Românii sunt așteptați la urne duminică, 4 mai 2025, pentru a vota noul președinte al țării. Situația este una fără precedent, după ce scrutinul a mai avut loc în luna noiembrie 2024, dar a fost anulat de CCR pe fondul informațiilor de interferență în procesul electoral.
La alegerile prezidenţiale 2025 sunt așteptați 17,9 milioane de români cu drept de vot. Pe teritoriul României sunt organizate peste 18.000 de secţii de votare, iar în străinătate 966 de secţii de votare.
Alegeri prezidențiale 2025. Votul în Diaspora și în țarăÎn Diaspora, românii au la dispoziție trei zile pentru a-și exprima opțiunea de vot. Programul este următorul: vineri, orele 7:00-21:00 (ora locală); sâmbătă, orele 7:00-21:00 (ora locală); duminică, ora 7:00 (ora locală) – 21:00 (ora României).
CUM SE DESFĂȘOARĂ ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2025 ÎN DIASPORA? LIVE TEXT AICI.
În ţară, votarea la cele peste 18.000 de secţii de votare se desfăşoară duminică, în intervalul 07:00 – 21:00. Programul poate fi prelungit până la ora 23:59 pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot.
CITEȘTE ȘI: Alegeri prezidenţiale 2025. Ce arată cele mai recente sondaje publicate. Cine ar putea intra în turul doi Alegeri prezidențiale 2025: Cu ce acte de identitate poți votaAlegătorii pot folosi unul dintre următoarele acte de identitate (valabile în ziua votului) pentru a-și exprima opțiunea de vot:
În cazul în care nu te afli în localitatea de domiciliu în ziua votului pentru alegerile prezidențiale 2025, mai multe detalii privind procedura de votare se regăsesc AICI.
Alegeri prezidențiale 2025. Cine se află în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni11 nume se află în cursa prezidențială, după ce candidaturile lor au fost validate de către Biroul Electoral Central în luna martie 2025.
La alegerile prezidențiale 2025, 7 candidați sunt din partea formațiunilor politice, în timp ce 4 sunt independenți. De asemenea, candidaturile Dianei Șoșoacă și lui Călin Georgescu au fost invalidate, fiind invocate antecedente de la scrutinul anulat din luna noiembrie 2024.
La alegerile prezidențiale 2025, sunt atât candidați care nu au mai intrat până în cursa pentru Cotroceni, dar și care au participat în alegerile anterioare.
Ordinea candidaților de pe buletinul de vot este următoarea:
1 – George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
2 – George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
3 – Elena Valerica Lasconi (candidată USR – deși partidul și-a retras oficial susținerea, va figura pe buletin ca reprezentantă a acestuia)
4 – Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
5 – Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
11 – Nicușor-Daniel Dan (candidat independent)
CITEȘTE ȘI: Alegeri prezidențiale 2025: Ce poate face și ce NU poate face Președintele României? Atribuțiile prevăzute în Constituție Alegeri prezidențiale în România în 2024 și în 2019În primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, prezența la urne a fost 52,55%. Cei mai votați trei candidați au fost:
Călin Georgescu (independent): 2.120.401 voturi – 22,94%;
Elena Lasconi (USR): 1.772.500 voturi – 19,17%;
Marcel Ciolacu (PSD): 1.769.760 voturi – 19,14%.
Turul 2, programat pe 8 decembrie 2024 între Călin Georgescu și Elena Lasconi, nu a mai avut loc. Alegerile au fost anulate de Curtea Constituțională a României pe fondul informațiilor dezvăluite în urma desecretizării documentelor ședinței CSAT privind interferențe în procesul electoral.
În anul 2019, alegerile prezidențiale au fost organizate în luna noiembrie, în două tururi. Prezența la vot a fost de 51,19%, iar în turul al doilea s-au calificat Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. Klaus Iohannis a obținut un al doilea mandat, după ce în 2014 fusese ales pentru prima dată în funcția de președinte.
Articolul Alegeri Prezidențiale 2025, Turul I. Românii, chemați la urne să-și aleagă următorul președinte/Prezența la vot în timp real apare prima dată în Mediafax.
Într-un e-mail trimis părinților, Google a declarat că copiii vor avea acces la Gemini pentru „a pune întrebări, a primi ajutor la teme și a inventa povești”.
Această disponibilitate extinsă va fi însoțită de măsuri de protecție pentru noua sa bază de utilizatori, a declarat Karl Ryan, purtător de cuvânt al Google, adăugând că va împiedica Gemini să expună copiii la conținut nesigur.
În e-mail, Google a recunoscut că „Gemini poate face greșeli” și a recomandat ca părinții să își învețe copiii cum să verifice răspunsurile chatbotului.
Pe lângă evitarea conversațiilor nesigure, Google a declarat că nu va utiliza niciun fel de date de la utilizatorii minori pentru a-și antrena modelele AI.
Compania a reamintit că Gemini nu este uman și a rugat tinerii să nu introducă date sensibile sau personale în conversații.
Articolul Copiii sub 13 ani vor avea în curând acces supravegheat la Google Gemini apare prima dată în Mediafax.
În țară, votarea la cele 18.979 de secții de votare începe duminică, la ora 7.00, și se încheie la ora 21.00, ora României.
Potrivit AEP, există posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cetățenii care, la ora 21.00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot.
Votarea în străinătate la alegerile prezidențiale se desfășoară pe durata a trei zile (2, 3 și 4 mai 2025).
Duminică, votarea în afara țării va începe la ora locală 7.00 și se va încheia la ora locală 21.00, fără a depăși ora 21.00 a României, cu posibilitatea de prelungire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Aproape 18 milioane de români cu drept de votAEP a anunțat că, pentru alegerile din data de 4 mai, numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente este de 17.988.031 de cetățeni, numărul total de cetățeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 1.016.350 de persoane.
De asemenea, AEP anunță că numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 20.314 cetățeni.
Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondență prin înregistrarea și înscriși în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondență este de 6.085 cetățeni, iar numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secția de votare și sunt înscriși în listele electorale permanente din străinătate este de 2.235 cetățeni.
Articolul Alegeri prezidențiale 2025: 18.979 secții de votare vor fi deschise în România apare prima dată în Mediafax.
COMUNICAT EMIS DE AUR:
AUR a centralizat următoarele probleme majore raportate din multiple state în care românii votează de ieri:
* În primul rând, adresele secțiilor de vot au fost schimbate fără anunț prealabil – românii s-au prezentat la adresele cunoscute, unde au votat în trecut, doar pentru a afla că secțiile au fost mutate în alte locații, uneori aflate la zeci de kilometri distanță. Niciun anunț oficial nu a fost comunicat în timp util.
* A doua problemă este cea privind lipsa buletinelor de vot – deja în primele zile de vot în diaspora au apărut semnale că, așa cum AUR spunea în urmă cu câteva zile, numărul buletinelor este insuficient. În mai multe secții din țări precum Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie există riscul ca sute de mii de români să nu poată vota, iar suplimentarea logistică devine imposibilă.
Este inadmisibil ca într-un proces electoral esențial pentru viitorul României, autoritățile statului român – în special Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central – să gestioneze cu superficialitate, indolență sau chiar rea-credință dreptul fundamental la vot al românilor din diaspora.
Românii plecați peste hotare nu sunt cetățeni de mâna a doua. Sunt români care muncesc, trimit bani acasă, își cresc copiii în spirit românesc și doresc să decidă cu responsabilitate viitorul țării.
AUR solicită autorităților competente remedierea de urgență a situației privind lipsa buletinelor de vot, transparență și comunicare eficientă din partea autorităților către toți cetățenii români din străinătate.
Alegerile trebuie să fie libere, corecte și accesibile tuturor. AUR va continua să semnaleze toate neregulile care ne sunt transmise de români. Nu vom permite ca votul din diaspora să fie sabotat prin neglijență sau prin decizii administrative iresponsabile.
Articolul COMUNICAT AUR denunță grave nereguli în procesul de vot din diaspora și cere intervenția de urgență a autorităților apare prima dată în Mediafax.
„Newsweek România și site-ul Buletin de București, prin intermediul jurnalistului Răzvan Chiruță – fost redactor-șef al Newsweek, au ales să publice materiale denigratoare la adresa lui George Simion într-o zi în care legea interzice în mod expres orice formă de campanie electorală constituie o încălcare gravă a legislației electorale și o tentativă de influențare a votului în favoarea sistemului.
Publicarea unor astfel de articole reprezintă o formă de campanie mascată.
Atacurile la persoană, discreditarea unui candidat susținut de milioane de români și distribuirea etichetărilor jignitoare nu țin de jurnalism, ci de propagandă politică, realizată cu scopul vădit de a distorsiona opțiunile alegătorilor.
Asemenea acțiuni nu pot rămâne nesancționate, iar AUR va urmări cu atenție aplicarea legii, astfel încât integritatea procesului electoral să fie apărată. Votul trebuie să fie un exercițiu democratic, liber de manipulări, influențe media sau tactici de dezinformare.
Românii, din țară și din diaspora, au dreptul la un vot corect și echilibrat, bazat pe informare, nu pe intoxicare. În plină zi de vot în diaspora, orice tentativă de a manipula opinia publică reprezintă o lovitură directă la adresa democrației.
AUR va apăra dreptul legitim al fiecărui român de a vota liber, fără intimidări și fără interferențe din partea unei prese aservite intereselor politice”, trasmite formațiunea într-un comunicat
Articolul COMUNICAT AUR sesizează Biroul Electoral Central cu privire la campania electorală mascată desfășurată de mai multe publicații apare prima dată în Mediafax.
Ahmed Awad Bin Mubarak, prim-ministru al guvernului Yemenului, recunoscut la nivel internațional, a declarat că a demisionat după ce s-a confruntat cu „multe dificultăți”, inclusiv imposibilitatea de a restructura guvernul.
El a intrat în conflict cu Rashad Al-Alimi, șeful consiliului prezidențial din Yemen, cu privire la puterile sale, după ce cel din urmă a refuzat cererea lui Mubarak de a demite 12 miniștri, au declarat pentru Reuters șase surse guvernamentale.
Mubarak a fost numit premier în februarie 2024, după ce a fost ministru de Externe. El a devenit cunoscut în 2015, când a fost răpit de milițiile Houthi în timp ce era șeful de cabinet al președintelui Yemenului, în timpul conflictului dintre gruparea militantă și președintele de la vremea aceea, Abd-Rabbu Mansour Hadi.
Articolul Yemen numește un nou prim-ministru după ce Mubarak a demisionat apare prima dată în Mediafax.
„România îndeplinește toate standardele democratice în ceea ce privește organizarea alegerilor prezidențiale din luna mai”, este mesajul premierului Marcel Ciolacu, în cadrul întrevederii pe care a avut-o sâmbătă, 3 mai, la Guvern, cu vicepreședintele Comisiei Federale pentru Alegeri din Statele Unite ale Americii, James Edwin ”Trey” Trainor III.
Potrivit unui comunicat de presă, Marcel Ciolacu a afirmat că „Guvernul nu are nicio legătură cu modul în care se exprimă votul popular, ci este implicat strict în chestiuni de organizare, atât în țară, cât și în comunitățile de români din diaspora”.
De asemenea, în cadrul întâlnirii, Ciolacu a subliniat că s-a opus vehement oricăror inițiative de a limita, cenzura sau închide diferite platforme sociale pe perioada desfășurării campaniei electorale.
„România este un prieten și un aliat de încredere al Statelor Unite ale Americii. Vom lucra împreună pentru ca românii să aibă încredere că procesul electoral este corect și democratic. România este o democrație puternică pentru că are mijloacele să lupte împotriva manipulărilor care vor să îi distrugă fibra democratică”, a declarat vicepreședintele Comisiei Federale pentru Alegeri din Statele Unite ale Americii, James Edwin ”Trey” Trainor III.
Întâlnirea dintre cei doi a avut loc la o zi după ce administrația SUA a luat decizia de a reconsidera includerea României în programul Visa Waiver.
Articolul Ciolacu, după întâlnirea cu delegația SUA care monitorizează prezidențialele: România îndeplinește toate standardele democratice privind organizarea scrutinului apare prima dată în Mediafax.
„Dacă văd pericolul de a fi ales în timpul conclavului, voi fugi și voi fi găsit în Sicilia”, a declarat cardinalul în vârstă de 72 de ani. Romero a recunoscut ulterior că, dacă va fi ales, nu va putea refuza această funcție.
„Tu îndeplinești acest serviciu doar dacă ți se cere să îl faci. Dar să îl dorești, să îl cauți… nu”, a explicat el, potrivit AFP.
Cardinalii s-au întâlnit sâmbătă dimineață pentru a noua oară într-o „congregație generală”. 177 de cardinali au fost prezenți, inclusiv 127 de electori (cei cu vârsta sub 80 de ani), a declarat Matteo Bruni, directorul serviciului de presă al Vaticanului.
Duminică, ziua în care se celebrează Sfânta Liturghie, nu va avea loc nicio reuniune. Luni însă, consultările vor accelera, întrucât congregațiile generale se vor reuni și după-amiaza, la ora 17:00, în plus față de sesiunea obișnuită de dimineață.
Aceste reuniuni le permit cardinalilor să discute despre provocările Bisericii și să își împărtășească gândurile. Sâmbătă dimineață, discuțiile s-au axat pe comuniune, solidaritate între biserici și rolul Curiei.
Articolul Un cardinal glumeşte că va „fugi în Sicilia” dacă va fi ales papă apare prima dată în Mediafax.
Biroul prim-ministrului a invocat, de asemenea, „programul diplomatic și de securitate intens” și a declarat că vizita va fi reprogramată, fără a anunța o nouă dată.
Netanyahu urma să viziteze Azerbaidjanul în perioada 7-11 mai și să se întâlnească cu președintele statului, Ilham Aliyev. Israelul și Azerbaidjanul întrețin legături strânse în materie de securitate și energie.
Articolul Premierul israelian Netanyahu își amână vizita în Azerbaidjan apare prima dată în Mediafax.
Vicecampionul mondial Lando Norris a profitat de intervenția mașinii de siguranță, survenită în urma accidentului veteranului spaniol Fernando Alonso (Aston Martin), pentru a prelua conducerea cursei cu patru tururi înainte de final, depășindu-și coechipierul Oscar Piastri.
Cursa a fost amânată cu 30 de minute din cauza unei ploi torențiale și a început pe o pistă umedă, care s-a uscat rapid, forțând echipele să schimbe pneurile în timpul cursei.
Septuplul campion mondial Lewis Hamilton (Ferrari), plecat de pe locul șapte, a avut o revenire remarcabilă datorită unei strategii eficiente a Scuderiei, terminând pe a treia treaptă a podiumului.
Sprintul s-a încheiat mai bine decât începuse pentru Ferrari, întrucât Charles Leclerc a avut un accident pe pista umedă în timp ce se alătura grilei de start și nu a putut lua parte la cursă.
Articolul Formula 1: Lando Norris câștigă sprintul la Miami apare prima dată în Mediafax.
Liderul extremei drepte a fost deconectat sâmbătă de la nutriția intravenoasă, potrivit medicilor, care au adăugat că vizitele sale vor rămâne limitate pentru moment.
Bolsonaro a suferit cea de-a șasea intervenție chirurgicală a sa pe 13 aprilie, la Brasilia. Aceasta a fost legată de legată de rănile pe care fostul președinte le-a suferit într-un atac prin înjunghiere, în 2018, potrivit Reuters.
Bolsonaro a acuzat dureri abdominale severe în timpul unui eveniment politic din nord-estul Braziliei, întrerupând un turneu regional menit să obțină sprijin pentru o propunere de lege privind amnistia pentru susținătorii săi, care au luat cu asalt clădirile guvernamentale în ianuarie 2023, după înfrângerea sa în alegeri.
La începutul săptămânii, Bolsonaro a folosit rețelele de socializare pentru a-și îndemna susținătorii să participe la un miting de susținere a măsurii, care va avea loc la 7 mai la Brasilia.
Curtea Supremă a Braziliei a decis că Bolsonaro ar trebui să fie judecat pentru că ar fi complotat pentru a anula rezultatul alegerilor. Politicianul neagă orice infracțiune.
Articolul Fostul președinte brazilian Bolsonaro urmează să fie externat din spital în următoarele zile apare prima dată în Mediafax.
Videoclipul este nedatat și editat, iar bărbatul face referire la Ziua Independenței Israelului, care a avut loc săptămâna trecută, și se identifică drept unul dintre cei 59 de ostatici din Gaza.
Grupul militant palestinian Hamas a difuzat în mod regulat videoclipuri cu ostatici pe parcursul războiului. Oficialii israelieni au respins în trecut astfel de videoclipuri ca fiind propagandă menită să pună presiune asupra guvernului.
Articolul Hamas publică o înregistrare video cu un ostatic din Gaza apare prima dată în Mediafax.
„Odată cu încheierea campaniei, desfășurarea oricărei forme de propagandă electorală este strict interzisă, inclusiv în ziua votării. Această interdicție se aplică tuturor mijloacelor de comunicare – presa scrisă, audiovizual, online și rețelele de socializare”, se arată în comunicatul instituției.
BEC adaugă că a fost sesizat cu plângeri privind acțiuni de propagandă desfășurate pe rețele de socializare după încheierea campaniei.
„Reiterăm obligația tuturor competitorilor electorali și a susținătorilor acestora, care utilizează platformele digitale, de a respecta cu strictețe cadrul legal”, informează instituția.
Articolul BEC face precizări privind interzicerea oricărei forme de propagandă electorală apare prima dată în Mediafax.
SUA se confruntă cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimul sfert de secol. Concentrată în vestul Texasului, aceasta a ucis doi copii nevaccinați și un adult și s-a răspândit în statele vecine, inclusiv New Mexico și Oklahoma.
„Trăim într-o lume post-imunitate. Cred că epidemia de rujeolă dovedește acest lucru”, a declarat Paul Offit, expert în boli infecțioase și imunologie și director al Vaccine Education Center de la Children’s Hospital of Philadelphia.
„Rujeola – deoarece este cea mai contagioasă dintre bolile prevenibile prin vaccinare, cea mai contagioasă boală umană – este prima care revine”, a mai spus el, potrivit The Guardian.
Începând cu 1 mai, Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) au raportat 935 de cazuri confirmate de rujeolă în 30 de jurisdicții. Aproape unul din trei copii sub cinci ani implicați în epidemie a fost spitalizat.
Cele trei focare majore de rujeolă din Canada, Mexic și Statele Unite reprezintă în prezent marea majoritate a celor aproximativ 2.300 de cazuri raportate în cele șase țări din regiunea Americilor, potrivit celei mai recente actualizări a Organizației Mondiale a Sănătății. Riscul de rujeolă este considerat ridicat în America și este de 11 ori mai mare față de anul 2024.
Datele publicate la începutul acestei săptămâni de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și OMS arată că numărul cazurilor de rujeolă din Europa a crescut, de asemenea, de zece ori în 2024 comparativ cu 2023.
Dintre cazurile europene, care ar fi ajuns la 35.212 în 2024, 87% au fost înregistrate în România. ECDC a declarat că scăderea ratelor de vaccinare a influențat creșterea recentă a rujeolei.
Articolul Lumea ar putea fi „într-o etapă post-imunitate” față de rujeolă, spun cercetătorii apare prima dată în Mediafax.
