în ceea ce privește arhitectura viitorului buget european”, a mai spus șeful statului.
Nicușor Dan a abordat și subiectul războiului din Ucraina și sprijinul acordat în cadrul Uniunii pentru integrare.
„Ne interesează de asemenea să fim contributori în ceea ce privește presiunea hibridă, un fenomen în parte nou în care e important să colaborăm pentru a găsi soluțiile cele mai bune. Vecinătatea imediată, evident susținem, v-am menționat, Coaliția de Voință. Ne dorim o încetare cât mai rapidă a războiului din Ucraina și o pace solidă în regiune. Pentru asta sprijinim și bilateral și în formate multilaterale Ucraina și sprijinim formele de presiune special economică asupra Rusiei. Sprijinim procesul de integrare pentru Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest fără să ne abatem de la principiul merit-based”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a abordat tema în discursul susținut la Palatul Cotroceni, cu ocazia primirii șefilor de misiuni diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor institutelor culturale românești, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.
Nicușor Dan a subliniat că relația cu românii din afara țării trebuie să rămână o componentă importantă a politicii externe a României și a evidențiat necesitatea unei prezențe active a personalului diplomatic în comunitățile românești.
„E important aici prezența personalului diplomatic în comunitățile românești, în special în țările în care avem comunități mari de români”, a declarat președintele.
În acest context, Nicușor Dan a menționat și evoluțiile înregistrate în relația cu Ucraina, inclusiv semnarea parteneriatului strategic și implicațiile acestuia pentru minoritatea românească.
Președintele a arătat că Ucraina marchează, începând de anul trecut, Ziua Limbii Române la 31 august și a apreciat că îngrijorările legate de școala în limba română s-au diminuat.
„Un progres important pe relația cu Ucraina, unde am semnat parteneriatul strategic și cu consecințe pentru minoritatea românească din Ucraina”, a spus Nicușor Dan.
El a adăugat că România trebuie să acorde atenție și modului în care sunt furnizate serviciile consulare românilor aflați în străinătate.
„Și e important să optimizăm serviciile consulare. Și o să revin la chestiunea asta”, a afirmat șeful statului.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă, în perioada 1-2 septembrie 2026, la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE, organizată la Wicklow, în Irlanda, statul care deține Președinția Consiliului UE.
Potrivit unui comunicat al MAE, la discuții au fost invitați să participe și miniștrii de externe din Canada, Elveția, Islanda, Norvegia, Marea Britanie și Ucraina.
Știrea inițialăMiniștrii de externe ai Uniunii Europene se reunesc în zilele de 1 și 2 septembrie 2026, la Wicklow, în Irlanda, pentru o reuniune informală în format Gymnich. Întâlnirea este organizată de președinția rotativă irlandeză a Consiliului UE, potrivit chiar anunțului acestuia.
Reuniunea va fi găzduită de ministrul irlandez al afacerilor externe și comerțului, Helen McEntee TD, în cooperare cu Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, potrivit informațiilor publicate pe site-ul președinției Consiliului UE.
Printre principalele teme de discuție se află sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina în contextul războiului, situația din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și zona Golfului, situația umanitară din Gaza și deteriorarea situației din Cisiordania.
Vor exista discuții, de asemenea, și despre situația actuală din Liban.
Ucraina și Orientul Mijlociu, principalele temeReuniunea aceasta de la Wicklow vine după întâlnirea miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich, desfășurată în 27 și 28 mai 2026, la Limassol, în Cipru. Atunci, discuțiile s-au concentrat în principal pe evoluțiile din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina.
În cadrul reuniunii din Cipru, ministrul de externe Constantinos Kombos a declarat că este nevoie urgentă de consolidare a rolului pe care Uniunea Europeană îl are, ca actor geopolitic credibil.
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, miniștrii au analizat impactul evoluțiilor asupra securității maritime, importanța respectării dreptului internațional și a libertății de navigație, alături de nevoia de consolidare a rezilienței lanțurilor de aprovizionare.
Discuțiile despre Ucraina au vizat războiul și poziționarea strategică a Uniunii Europene.
Ce este reuniunea GymnichReuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE este cunoscută sub numele de „Gymnich”, după localitatea din Germania în care a avut loc prima întâlnire de acest tip, în 1974.
Reuniunile Gymnich au loc de două ori pe an și sunt găzduite de statul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Întâlnirile sunt prezidate de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.
Formatul include o serie de discuții despre subiecte importante de pe agenda internațională și despre dosarele de interes pentru Uniunea Europeană. Lista temelor este stabilită de Înaltul Reprezentant, în consultare cu statul care găzduiește reuniunea.
Patru surse au declarat pentru Reuters că administrația Trump intenționează să aloce patru milioane de dolari pentru a susține mass-media de dreapta din Europa. Acest lucru face parte dintr-un pachet mai amplu, în valoare de 25 de milioane de dolari, destinat grupurilor din societatea civilă care militează pentru cauze conservatoare în regiune.
Potrivit Reuters, Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL) al Departamentului de Stat al SUA susține că această finanțare este pentru consolidarea legăturilor transatlantice și promovarea libertății de exprimare.
Banii, alocați unui program pentru documentarea și analizarea „regresului democratic din Europa”Departamentul de Stat a notificat Congresul în legătură cu intenția de a aloca aceste fonduri pe 21 august, au spus sursele pentru Reuters. Potrivit acestora, trei milioane de dolari ar fi destinați unui program care trebuie să „documenteze și să analizeze regresul democratic din Europa în ceea ce privește migrația în masă și ilegală, peisajul mass-media independent și agendele legislative ale entităților supranaționale”.
Un alt milion de dolari este alocat pentru crearea unui consorțiu de jurnaliști independenți, iar aceștia trebuie să acopere teme precum suveranitatea națională, drepturile naturale și libertatea religioasă în Europa, au mai spus sursele pentru Reuters.
Informația vine în contextul în care vor fi alegeri în următorii doi ani în mai multe țări din Europa, iar administrația Trump susține deschis partidele populiste de dreapta din Europa.
Se preconizează că finanțarea va fi finalizată până la sfârșitul lunii septembrie, au adăugat sursele pentru Reuters.
Acest pas riscă să adâncească tensiunile dintre administrația americană și guvernele europene, întrucât unele dintre ele au acuzat deja Washingtonul că se amestecă în politica lor internă.
„În ceea ce privește un summit între Coreea de Nord și Statele Unite, o analiză sugerează că acesta ar putea avea loc oricând”, a declarat parlamentarul Youn Kun-young reporterilor, potrivit Le Figaro.
„Deși nu au fost prezentate fapte referitoare la contacte concrete între cele două părți, există semne de dialog”, a adăugat el după întâlnirea cu ușile închise cu liderii Serviciului Național de Informații (NIS). Președintele american Donald Trump, care s-a întâlnit cu Kim Jong-un de trei ori în timpul primului său mandat (2017-2021), i-a surprins pe mulți pe 19 august, declarând că se va întâlni din nou cu liderul nord-coreean înainte de sfârșitul anului.
Trump se laudă că are o relație strânsă cu Kim Jong-unÎn același timp, a scurtat exercițiile militare comune anuale cu Coreea de Sud, despre care a spus că au transmis „un semnal total nepotrivit și ostil” către Phenian. Donald Trump se laudă că are o relație strânsă cu Kim Jong-un, a cărui țară este considerată o amenințare majoră la adresa securității SUA de către serviciile secrete americane. Deocamdată, Coreea de Nord nu a dat nicio indicație publică că ar accepta această invitație la dialog.
La scurt timp după anunțul președintelui american, Kim Yo-jong, influenta soră a liderului nord-coreean, a declarat că nu are cunoștință de nicio comunicare dintre fratele ei și Donald Trump. Coreea de Nord a efectuat ulterior lansări de testare a aproximativ zece rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și a condamnat drept „amenințare” exercițiile navale programate pentru septembrie între Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.
