Viceprim-ministra Doina Nistor, ministră a Dezvoltării Economice şi Digitalizării, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Agenţia Informaţională de Stat „MOLDPRES”, în care a vorbit despre extinderea accesului produselor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene, cât sunt de pregătiţi producătorii autohtoni să valorifice noile cote de export şi soluţiile propuse de autorităţi pentru susţinerea acestora. Viceprim-ministra s-a referit şi la îmbunătăţirea condiţiilor de acces pentru anumite produse agroalimentare din Uniunea Europeană, dar şi la acţiunile care urmează a fi întreprinse pentru protecţia pieţei interne.
– În ultimii ani, economia R. Moldova a fost marcată de schimbări majore, în special la capitolul exporturi, fiind remarcată o reorientare a acestora spre piaţa Uniunii Europene, care a devenit principalul partener comercial şi investitor al ţării noastre. Ce acţiuni au determinat această schimbare şi cum vedeţi evoluţia pe termen mediu a balanţei comerciale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană?
– Într-adevăr, în ultimii ani, Republica Moldova a trecut printr-o reorientare profundă a fluxurilor comerciale, iar Uniunea Europeană a devenit principalul partener economic al ţării noastre.
Dacă în 2013, 46,8% din exporturi mergeau către UE, iar 38% spre ţările CSI, astăzi raportul s-a schimbat radical: 67,3% din exporturile de bunuri ajung în UE, iar doar 6,8% în CSI (dintre care 3,3% în Federaţia Rusă).
Această schimbare nu s-a produs întâmplător. A fost rezultatul mai multor paşi strategici:
1. Implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) – semnat în 2014 şi intrat în vigoare în 2016, acesta a eliminat majoritatea tarifelor vamale, facilitând accesul produselor moldoveneşti pe piaţa europeană.
2. Liberalizarea suplimentară a comerţului pentru mai multe produse agricole moldoveneşti pentru 3 ani, aprobată în 2022 de Comisia Europeană.
3. Diversificarea şi modernizarea producţiei noastre datorită programelor de finanţare şi granturi. Tot mai mulţi antreprenori moldoveni au reuşit să investească în standarde europene de calitate şi siguranţă alimentară, ceea ce le-a permis accesul pe piaţa UE.
În ceea ce priveşte sectoarele cu cele mai mari creşteri, vorbim în special despre fructe. De exemplu, în 2023, Republica Moldova s-a clasat pe locul I la exportul de prune în Uniunea Europeană, un rezultat remarcabil care confirmă competitivitatea produselor noastre pe piaţa comunitară.
Sunt sigură că exportul către UE va creşte şi mai mult în perioada următoare, mai ales că avem cote mărite la mai multe fructe, ceea ce oferă producătorilor noştri o fereastră reală de oportunitate pentru a se extinde şi diversifica pe piaţa europeană.
– Cu ce provocări se confruntă producătorii moldoveni în exportul către Uniunea Europeană şi ce măsuri iau autorităţile pentru a facilita accesul acestora pe piaţa europeană şi a spori competitivitatea?
– Exportul către Uniunea Europeană deschide oportunităţi importante pentru producătorii moldoveni, dar presupune şi adaptarea la un set de standarde. Pentru a extinde accesul pe piaţa UE, producătorii moldoveni trebuie să respecte următoarele standarde-cheie: regulamentul privind plasarea produselor de protecţie a plantelor pe piaţă; directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor; regulamentul privind controalele oficiale pentru siguranţa alimentelor, sănătatea plantelor şi bunăstarea animalelor; dar şi directiva privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.
Aceste standarde presupun investiţii în trasabilitate, sortare, ambalare, reducerea reziduurilor de pesticide şi modernizarea logisticii, aspecte în care sectorul horticol moldovenesc a început deja să investească. Iar Guvernul susţine antreprenorii să facă aceste investiţii prin programele Organizaţiei de Dezvoltare a Antreprenoriatului, granturi şi garanţii pentru credite.
– În ce măsură decizia UE privind extinderea accesului produselor moldoveneşti pe piaţa comunitară va încuraja companiile din regiunea transnistreană să-şi exporte produsele pe piaţa europeană şi să sporească calitatea?
– Datele pentru perioada 2022- 2024 indică o orientare accelerată a exporturilor din regiunea transnistreană spre Uniunea Europeană. Dacă în 2022, 63,9% din total mergeau spre piaţa comunitară, în 2024 această pondere a ajuns la 78,9%. În acelaşi timp, livrările către CSI din regiunea transnistreană au scăzut semnificativ, de la 18,3% la 8,71%.
Această reorientare este vizibilă şi în sectorul produselor de origine vegetală, unde exporturile către UE au urcat de la 38,5% în 2022 la 56,8% în 2024, în timp ce ponderea exporturilor către alte ţări a scăzut considerabil.
Totodată, în 2024 se observă o uşoară scădere a valorii totale a exporturilor faţă de 2023, însă creşterea valorii exporturilor către UE (de la 286,05 mil. de dolari SUA la 303,98 mil. de dolari) sugerează o consolidare a accesului pe această piaţă, compensând scăderile în alte direcţii.
Prin urmare, extinderea accesului pe piaţa UE nu doar că oferă un canal stabil şi valoros pentru exporturi, ci acţionează ca un stimulent puternic pentru alinierea la standardele europene. Pentru companiile din regiunea transnistreană, acest context favorabil încurajează investiţiile în modernizarea proceselor, creşterea competitivităţii şi reducerea dependenţei de pieţele mai volatile, cum este CSI.
Merită menţionat şi faptul că principalele destinaţii europene ale exporturilor din regiune sunt: România (42%), Polonia (9%), Cehia (6%), Italia (6%) şi Bulgaria (5%), pieţe cu cerinţe de calitate ridicate şi stabile. Această realitate funcţionează ca un factor de presiune constructivă, stimulând dezvoltarea sustenabilă şi îmbunătăţirea continuă a standardelor locale.
Natalia Sandu
