Agregator de ştiri

Rogobete spune că acordarea titlului de „Medicul Anului” doctorului Răzvan Couți reprezintă „o recunoaștere binemeritată pentru dedicare, viziune și contribuția sa la dezvoltarea unui sistem medical performant, modern și profund uman”.

„Pentru mine, Răzvan nu este doar un coleg excepțional. Este prietenul și consilierul meu onorific, omul care m-a determinat să înființǎm Programul Național de Acțiuni Prioritare pentru Chirurgia Robotică. Entuziasmul lui, pasiunea și dedicarea pentru dezvoltarea sistemului m-au făcut să zic din primele 5 minute: „Da, se poate!” Sunt mândru de tine, Răzvan, și de spiritul echipei pe care îl ai. De mult nu am mai fost atât de emoționat și de mult nu am mai fost atât de mândru. Ești parte din viitorul sănătății din România, tu și ceilalți mii și mii de medici de vârsta ta care vor schimba acest sistem în bine. Vă sunt alături, vă sunt aproape. Uneori mai greșesc, dar vă rog să vă bazați pe mine. Felicitări! Și da, se poate orice vreți voi pentru a face bine. Cât voi fi la Ministerul Sǎnǎtǎții, voi și ideile voastre pentru a face bine sistemului o sa fie mereu ascultate”, spune Rogobete, joi seara, pe Facebook.

El a transmis felicitări întregii echipe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, pentru premiul obținut și pentru modul în care reprezintă „cu profesionalism și pasiune, medicina bistrițeană la nivel național”.

Evenimentul a avut loc în cadrul ROHO – Romanian Hospital & Healthcare Convention, sub tema „Oamenii Sănătății”, dedicată vocației, curajului și dedicării celor care construiesc, zi de zi, viitorul sănătății din România.

„Servicii medicale de prevenție pentru toți românii, chiar și în zonele rurale greu accesibile. Aceasta nu este o aspirație, ci misiunea noastră primordială. De aici începem să construim punți de încredere și un sistem medical devotat în totalitate oamenilor și nevoilor lor. Extinderea rețelei caravanelor medicale și decontarea serviciilor oferite de acestea prin CNAS reprezintă următorul pas firesc în direcția potrivită. Mai exact, cabinetele medicale mobile de prevenție și screening pentru boli grave vor fi organizate de spitale în parteneriat cu asociații și organizații locale”, spune, joi seara, Alexandru Rogobete, pe Facebook.

Potrivit ministrului Sănătății, din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se vor deconta serviciile medicale de spitalizare de zi, consultațiile, cât și procedurile diagnostice și terapeutice.

„Serviciile vor fi acordate de medici specialiști, prin asistență medicală mobilă, în baza relației contractuale a spitalelor cu casele de asigurări de sănătate. Mai mult, extindem rețeaua de autospeciale (cabinete medicale mobile) pentru screening oncologic, cu precădere în zone în care populația nu are acces la servicii medicale. Aceste investigații medicale sunt destinate atât pacienților asigurați, cât și celor neasigurați, indiferent de zona de reședință”, mai spune ministurl.

Ministrul precizează că prin dezvoltarea acestor tipuri de servicii, este oferit acces la sănătate pentru toți românii, indiferent de locul în care trăiesc sau de situația materială.

„Pentru că așa este echitabil și corect. Ai încredere în cei care te pot ajuta. Pentru că încrederea ne vindecă, ne apropie și ne face viața mai ușoară”, îi îndeamnă Alexandru Rogobete pe pacienți.

Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat joi că președintele Donald Trump se va întâlni cu liderul chinez Xi Jinping pe 30 octombrie, în marja Summitului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC).

Leavitt nu a oferit detalii despre agenda întâlnirii, însă liderul de la Casa Albă a declarat anterior că se așteaptă ca cei doi lideri să ajungă la acorduri privind comerțul și energia nucleară, dar și să abordeze subiectul importurilor chineze de petrol rusesc.

Întâlnirea va avea loc într-un context tensionat întrucât Trump a anunțat axe vamale de 100% pentru exporturile chineze, care ar urma să intre în vigoare la două zile după summit, ca răspuns la noile restricții impuse de Beijing asupra exportului de metale rare și tehnologii sensibile.

Întâlnirea va fi prima întrevedere directă dintre cei doi lideri din 2019, când s-au văzut la summitul G20 din Japonia.

De asemenea, secretara de presă a anunțat că Trump va mai participa la întâlniri bilaterale cu lideri din Japoniei, Coreei de Sud și Malaeziei.

Polițiștii constănțeni au fost sesizați, joi, în jurul orei 16.10, prin apel la 112, de o femeie, care a anunțat că soțul său este decedat.

„Din primele cercetări, s-a stabilit că bărbatul în cauză, de 43 de ani, ar fi fost găsit spânzurat, în jurul orei 15.30, în locuința sa din municipiul Constanța. Trupul neînsuflețit nu prezenta urme vizibile de violență, fiind transportat la morgă, în vederea efecutării autopsiei, pentru stabilirea cauzei decesului”, transmite Poliția Constanța.

Potrivit ziuaconstanta.ro, bărbatul este Daniel Popa, directorul Termocentrale Constanța.

A fost întocmit un dosar penal în acest caz.

„Acum aproximativ două luni am făcut un sondaj de opinie. Au fost trei colegi testați, iar cel mai bine plasat a fost domnul Ciprian Ciucu, primar al Sectorului 6, care va fi, foarte probabil, săptămâna viitoare, desemnat candidatul PNL la Primăria Generală a Capitalei. Dânsul a fost cel mai bine poziționat dintre candidații noștri”, a declarat Ilie Bolojan, președintele PNL, la Antena 3 CNN.

„Sunt doi primari performanți în București, din punctul meu de vedere. Daniel Băluță la Sectorul 4 și Ciprian Ciucu la Sectorul 6, unul PSD, altul PNL. Ei s-au impus prin realizări, nu prin vorbe. Și atunci, cu siguranță, bătălia asta sper să fie una a proiectelor, a programelor și a readucerii Bucureștiului la statut de capitală europeană. În momentul de față nu este capitală europeană, este o capitală sub-europeană. O spun cu tristețe”, a adăugat liderul PNL.

Bolojan a subliniat faptul că speră într-o campanie civilizată. „Campaniile de multe ori degenerează. Eu sper într-o campanie civilizată, în așa fel încât lucrurile să se păstreze într-un climat normal”, a conchis Bolojan.

„Căutăm o soluție și astăzi. Pe legislație actuală, răspunsul instituțional a statului de sprijin poate fi doar prin ajutoare de urgență și pentru a da altfel de ajutoare, pe care, de exemplu, Primăria Generală e dispusă să le dea și Guvernul, calculând cum facem asta, e nevoie să modificăm legislația. Aici este o situație aparte și ea, din păcate, este recurentă, apare aproape anual în ultimii ani. Unul din minusurile pe care le avem – asta e o problemă foarte importantă – este mentenanța sistemelor, întreținerea, verificarea de calitate la timp, de la infrastructura de poduri, de exemplu, ca să le vopsești o dată la câteva zile, că se ruginesc și de la verificarea instalațiilor de încălzire de gaz și așa mai departe. Trebuie să recunoaștem că aici avem mari deficiențe, atât datorate operatorilor din acest sector, dar mai ales sistemelor moștenite dinainte de 89. Gândiți-vă că, într-un bloc, foarte mulți oameni, din păcate, funcționează într-o formulă de asociații de proprietari în care oamenii se îngrijesc strict de apartamentul lor, dar uneori, casa scării, instalațiile de apă, de canalizare, de gaze mai ales… Uneori nu li se face mentenanța, firmele care fac aceste lucrări nu au angajați de calitate, nu mai avem forță de muncă profesionistă, avem mari probleme în această zonă. Și atunci, pe acest fond, se pot întâmpla multe tragedii”, spune Ilie Bolojan, la Antena 3 CNN.

Premierul a afirmat că ar fi hazardat din partea sa să spună că va lua măsuri de pe zi pe alta și vor fi schimbate lucruri care au nevoie de schimbări, de mentalități, de sisteme.

„În afară de a pune presiune pe companii, pe toți cei implicați, autorități de reglementare, autorități locale, asociații de proprietari să își respecte aceste obligații care, cu siguranță, ar putea evita o parte a acestei tragedii. Un lucru foarte important pe care îl avem este să fim conștienți că asigurările locuințelor sunt un element vital în orice țară. Gândiți-vă că ani de zile nu ne-am asigurat locuințele. Și sunt două tipuri de asigurări: cele care îți asigură din toate punctele de vedere locuința (…), apoi este asigurarea obligatorie, dar care pentru astfel de cazuri, cum este cel din Rahova, din păcate nu este activă, ci numai pentru tornade, alte lucruri de genul acesta, furtuni și așa mai departe. Și cât timp nu înțelegem că lucrurile astea trebuie făcute la scara întregii țări, nu se formează fonduri importante, nu se încasează bani foarte mulți ca aceste sisteme să funcționeze”, a mai spus Bolojan.

Întrebat despre demersul primarului general interimar, Stelian Bujduveanu, care a spus că Primăria Generală este dispusă să repare acel bloc din Rahova fără ca oamenii să piardă titlul de proprietate asupra casei, dar are nevoie de o hotărâre de guvern, premierul a spus că această hotărâre este deja în transparență.

„E publicată în transparență decizională, va fi adoptată în perioada următoare, trebuie să stea câteva zile”, a afirmat Ilie Bolojan.

Privind rolul insutțiilor în războiul hibrid, Ilie Bolojan a spus că acestea „trebuie să facă mai mult”.

Șeful Guvernului a adăugat că fenomenul dezinformării are efecte puternice în România din cauza condițiilor sociale: „Întotdeauna dezinformarea dă rezultate pe un teren fertil pentru asta. Și problema noastră de bază este că avem o încredere socială foarte scăzută”.

Printre cauze, acesta a enunțat: „O bună parte din această încredere scăzută fiind generată de noi, cei din lumea politică. Și dacă noi fiecare acolo unde suntem pe o funcție mai mare sau mai mică, nu luptăm pentru a recâștiga încrederea oamenilor, nu-i de mirare că cred tot ce li se spune”.

„Aceasta a fost și cauza principală pentru voturi care s-au dat anul trecut, nu trebuie să ne ascundem și anul acesta, care au fost niște voturi de furie, de voturi împotriva nedreptăților percepute, împotriva privilegilor, împotriva lipsei de performanță, acesta este adevărul. Cu asta trebuie să luptăm, asta e problema de bază”, a continuat Bolojan.

„Când o țară este economic stabilă, ca încredere, dezinformarea nu are efecte, e ca un organism sănătos, vitaminizat, de care răceala nu îi provoacă daune mari, îți mai curge nasul, dar nu te duce la pat. Asta trebuie să facem și noi, să luptăm pentru sănătate economică, pentru încredere, pentru responsabilitate”, a conchis prim-ministrul.

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seară că România nu va fi implicată în niciun conflict armat și a respins categoric zvonurile privind o posibilă implicare militară în contextul războiului din Ucraina.

„E exclus ca România să intre în război. România nu va genera situații care să ne atragă într-un conflict. Tot ceea ce face România în prezent și ceea ce a făcut în acești ani a fost să își apere frontierele, să participe la apărarea europeană și să respecte parteneriatele strategice cu partenerii noștri, Statele Unite, NATO și partenerii europeni”, a spus premierul la Antena 3 CNN.

Șeful Guvernului a subliniat că România acționează exclusiv defensiv, prin consolidarea capacității proprii de apărare și prin achiziția de echipamente militare moderne.

„România nu provoacă, nu creează niciun fel de probleme și nu are nicio intenție, indiferent de zvonurile răspândite, de a trimite trupe în război”, a afirmat Bolojan.

„Aceste dezinformări repetitive apar, din păcate, destul de frecvent și, fără niciun fel de echivoc, nu există niciun temei real într-o astfel de discuție”, a încheiat premierul.

Declarațiile premierului vin în contextul intensificării tensiunilor regionale și al speculațiilor privind extinderea conflictului din Ucraina spre flancul estic al NATO.

„Pe partea de energie, am făcut câteva greșeli majore în acești ani. Am făcut eficiență energetică în unele case ale oamenilor, acordând vouchere și programe pe eficiență energetică, dar n-am făcut eficient sistemul energetic național”, a spus Ilie Bolojan, joi la Antena 3 CNN.

„În anumite ore, la prânz, de exemplu, când panourile fotovoltaice livrează la maxim, avem supraproducție pe care nu putem stoca, pentru că n-am făcut stocare la nivel național. Iar seara, când nu avem producție suficientă, cumpărăm la niște prețuri foarte mari”, a continuat premierul.

Acesta a criticat și modul de decizie și implementare a inițiativelor de energie: „Asta înseamnă să nu ai o strategie, să nu ai o coordonare unitară, să ai patru ministere în care fiecare face programul lui, de la Ministerul Energiei la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Fondurilor, la Ministerul Mediului, în care nu știu unii de alții, în care miniștrii au fost într-o competiție. Dar un plan, o strategie, ca să avem un mix energetic stabil și să avem o siguranță ați făcut? Nu”.

„Am proiectat la Craiova o centrală de peste 200 de megawati, deși nu e nevoie de o asemenea centrală. Bineînțeles, datorită proiectării defectuoase nu s-a prezentat nimeni la licitație. S-a amanat un an jumate, de doi ani de zile, de trei ani de zile. Dar în tot timpul ăsta trebuie să finanțăm pierderi de 50 de milioane de euro pe an ale acelei centrale, de exemplu. În zona, în Bazinul Gorjului, vă dați seama, e o situație asemănătoare. Și așa mai departe, peste tot. Deci, nefăcând ceea ce trebuie, nu avem producție în bandă”, a spus Ilie Bolojan.

Privind șantierele hidrocentralelor, șeful Guvernului a spus că lucrează la o nouă lege pentru finalizarea proiectelor blocate: „Lucrăm la ea, asta trebuie să facem. În așa fel încât centralele nominalizate efectiv să poată fi terminate”.

Reședința de vară a fostului dictator fascist Benito Mussolini, cunoscută cu numele de Vila Mussolini, va fi scoasă la licitație, scrie agenția italiană de presă ANSA.

Proprietarul imobilului, Fundația Carim, a decis să deschidă procedura de vânzare către cel mai bun ofertant. Începând cu data de 30 octombrie, părțile interesate vor putea solicita documentele unui notar și le vor putea consulta. Ofertele vor putea fi depuse până în data de 22 decembrie, potrivit DPA.

Consiliul municipal din Riccione și-a exprimat deja interesul de a achiziționa reședința fostului dictator și de a o renova, după ce a folosit vila pe bază de împrumut gratuit de la fostul proprietar.

În prezent, vila servește ca loc de desfășurare a evenimentelor culturale și expozițiilor, fiind construită în jurul anului 1890.

Soția fostului dictator fascist a cumpărat vila în 1934 și, din acel moment, a fost folosită drept reședință de vară a familiei. Odată cu execuția lui Mussolini în 1945 și cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, vila a devenit proprietate a statului.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că reforma pensiilor speciale ale magistraților va fi reluată imediat ce Curtea Constituțională își va motiva decizia de respingere pe motive de formă.

Ilie Bolojan a explicat că hotărârea CCR a vizat un aspect de procedură, și anume perioada de așteptare a avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „În ceea ce privește aspectul de formă, pentru care, din cât înțeleg din presă, cinci din nouă judecători u considerat că Guvernul nu a respectat, să spunem, procedura prealabilă”, a spus premierul Bolojan.

Acesta a subliniat că avizul indiferent dacă este pozitiv sau negativ, nu afectează caracterul constituțional al legii: „În practica de până acum, niciodată Curtea Constituțională nu a avut o decizie în care să impună un anumit termen la care CSM-ul ar trebui să, adică Guvernul care cere avizul, ar trebui să aștepte până CSM-ul dă sau nu un aviz. Subliniez că este un aviz consultativ. Indiferent cum le dă, asta nu înseamnă că acea propunere este neconstituțională, ci pur și simplu e o procedură de consultare”.

Bolojan a subliniat că, odată cu această decizie, Curtea a stabilit un termen clar de 30 de zile, pe care Guvernul îl va respecta în reluarea procedurii.

Privind fondul reformei, șeful Guvernului a spus: „Trebuie să ne gândim că în toată Europa, magistrații ies în toate țările europene la vârsta standard de pensionare la 65 de ani, unii peste 65 de ani. Este anormal ca la noi să iasă la 48-50 de ani. Este o aberație asta, atât din punct de vedere al calității actului de justiție”, joi, la Antena 3 CNN.

Bolojan a adăugat: „Trebuie să ne gândim că în toată Europa, magistrații ies în toate țările europene la vârsta standard de pensionare la 65 de ani, unii peste 65 de ani. Este nesustenabil financiar pentru țara noastră, pentru că gândiți-vă că un om care iese la 48-50 de ani primește pensie până la 75-77 de ani, cât este durata medie de viață. Deci gândiți-vă că 25 de ani, mai mult decât lucrează, primea o pensie care câțiva ani de zile a fost mai mare decât salariul”.

„Ca țara asta să meargă bine, ca să avem mai mulți bani la bugetul țării, pentru a rezolva problemele din educație, din sănătate și din infrastructură, noi nu putem colecta mai mulți bani decât cât îi produc oamenii care lucrează în România. Dar noi suntem în Europa penultima țară ca număr de populație activă, angajată în economie”, a mai spus prim-ministrul.

„Imediat ce Curtea Constituțională își va motiva această decizie, trebuie reluată imediat procedura, respectat acel termen, în așa fel încât să fim în situația în care facem o lege”, a conchis Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a fost întrebat, joi seara, la Antena 3 CNN despre neînțelegerile pe care le are cu președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, pentru că el vrea să meargă cu același tip de proiect privind pensiile magistraților, care ar putea să pice la Curtea Constituțională și că a refuzat un grup de lucru între partidele politice din coaliție.

„În ceea ce privește dialogul și compromisurile, când am inițiat acest proiect, gândiți-vă că am avut o întâlnire cu reprezentanții CSM. Când le-am prezentat care sunt problemele, și anume că ne propunem să creștem vârsta de pensionare și să reducem pensia la o limită maximă de tip european, oricum e la nivelul maxim, nu la nivelul minim, ca să ne înțelegem, au spus că „vreți să ne scoateți pe cei care am îndeplinit vârsta de pensionare din sistem”. Păi cum să facem asta? „Păi dacă o să ne tăiați pensia, dacă o să știm că pensia e mai mică, noi o să plecăm”. Uite, o să facem o excepție și cei care aveți astăzi vârsta de pensionare și veți să lucrați peste 50 de ani, cred că este un lucru bun, și se va face o derogare în noua lege în așa fel încât să vă păstrați vechile drepturi. Și pe baza acestei discuții am făcut prima variantă a proiectului”, a spus Bolojan.

Premierul a spus că a avut, ulterior, o nouă întâlnire.

„Inițial proiectul propunea ca trecerea de la sistemul actual, în care se pensionează la 48 de ani, 49 de ani, la 65 de ani, să se facă de pe o zi pe altă. Și atunci am avut a doua întâlnire, am avut întâlnirea de la Palatul Cotroceni la invitația domnului președinte, cu mai mulți reprezentanți ai Justiției și unul din subiectele discutate, în afară de cele contondente privind nivelul pensiei și vârsta de pensioare, a fost și trecerea bruscă, care ar crea o oarecare tensiune pe bună dreptate în sistem, între cei care împlinesc o zi înainte vârsta de pensionare, care pleacă la 50 de ani, și cei care împlinesc vârsta de pensioare după aplicarea legii la o zi, după care pleacă la 65 de ani. (…) Bun, atunci am venit din nou cu îmbunătățiri, din nou proiectului, și am spus, hai să punem o perioadă, cât? Și au fost puși 11 ani, în așa fel încât în fiecare an să crească cu aproximativ un an și jumătate vârsta de pensie, ca în 2036 să intre, practic, să te pensionezi la 65 de ani. Deci cine împlinește acum 48 de ani, să spunem, mai face un an și jumătate, cine împlinește peste un an mai face încă 3 ani în plus și așa mai departe. Deci a fost a doua îmbunătățire. Dar nu e normal să te duci cum era acum, în care ieșirea la pensie la 65 de ani se face în 2063. Vă puteți da seama că este nesustenabil”, a mai spus Bolojan.

Premierul a explicat că trebuie ca guvernanții să se gândească ce se va întâmpla când peste 10 ani de zile vor ieși la pensie generațiile de 500 de mii de oameni care s-au născut în anii 1968-1969.

„Și din spate nu vin decât generații de 200 de mii în economie. Va fi insuportabil din punct de vedere bugetar. Bun, noi să trăim bine acum, dar eu nu vreau să amanetez și să nu văd ce se întâmplă acum. Pentru că lucrurile pe care le pățim astăzi și costurile pe care trebuie să le plătim sunt generate de decizii de acum un an, de acum 2 ani, de acum 5 ani, de acum 10 ani de zile. Lucrurile proaste care le face în guvernarea de astăzi se văd peste un an, peste 2, peste 3. Deci a fost a doua cedare. Ne-am întâlnit. Am avut întâlniri cu procurorul general. Au venit cu niște propuneri, le-am îmbunătățit. A venit cu asociația magistraților, ne-am întâlnit, le-am îmbunătățit. Pot negocia. Dar niciodată nu voi fi de acord să negociem lucrurile care sunt elementare și de bun simț”, mai spune premierul.

Întrebat de ce spune liderul PSD că nu a ținut cont de opiniile instituțiilor din domeniul justiției, Bolojan a spus că „au fost discuții, dar nu poți să ții cont de opinia ca pensia să fie cât salariul”.

„Adică sunt lucruri inacceptabile. Și gândiți-vă că am avut două ședințe de guvern în care s-au discutat acest proiect. Inițial când l-am depus la Parlament și apoi când am analizat propunerile venite din Parlament și la fiecare proiect de hotărâre eu întreb. Sunt observații, mai sunt intervenții? Nimeni, nimic. Și atunci proiectul a fost validat. Cu toți miniștrii la masă, cu toată lumea, există procese verbale, n-au fost niciun fel de probleme. (…) Credeți-mă că pot să discut orice fel de lucru, dar sunt niște probleme pe care nu le putem nega”, a explicat Ilie Bolojan.

IPC a precizat, într-un comunicat oficial, că a primit confirmări de la toate federațiile internaționale de profil, care arată că, „în practică, niciun sportiv din cele două națiuni nu va putea obține calificarea pentru Jocurile din martie”.

Potrivit regulilor, fiecare federație internațională este responsabilă pentru stabilirea sistemului de calificare și a criteriilor de eligibilitate ale sportivilor.

Federațiile Internaționale de Schi și Snowboard (FIS), de Biatlon (IBU) și de Curling mențin în continuare interdicția pentru sportivii ruși și belaruși. Deși Rusia are permisiunea de a participa la competițiile de hochei pe gheață paralimpic, federația internațională de profil a confirmat că „nu este posibil, în practică, ca echipa Rusiei să mai obțină calificarea pentru Jocurile din martie”. Belarus nu deține oricum o echipă națională de hochei paralimpic.

Jocurile Paralimpice de iarnă de la Milano-Cortina vor avea loc în perioada 6–15 martie 2026.

„Deciziile FIS, IBU și World Curling înseamnă că sportivii și echipele din Belarus și Rusia nu pot participa la competițiile de calificare, ceea ce face imposibilă prezența lor la Jocurile Paralimpice de la Milano-Cortina 2026”, a declarat președintele IPC, Andrew Parsons.

El a adăugat că, deși Rusia și Belarus pot concura teoretic la hochei paralimpic, etapele de calificare s-au încheiat deja, iar cele șase echipe participante la turneul final sunt stabilite.

Rusia și Belarus au fost interzise din majoritatea competițiilor internaționale după invazia Rusiei în Ucraina, începută în 2022.

Comitetul Olimpic Rus este suspendat din 2023 de către Comitetul Internațional Olimpic (CIO) pentru încălcarea Cartei Olimpice, după ce a anexat structurile sportive din regiunile ucrainene ocupate.

Totuși, rușii vor putea concura la Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026 (6–22 februarie), dar sub statut neutru, ca „Atleți Individuali Neutri” (AIN), același sistem aplicat la Jocurile Olimpice de vară de la Paris 2024.

„Avem sângele fierbinte cu toți, nația noastră are sângele fierbinte și ăsta este unul dintre elementele care caracterizează farmecul nostru”, a spus Băluță, joi, la B1 TV.

„Știți, întotdeauna există niște linii roșii. E vorba de o anumită decență care are legătură cu familia unui om, care are legătură cu lucrurile apropiate”, a adăugat primarul.

„Vis-a-vis de activitatea pe care o are individul, de modul în care o prestează, sunt convins că și este normal fiecare să-și expună în modul lui, mai mult sau mai puțin, zgomotos punctul de vedere”, a declarat social-democratul.

Privind așteptările sale, Daniel Băluță a spus: „ Nu mă aștept în niciun caz la mângâieri din partea adversarilor politice astăzi”.

„Cea mai mare problemă a celor care se numesc suveraniști, și mai sunt și alte entități politice care au această abordare, este că se ocupă în mod deosebit cu promovarea urii, cu polarizarea excesivă a societății”, a afirmat Băluță, joi, la B1 TV.

El a subliniat că electoratul a demonstrat deja că respinge astfel de abordări: „Bucureștenii ne-au arătat, și românii toți, slavă Domnului, ne-au arătat că sancționează acest lucru și, în cele din urmă, normalitatea este cea care domină realitatea”.

Privind viitoarele alegeri parțiale pentru Primăria Municipiului București, edilul sectorului 4 a spus: „Sunt convins că, mai ales bucureștenii, nu vor putea să accepte o astfel de situație și vom vedea împreună asta în votul lor, că vor respinge într-un număr extrem de mare tipul acesta de filozofie de viață, tipul acesta de abordare – ura – ca singur element existent”.

Gigantul tehnologic Apple a pierdut joi un proces important în fața Tribunalului pentru Concurență (CAT) din Londra, fiind acuzat că a abuzat de poziția sa dominantă prin perceperea unui comision de 30% pentru aplicațiile distribuite prin App Store.

Procesul, intentat în numele a aproximativ 20 de milioane de utilizatori de iPhone și iPad din Regatul Unit, are o valoare estimată la până la 1,5 miliarde de lire sterline (circa 2 miliarde de dolari), potrivit Reuters.

Reclamanta, Rachael Kent, o cercetătoare britanică, a susținut că Apple a obținut „profituri exorbitante” prin excluderea oricărei forme de concurență în distribuția aplicațiilor și a achizițiilor din aplicații.

În verdictul său, tribunalul a decis că Apple a abuzat de poziția dominantă prin blocarea concurenței în piața distribuției de aplicații și prin „perceperea unor prețuri excesive și nedrepte” sub forma comisioanelor impuse dezvoltatorilor.

Membrii grupului de reclamanți vor primi despăgubiri, însă modul de calcul al daunelor urmează să fie stabilit într-o audiere programată pentru luna viitoare.

Într-o reacție oficială, Apple a anunțat că va face apel împotriva deciziei, considerând că aceasta „are o viziune greșită asupra economiei prospere și competitive a aplicațiilor”.

„Această hotărâre ignoră modul în care App Store îi ajută pe dezvoltatori să aibă succes și oferă consumatorilor un spațiu sigur și de încredere pentru a descoperi aplicații și a face plăți securizate”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

Cazul reprezintă primul proces colectiv de acest gen împotriva unui gigant tehnologic care ajunge în instanță în Marea Britanie.

Daniel Băluță a spus că sunt trei probleme esențiale în cazul exploziei de pe Calea Rahovei, din București. Din cauza nerezolvării lor, a apărut sentimentul de frustrare pe care oamenii îl au îndreptățit și care atinge cote ridicate.

„În primul rând, vorbim despre empatie. Este normal să fim empatici cu niște oameni aflați într-o astfel de suferință. Doi, dacă nu există un cadru legislativ pentru a rezolva problema acestor oameni, sunt convins că îl putem face, tot așa cum reușim să facem pachete legislative pentru administrația centrală, administrația locală. Avem soluții pentru aceste lucruri. Este încă un motiv care exacerbează sentimentul acesta de frustrare. Astea sunt prioritățile. Apoi, în imediata vecinătate a lor apare cealaltă etapă, de identificare a vinovaților și, în mod evident, de sancționare a lor. Dar este important să respectăm această ordine. Tot așa cum, într-o situație de urgență, trebuie să avem mijloacele necesare să intervenim”, spune, la B1TV, Daniel Băluță.

Băluță a mai spus că pe oameni îi interesează, în mod deosebit, să se simtă și să fie în siguranță, să aibă o infrastructură care să le poată salva viața și infrastructuri care pot să preîntâmpine astfel de catastrofe cum s-a întâmplat în Sectorul 5. Dacă ele totuși se întâmplă, din punctul său de vedere, ca medic, afirmă că trebuie să fie alături de acești oameni și să li se găsească soluțiile legale, „astfel încât viața lor, în măsura în care se poate să intre, măcar pe acest transon, în normalitate”.

„Cum poți să-i spui unui om care până ieri a fost proprietar că de mâine este chiriaș în propria locuință. Este ceva imposibil de acceptat. Le facem (legile care lipsesc – n.r.). Avem o coaliție care are această capacitate, avem instituții, a ordonaței de urgență, a hotărârii de guvern”, mai spune Băluță.

Explozia din blocul de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitalei, produsă vineri dimineață, s-a soldat cu 3 morți și 15 răniți.

Două avioane militare rusești au intrat, joi, în spațiul aerian al Lituaniei, membră NATO, pentru aproximativ 18 secunde, relatează Reuters și Sky News.

Un avion de vânătoare Su-30 și un avion cisternă Il-78 au încălcat granița la ora 15:00 GMT, intrând în Lituania din regiunea Kaliningrad.

Potrivit armatei lituaniene, avioane spaniole Eurofighter Typhoon ale Poliției Aeriene Baltice a NATO au fost mobilizate și patrulează zona după incursiunea aeronavelor rusești.

Informația a fost anunțată și de președintele lituanian Gitanas Nausėda, într-o postare pe platforma X.

This evening, Russian military planes violated Lithuanian air space. This is a blatant breach of international law and territorial integrity of Lithuania. Once again, it confirms the importance of strengthening European air defence readiness.@LithuaniaMFA will summon Russian… pic.twitter.com/0GS6OrKaRx

— Gitanas Nausėda (@GitanasNauseda) October 23, 2025

„În această seară, avioanele militare ruse au încălcat spațiul aerian lituanian. Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a integrității teritoriale a Lituaniei. Încă o dată, acest lucru confirmă importanța consolidării apărării aeriene europene. Ministerul Afacerilor Externe va convoca reprezentanții ambasadei ruse pentru a protesta împotriva acestor comportamente imprudente și periculoase”, a scris președintele lituanian.

Incidentul din Lituania are loc la o lună după ce o incursiune similară a avut loc în Estonia luna trecută, când trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat în spațiul său aerian în apropierea insulei Vaindloo timp de aproximativ 12 minute.